INTERVIU Iulian Fota: „Urmatorul presedinte va avea de gestionat catastrofa economica si pericolul agresiunii armate asupra Romaniei. Acestea vor veni in urmatorii cativa ani. S-ar putea ca acest presedinte sa aiba nevoie sa sune in cancelariile occidentale si sa i se si raspunda! Ca altfel suntem in pom toti”

Desi acest lucru continua sa fie absent din dezbaterea publica, viitorul presedinte al Romaniei se va confrunta cu cea mai proasta si periculoasa perioada din istoria ultimilor 35 de ani, avertizeaza Iulian Fota, fost consilier prezidential si, ulterior, secretar de stat pe probleme de securitate nationala. Intr-un interviu acordat aktual24.ro, Fota spune ca Romania se va confrunta inevitabil, in urmatorii 6-8 ani, cu o catastrofa economica si cu o amenintare cu agresiunea armata. Rolul presedintelui pentru a evita falimentul de tara va fi covarsitor, de aceea e vital sa stim tipul amenintarilor care vin pentru a intelege ce tip de sef al statului trebuie cautat.

Petrecerea s-a terminat, vacanta s-a incheiat si vin ani extrem de dificili, spune Fota. Alegerile prezidentiale din aceasta toamna sunt cele mai importante de dupa 1996, pentru ca noul sef de la Cotroceni va avea de gestionat cele mai grele provocari de pana acum. Chiar daca nimeni nu vorbeste despre ele, acestea raman pe masa si ne vor izbi ca trenul daca nu ne pregatim.

Urmatorul presedinte trebuie sa rezolve trei crize majore, explica Iulian Fota:

1. Salvarea democratiei romanesti,
2. Cuplarea tarii la modernitate,
3. Pregatirea pentru cazul unei amenintari cu agresiunea militara.

Democratia este sub asediu nu doar in Romania, ci si in intreaga lume. Aici ne confruntam cu probleme specifice si noul presedinte trebuie sa garanteze cel putin mentinerea actualului nivel al democratiei, daca nu imbunatatirea lui.
Romania bate pasul pe loc si chiar regreseaza in privinta modernizarii, intr-un moment in care la nivel mondial au loc transformari profunde. Suntem pe ultimul loc in UE la educatie si cercetare, acest lucru trebuie schimbat urgent, pentru ca altfel ramanem iar de caruta dupa decenii intregi de eforturi facute pentru a ne apropia de media UE.
In sfarsit, amenintarea unei agresiuni armate din partea Rusiei, o repetare a situatiei din 1940, este cat se poate de reala si nimeni nu poate garanta ca nu ne vom contrunta cu ea in urmatorii ani. Din nefericire, ca si atunci, momentul prinde coalitia de guvernare preocupata sa-si imparta functii si privilegii, in loc sa faca totul pentru a ne pregati de ce urmeaza.

Peste toate aceste probleme mai este cea a inevitabilei catastrofe economice, atrage atentia Fota. In 4-5 ani va inceta fluxul miliardelor de euro pe care UE ni le-a dat de la momentul aderarii pana acum. Romania a ajuns la 80% din media UE si nu mai e cazul sa fie ajutata financiar, iar vechii membri nu mai sunt dispusi la acest efort. In acelasi timp, arata Fota, stim ca in 6-8 ani incep sa iasa la pensie decreteii, ceea ce inseamna ca sistemul de pensii va crapa. Noul presedinte va avea la dispozitie foarte putin timp pentru a mobiliza resursele societatii si ale statului, pentru a concepe un plan ca sa evite dezastrul si falimentul. 
Cititi mai jos un interviu deloc comod, care ar trebui sa le dea mult de gandit tuturor.

„Nu poate nimeni garanta ca Romania nu se va confrunta din nou, in urmatorii ani, cu o situatie similara celei din 1940! La sfarsitul lunii mai 1940, Carol al II-lea impartea functii cu principalii oameni politici din tara. Cearta era pe functii. Venea ultimatumul sovietic si ei…“

Matei Udrea: Domnule Fota, buna ziua si va multumesc pentru ca ati acceptat sa-mi acordati si interviul acesta. Ce parere aveti despre toata povestea cu cedarea sistemului Patriot catre ucraineni?

Iulian Fota: Eu am spus de la inceput ca trebuie data bateria Ucrainei, pentru ca atata timp cat Ucraina rezista, cat timp Ucraina este capabila sa-si apere teritoriul, sa-si apere independenta, protectia Ucrainei este in egala masura protectia noastra! Cele mai expuse tari la o eventuala prabusire a Ucrainei si la o eventuala victoriei ruseasca sunt in Republica Moldova si, imediat pe lista, Romania! Deci, sa ne fie clar tuturor ca orice ajutor pe care noi il dam Ucrainei este un ajutor indirect, dar este un ajutor dat si Romaniei. O Ucraina independenta este o foarte buna protectie si pentru Romania. Securitatea nationala in momentul asta se bazeaza pe trei piloni. Pilonul numarul unu este efortul national, ca daca noi nu facem pentru noi ce trebuie, nu poti avea pretentii de la altii – sau poti avea, dar nu se vor implini. Pilonul doi: sunt, evident, garantiile date de NATO si faptul ca suntem in alianta si nu suntem singuri. Si al treilea pilon foarte important este securitatea Ucrainei! O Ucraina pe picioarele ei, in siguranta, inseamna o Romanie si o Republica Moldova in siguranta! De ce insist si pe Republica Moldova? Pentru ca si acolo sunt romani! Majoritatea populatie din Republica Moldova este de origine romana, deci nu putem indiferenti la soarta Republicii Moldova. Deci, a fost foarte bine ca l-am dat si ar fi fost si mai bine sa nu existe acele ezitari artificiale anterior de luarii deciziei.

Matei Udrea: In comunicatul CSAT se lasa loc de interpretare. Multi au inteles ca e conditionata aceasta cedare si ca asteptam sa primim ceva la schimb. Si mai e ceva, generalul Danila, fostul sef al Statului Major al Armatei Romane, a avut o interventie foarte dura acolo, a lasat de inteles ca, de fapt, Klaus Iohannis a incercat sa negocieze un post pe care l-a cautat la NATO sau la UE.

Iulian Fota: Asta sunt speculatii si nu vreau sa discut speculatiile altora. Fiecare sa si le argumenteze, sa le explice cum vrea. Ce vreau sa spun: am fost membru in CSAT 6 ani, deci cunosc bucataria, cunosc practica. Nu toate deciziile CSAT merg ca unse. Au fost ani, cand eram eu la Cotroceni, care anterior luarii deciziei din CSAT au inclus multe discutii, au inclus puncte de vedere diverse, au fost institutii care au adoptat atitudini pro si contra. Deci, securitatea nationala nu e o chestie simpla. Si, pentru ca intotdeauna mizele sunt mari si pentru ca intervin costuri financiare, pot interveni costuri umane, vorbim pana la urma de razboi si de actiuni militare, deciziile uneori se iau greu. Dar e foarte bine sa existe discutii anterior, pentru ca, hegelian, intotdeauna contradictia este izvor de progres. Asadar, intotdeauna calitatea este mai buna la o decizie bazata pe discutii in contradictoriu decat la una fara niciun fel de puncte de vedere ridicate. Deci, daca au existat discutii in CSAT, eu nu cred ca sunt relevante. In final, ceea ce conteaza sunt deciziile CSAT, ca astea-s cele care produc efecte. Decizii care, pe lege, sunt obligatorii pentru toate institutiile publice. Deci, atat timp cat s-a luat decizia corecta si acea instalatie va fi data in conditiile legii, intr-un moment critic pentru Ucraina si critic pentru noi toti, eu cred ca lucrul asta e de salutat.

Matei Udrea: Ce lasa in urma Iohannis dupa 10 ani? Pe plan extern, tot ce s-a intamplat in ultimele luni pare sa fi daramat ani intregi de munca. A fost aceasta autopropunere a dansului la functii in NATO si in UE. Vedem ca zilele trecute s-a clarificat totul, Mark Rutte este noul secretar general al al NATO. In conducerea UE au intrat si politicieni din est, dar nu Klaus Iohannis.

Iulian Fota: Haideti sa stabilim un pic lucrurile. In primul rand, mandatul presedintelui Iohannis inca nu este incheiat. Mai sunt 7-8 luni de mandat. Data la care se preda mandatul este 20-21 decembrie plus-minus o zi. In al doilea rand, mandatele presedintilor de obicei e bine sa fie judecate dupa ce se incheie si dupa ce se si decanteaza o anumita perioada de timp, pentru ca intotdeauna, la cald, unele lucruri pot fi judecate intr-un fel si ulterior, cand te uiti dintr-o perspectiva si istorica si adopti o vedere integrata, unitara, lucrurile arata altfel. Mi-aduc aminte cat de mult a fost criticat presedintele Traian Basescu la vremea respectiva pentru anumite decizii, de exemplu amplasarea scutului american sau consolidarea relatiei cu Statele Unite. Si uitati-va ce important se dovedeste astazi! Si cum astazi – si asta a fost valabila si pentru mandatul si Iohannis – s-a trait din deciziile importante luate altadata. Cat de importanta a fost decizia cu 2% pentru Aparare luata in 2015! Decizie pe care si presedintele Traian Basescu ar fi vrut sa o ia, dar nu a putut pentru ca nu a avut sprijinul guvernului la vremea respectiva. Si asta e o eroare care poate odata si-odata va fi discutata! Neavand o pozitie politica atat de puternica ca la inceputul sau la mijlocul mandatului, in ciuda nevoii de a mari bugetul, nu a reusit sa fie luata acea decizie. Dar a fost luata de presedintele Iohannis avand un ascendent politic mare prin castigare alegerilor…

Matei Udrea: Dar n-a fost respectata!

Iulian Fota: Asta e problema guvernului, ca bugetul nu e al Administratiei Prezidentiale si nici al presedintelui! Bugetul este al guvernului, guvernul administreaza! Deci, daca intr-unul din acesti ani in care noi am spus ca avem 2%… Am inceput anul – ca am un caz concret in minte – cu 2%, iar la finalul anului executia bugetara nu era de 2%, intrebarea asta trebuie pusa guvernului si, eventual, acelor membri ai guvernului care au luat decizia de a muta in octombrie o suma importanta de bani de la bugetul Apararii pe alte cheltuieli care…

Matei Udrea: Pai, ultima oara cand s-a intamplat asta a fost in 2023, adica anul trecut!

Iulian Fota: …si, la final, bugetul a fost de 1,7% din PIB. Deci, bugetul nu e in mana Administratiei Prezidentiale. Sa nu punem in carca presedintelui lucruri de care nu raspunde in mod direct, neavand responsabilitati constitutionale. Si inca o chestiune: in general, calitatea actului prezidential este judecata prin prisma evolutiilor ulterioare. Pentru ca s-ar putea ca peste 5 ani, daca lucrurile sunt simple, se amelioreaza, se imbunatatesc si Romania nu va avea de infruntat provocari de securitate nationala mari, concluzia o sa fie ca Administratia Prezidentiala a facut tot ceea ce trebuia in aceasta perioada. Si daca Romania se va confrunta cu amenintari mari, cu o gresiune militara… Ca aici vreau sa va spun ca azi-dimineata tocmai m-am uitat din nou pe Constitutie, pe care o citesc a nu stiu cata oara, si e o chestie foarte interesanta – ca tot timpul descoper aspecte sau nuante care mi-au scapat sau pe care azi le privesc un pic diferit decat in trecut. Pe ultima mea citire a Constitutiei, concluzia este ca presedintele e principalul responsabil de pregatirea Romaniei pentru agresiune militara! Spune in Constitutie ca „in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii“. Acum e o vorba care spune ca securitatea nationala e precum aerul, trebuie sa te pregatesti din timp pentru garantarea ei. Daca ai ajuns fara aer si n-ai o solutie, o butelie de oxigen la indemana, esti pierdut! Deci, pe Constitutia noastra si pe interpretarea mea a acestui paragraf, presedintele este principalul responsabil de pregatirea pentru respingerea agresiunii militare…

„Cel mai prost scenariu de securitate nationala pentru Romania in urmatorii ani este agresiunea militara!“

Matei Udrea: Imi cer scuze ca intervin. Intamplator, astazi se implinesc exact 84 de ani de la cel de-al doilea ultimatum primit de Romania de la Uniunea Sovietica in iunie 1940 si de la cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Decizia luata atunci a fost de a ceda. Pana la urma, a fost luata de regele Carol al II-lea. Chiar daca a fost un Consiliu de Coroana, el a avut ultimul cuvant, pentru ca era si dictatura regala. In momentul acela, Armata era complet nepregatita de razboi. Nu suntem departe de situatia asta nici acum. Eu inteleg ca dumneavoastra spuneti ca, pe Constitutie, presedintele este responsabil de raspunsul in cazul unei agresiuni armate. Intrebarea e urmatoarea: o fi el responsabil, dar daca guvernul, asa cum am spus acum doua minute, refuza sa finanteze Armata, ce se poate face? Il trimiti pe presedinte cu ciomagul?

Iulian Fota: Constitutia da prerogative presedintelui sa se ocupe temeinic de aceasta chestiune. Cum? Constitutia ne spune ca presedintele este presedintele CSAT-ului. CSAT este principal for de decizie in zona de securitate nationala si, daca ma intrebati pe mine, conform Constitutiei, cred ca este singura institutie abilitata sa spuna daca o problema pentru Romania este si o problema de securitate nationala. Asta e o chestiune complicata, niciodata discutata public, niciodata dezbatuta, dar extrem de importanta. Ca, dupa cum vedeti, am ajuns in situatia in care tot felul de oameni, inclusiv oameni politici vizibili, demnitari, vin si spun: „Cutare problema e de securitate nationala sau cutare problema trebuie tratata prioritar de CSAT“. Si am avut padurile transformate in problema de securitate nationala. La un moment dat, cineva incerca sa sugereze ca calitatea manualelor e o problema de securitate nationala. Singura institutie care poate sa spuna daca o problema este sau nu de securitate nationala – ceea ce inseamna ca trebuie abordata prioritar de toate celelalte institutii dupa aceea – este CSAT. Deci, asta este un prim aspect. Doi: presedintele este comandantul Armatei, presedintele este cel care confera gradele de general, maresal si amiral. Presedintele are autoritate in relatia directa cu cu Armata Romaniei, dincolo de Ministerul Apararii. Ca o paranteza, am trait tristul si rusinosul moment ca ministrul Apararii, membru CSAT (Gabriel Les, de la PSD – n. red.), sa-l dea in judecata pe presedintele CSAT pe o speta absolut… Cum sa spun… Politicianista, fara relevanta nationala (in 2018, Iohannis i-a prelungit cu un an lui Ciuca mandatul de sef al Statului Major General – n. red.)! Si o chestiune care a discreditat Romania ca tara. Si asta ar trebui sa fie tot timpul un cost rusinos pentru cel care a generat acest proces, respectiv ministrul Apararii la vremea respectiva, ca si pentru cei care l-au girat politic (Viorica Dancila si Liviu Dragnea – n. red.), pentru ca ministrul Apararii n-ar fi putut sa faca chestiunea aia fara girul premierului. Deci, asta a fost o paranteza. Trei: presedintele poate participa la sedintele de guvern! Si Constitutia ne spune ca presedintele participa la sedintele guvernului in care se dezbat „probleme de interes national privind politica externa si apararea tarii“.

Deci, presedintele are prevederi constitutionale care ii dau posibilitatea sa abordeze cu prioritate si la modul foarte serios aceasta chestiune. Si daca in acest proces altcineva nu-si face treaba, altcineva desconsidera aceasta chestiune, presedintele mai are la dispozitie doua sau trei instrumente foarte importante. In primul rand, are la dispozitie cuvantul. Nu exista alt om politic care, daca intervine public, sa fie mai ascultat si mai urmarit decat presedintele Romaniei. Asta va spun din ce am vazut in cei 6 ani de Cotroceni. Si premierul iese si vorbeste, si e foarte important ce spune premierul, dar de departe, pentru ca presedintele reprezinta statul… Constitutia spune asta chiar la inceput, ca presedintele reprezinta statul roman si este garantul independentei, suveranitatii, integritatii. Deci, cand presedintele vorbeste, chiar pentru cetateanul obisnuit, ala este mesajul care vine din partea sefului statului. In plus, presedintele are prerogativa constitutionala de a merge in fata Parlamentului. Presedintele Basescu a facut lucrul asta de cateva ori, de fiecare data pe teme foarte importante. Deci, presedintele poate merge in fata Parlamentului cu un mesaj catre parlamentari tocmai in a-i coopta, in a-i mobiliza, in a-i convinge, inclusiv in a-i presa sau forta sa se aplece cu mai multa competenta si daruire pe o anumita chestiune. Si acum vreau sa va mai spun un lucru: cel mai prost scenariu de securitate nationala – si asta, iar, e un lucru pe care cred ca nu-l spune nimeni, s-ar putea sa fiu singurul! – pentru Romania in urmatorii ani este agresiunea militara!

Deci, daca Romania nu va fi capabila sa faca fata unei agresiuni militare – cu NATO, fara NATO, singura, cu alte state de partea ei, prin coalitii de vointe, prin tot felul de tratate si alte intelegeri –, toate celelalte chestiuni vor deveni secundare, marginale! Pentru ca, si asta o spun ca profeor de relatii internationale – nu exista scenariu mai prost pentru o tara decat agresiunea militara! De curand ma uitam la o dezbatere si cineva aducea in memoria ascultatorilor momentul disparitiei Poloniei de pe harta, pe la 1700 si ceva, cand Rusia tarista cu Prusia si cu Imperiul Habsburgic, prin agresiune militara, au rupt au lupt Polonia in trei. Polonia disparand de pe harta Europei pentru vreo 100 de ani, pana la 1918.

Deci, scenariul agresiunii militare este de departe cel mai prost si niciun alt fenomen nu e atat de distrugator precum razboiul. Ca terorismul, spionajul pot face pagube mari, dar nu pot distruge o tara! Uitati-va ca Ucraina e distrusa prin agresiune militara. Pentru ca o bomba sau o racheta sau o drona, cand cade, are explozibil si aia distruge si omoara.

„Asta-toamna am postat pe Facebook ceva legat de pierderea Basarabiei in 1940. Spre surpriza mea, premierul mi-a cerut sa scot asta! Incercasem sa explic ca nu poate nimeni garanta ca Romania nu se va confrunta din nou, in urmatorii ani, cu o situatie similara. Unde este analogia cu ’40-ul? Daca va uitati, in mai 1940 Carol al II-lea impartea functii cu principalii oameni politici din tara, cearta era pe functii. Venea pericolul si ei…“

Matei Udrea: Cat de probabil vedeti scenariul acesta?


Iulian Fota: Ce vreau sa spun: chestiunea pregatirii Romaniei pentru agresiune militara nu tine de Constitutie, nu tine de mecanisme – presedintele le are! – tine de stilul de exercitare a functiei prezidentiale! Si, cel putin pe partea asta militara, nu avem motive sa discutam chestiunea asta dintr-o abordare prapastioasa sau negativa. Pentru ca, totusi, avem 2% din PIB alocat Armatei, avem HIMARS, avem Patriot, avem programe de inarmare consistente, care sunt discutate. Pe de alta parte, daca a fost suficient sau nu ce s-a facut, ca asta incercam sa spun acum vreo cateva minte, asta se va evalua prin prisma evolutiei istoriei! Deci, daca Romania va fi agresata si nu face fata, inseamna ca n-am facut ce trebuia! Si de aici incolo, cine trebuia sa faca, e o discutie intreaga la momentul asta. Daca va fi agresiune si facem fata sau nu va fi agresiune, inseamna ca s-a facut ce trebuie. Revenind, mai sunt cateva luni din mandatul presedintelui si trebuie sa vedem, s-ar putea ca-n astea cateva luni sa avem chestii eroice sau s-ar putea sa avem… Apropo de 1940, aici poate ca trebuie sa mai insistam. 1940 a fost un moment de faliment. ’40-ul a venit ca o sentinta a istoriei…

Matei Udrea: Dupa 10 ani de politica dezastruoasa din toate punctele de vedere si interna si externa.

Iulian Fota: Eu m-am ocupat de momentul ’40. Cand eram la Institutul Diplomatic Roman am organizat o dezbatere, am publicat si o brosura, pentru ca am fost si sunt obsedat in continuare de momentul ’40! Si o chestie foarte interesanta: la un moment dat, cred ca prin toamna anului trecut, am si pus pe Facebook niste chestii legate de 1940 si, spre surpriza mea, am fost sunat de doamna ministru Odobescu (ministrul de Externe – n. red.) care mi-a zis ca a sunat-o premierul (Marcel Ciolacu – n. red.), care mi-a cerut sa scot de pe site chestiile legate de 1940! Nici in ziua de astazi nu inteleg cu ce deranjau postarile legate de 1940. E adevarat, trebuie sa recunosc chestia asta, bateam un pic saua atunci ca sa priceapa calul, pentru ca, dupa parerea mea, mai sunt lucruri in continuare de facut si mai sunt inca discutii de purtat si partea proasta este ca nu-s multi cei care ar putea sa poarte discutiile astea, pentru ca securitea nationala e o chestie complicata si nu se pricepe multa lume la ea! Eu am fluierat un pic in biserica, recunosc chestiunea asta, pentru ca incercam sa explic ca nu poate nimeni garanta ca Romania nu se poate confrunta din nou in perioada urmatorilor ani cu o situatie similara cu ’40-ul. Si daca atunci n-am fost pregatiti, poate de data asta vom fi mult mai bine pregatiti. La o luna dupa tentativa asta a mea de a atrage un semnal de avertisment apare discutia ca n-avem legislatie pentru drone, ceea ce… N-am vrut sa mai speculez momentul atunci, dar asta confirma o data in plus ca inca mai sunt multe lucruri de facut. Si bine ar fi sa le facem din timp, ca daca se intampla ceva similar cu ’40-ul… Sovieticii ne-am dat atunci ultimatum de doua zile ca sa ne hotaram! Deci, ti-a disparut aerul! Nu stii ce sa faci mai intai! Si unde este analogia cu ’40-ul? Ca si asta m-a enervat la vremea respectiva. Daca va uitati, Carol al II-lea isi facea partid la sfarsit de mai, inceput de iunie. Impartea functii cu principalii oameni politici din tara.

Matei Udrea: Era un partid unic, partidul lui Carol.

Iulian Fota: Partid unic, cearta intre politicieni era pe functii… Adica venea pericolul si… Cum sa va spun, elemente de avertizare au existat!

„In 1939, un diplomat roman de la Paris avertiza Bucurestiul ca sovieticii se pregatesc sa ne dea ultimatum. Stalin isi pusese serviciul de informatii sa evalueze reactia Romaniei in caz de amenintare sau agresiune, iar concluzia lor era ca romanii vor ceda fara lupta. Dupa 7 luni, ce se intampla? Ultimatum! Romania ce face? Cedeaza fara lupta!“

Matei Udrea: Asa e!

Iulian Fota: Eu am pus pe site de mai multe ori o telegrama data de un diplomat roman de la Paris in 1939, in care omul avertiza centrala supra a doua lucruri foarte importante. Avem document din Arhivele Nationale, ca de acolo l-am vazut si eu pus pe site! Ce a avertizat diplomatul asta in noiembrie 1939, deci cu 7-8 luni inainte sa vina ultimatumul? „Aveti grija, ca rusii se gandesc la ultimatum!“ Si informatiile astea ii parveneau diplomatului roman prin diplomati francezi si americani. Doi – si mai interesant si, intr-un fel, si mai grav –, Stalin isi pune serviciul de informatii militare sa evalueze reactia Romaniei in caz de agresiune sau de amenintare cu agresiunea militara, in caz de ultimatum. Si concluzia sovieticilor, transmisa lui Stalin, e ca romanii nu vor reactiona militar! Deci vor ceda fara lupta! Iar diplomatul asta culege si aceasta informatie prin intermediul unor contacte si o da acasa! Si spune Bucurestiului: nu numai ca rusii vin cu ultimatum, dar sunt convinsi ca vom ceda fara lupta! Bun, dupa sapte luni, ce se intampla? Ultimatum! Romania ce face? Cedeaza fara lupta! De ce? Discutiile din Consiliul de Coroana sunt publice, oricine le poate lua si citi! N-avem avioane, Nicolae Iorga este socat decat costa un avion, ca pune intrebarea care devine una absolut… Iti arata ca si Iorga era rupt de realitate: „Dar cat costa, domnule, un avion, de n-am putut sa cumparam?“. Seful Statului Major bineinteles ca intervine in discutia asta si il intreaba pe Iorga daca isi da seama cat costa si se vede ca Iorga habar n-avea cat costa un avion. Deci, cum sa spun, o armata care… Si concluzia sefului Statului Major in 1940 a fost ca putem rezista doua zile, dupa care ne repliem si Uniunea Sovietica invadeaza Romania! Ca asta a fost, cred, un element determinant in a influenta Consiliul de Coroana. Ca stim votul, a fost cam de 60% sa cedam un 30-40% sa rezistam. Spre meritul lui, Iorga s-a tinut pe pozitia lui si a insistat sa ne batem. 30-40% au zis ca trebuie sa ne aparam tara chiar daca vom pierde ulterior. E simbolic gestul si trebuie sa ni-l asumam. Deci e o paralela istorica pe care eu pot in continuare sa o fac. Pentru ca uitati-va si la momentul politic actual! In campania electorala pentru locale si pentru europarlamentare nu am discutat nimic nici despre ce vrem noi de la Europa si cum ar trebui sa arate Europa asta, sa ne convina si noua! Mai ales ca este o mare discutie deja inceputa in Uniunea Europeana legata de reformarea uniunii, legata de modul in care trebuie cheltuit banul european. Si aici e o mare problema pentru noi. Pe estimarea mea, in cativa ani noi nu vom mai avea miliardele astea care ne vin acum unul dupa altul! Si combinata cu povestea sistemului de pensii si iesirea decreteilor in pensie, asta s-ar putea transforma intr-o catastrofa economico-financiara! Asta vine! Si Romania are doar cativa ani sa gaseasca o solutie pentru problema asta. Si asta apropo de presedintele urmator. Va fi una din responsabilitatile noul presedinte. Constitutia spune ca presedintele vegheaza la buna functionare a institutiilor statului.

Matei Udrea: O sa revin la afirmatiile dumneavoastra de acum cateva minute. Mi-ati povestit cum au decurs lucrurile in Consiliul de Coroana din 1940 si ce a spus seful Statului Major al Armatei in momentul acela, ca am rezista doua zile. V-as intreba: in momentul de fata, daca s-ar ajunge la o agresiune din partea Rusiei, cat ar rezista Romania?

Iulian Fota: Nu stiu! Deci eu am plecat la Cotroceni acum 10 ani! Prin natura posturilor de dupa Cotroceni, chiar si cand eram la Ministerul de Externe, n-am mai avut acces la datele astea. Pentru ca e un principiu foarte important de care toata lumea tine cont, principiul „need to know“. Deci, informatiile astea militare atat de directe, operationale, nu erau relevante pentru ceea ce am avut eu de facut dupa plecarea de la Cotroceni! Chestiile astea operationale nu le am si, daca le-as fi avut, nu vi l-as fi spus, pentru ca asta e o bucatarie intima a statului roman, care trebuie pastrata! Cei care au acces, stiu care este situatia si daca situatia este proasta, iau masuri. Iar dupa cum se iau unele masuri, putem intelege ca situatia nu este grozava! Plus ca mai avem si informatii publice, interviul generaluilui Vlad, care a spus foarte clar: domnule, cel putin pe partea de drone suntem descoperiti! Si aici ramane intrebarea asta: Parlamentul nu stie ca e agresiune militara si ca Romania este intr-o situatie mult mai complicata? Ca legislatia nu e in mana ministrului Apararii. MApN-ul poate da o mana de ajutor, poate sa indrume, dar legislatia este in mana Parlamentului! Nu-i impiedica nimeni sa se apuce sa faca o legislatie sau sa completeze legislatia actuala, astfel incat tot felul de scenarii noi cu care ne confruntam – ca astea sunt scenarii noi, acum 5-6 ani nu le-ai fi luat in calcul, ele nu prea existau in arta militara – sa fie acoperite si de lege. In cei doi ani, cat am stat in Ministerul Apararii, o treaba foarte buna a fost facuta de cei din zona de drept international din minister, o zona unde ministerul are profesionisti. Orice decizie ne gandeam sa luam, orice pas pe care vrem sa-l intreprindem, de fiecare data verificam cu ei in ce masura deciziile alea raspund dreptului international! Pentru ca preocuparea noastra numarul unu – si asta e bine de de stiut, pentru ca sunt multi care se tem ca Romania va fi implicata intr-un razboi – era tocmai ca Romania sa nu poata fi atrasa si sa nu se poata dezvolta vreo acuzatie care sa poata sa deschida drumul transformarii Romaniei in teatru de razboi. Deci toate deciziile luate de statul roman plecau de la acest considerent, sa fie conforme cu dreptul international, sa fie parte din nevoia legitima de a ajuta Ucraina ca victima a unei agresiuni, dar sa nu duca la complicatii. Si au fost momente complicate, cu multiple evaluari, ca veneau tot felul de cerinte ba de la aliati, ba de la Ucraina in acest context general de ajutorare a Kievului. Romania a fost extrem de competenta, de metodica, de exacta ca tot ceea ce facem sa fie conform dreptului international. Deci, ca sa intelegeti cat de important e si din aceasta perspectiva ca activitatea birocratiei sa fie una legala.

„Astia-s cei mai prosti ani pe care noi ii parcurgem de 35 de ani incoace! Incepand cu 2022, cu agresiunea rusa impotriva Ucrainei, am intrat intr-o perioada extrem de complicata, de periculoasa si nu ne poate nimeni garanta in momentul asta ca la finalul acestei perioade Romaniei ii va fi la fel de bine cum ii este astazi“

Matei Udrea: Domnule Fota, ati spus ceva mai devreme care sunt atributiile, parghiile constitutionale ale sefului statului. Se contureaza urmatorii candidati principali la prezidentiale: Ciolacu, Ciuca, Geoana, Simion, Lasconi. V-as intreba care dintre acestia credeti ca are profilul necesar pentru a actiona parghiile astea despre care spuneati dumneavoastra, pentru ca ati spus ca depinde foarte mult de personalitatea presedintelui, cat de determinat este sa faca lucrurile astea si cat de competent este, pana la urma.

Iulian Fota: Eu nu vreau sa dau verdicte de felul asta. Cel putin in faza asta. Pentru ca, pe de o parte, chiar daca niste lucruri plutesc, asa, ca informatie, prin zona publica, nu toate persoanele astea si-au anuntat intentia de a candida. Pana la urma, daca ma intrebati pe mine, cel putin pe informatiile pe care le am, cred ca doar doamna Lascoli a anuntat clar, am vazut-o la televizor, ca vrea sa candideze. La ceilalti sunt discutii, sunt posibilitati…

Matei Udrea: Si Geoana! Geoana a spus de mai multe ori…

Iulian Fota: Da, bun, unii dintre ei probabil ca vor face pasul, dar haideti sa-i lasam sa faca pasul, sa ajungem acolo. Pe de alta parte, haideti sa iesim din capcana in care am cazut la europarlamentare si la locale nediscutand absolut deloc agenda pe care alesii nostri o vor avea de gestionat. Pentru ca sa va spun un lucru, aceasta agenda exista indiferent ca noi vrem sa o acceptam sau nu, indiferent ca noi ne-o asumam sau nu! Romania are niste probleme si vor trebui gestionate! Sau, daca sunt lasate de izbeliste, si aia e o forma de gestionare, dar e una iresponsabila, tragica!

Matei Udrea: Haideti sa vorbim despre aceste probleme!

Iulian Fota: Stati putin! Poporul asta e un popor care iubeste tactica si dispretuieste strategia! Cartile noastre de istorie vorbesc despre bataliile romanilor, nu despre razboaiele castigate de romani! Stim ca Mihai Viteazul a castigat la Neajlov, dar lumea nu stie ca Mihai Viteazul a pierdut razboiul, ca dupa victoria tactica de la Neajlov si-a pierdut capitala, otomanii au luat tara, el s-a retras in munti. Deci, noi de fiecare data, pentru ca suntem superficiali – si aici avem o problema istorica inca nerezolvata – suntem si oamenii clipei, ai momentului. Romanul are o frica de viitor. Si atunci, pentru ca viitorul, in general, pentru el a fost prost si a adus multe belele, „cumpana mare“, cum zicea cronicarul, romanului ii place foarte mult momentul. Isi traieste prezentul, pentru ca prezentul s-ar putea sa fie mai bun decat viitorul. Si atunci ne bucuram de asta, daca viitorul este prost! De aici, iarasi, o inhibare sau o lipsa de apetit a noastra pentru analiza de ordin strategic. Ce spune analiza de ordin strategic despre aceste alegeri prezidentiale din toamna? Sunt cele mai importante alegeri prezidentiale din 1996 incoace. La vremea respectiva, Romania era falimentara din punct de vedere economic. Nu reusisem sa iesim din impasul comunist si, mai rau, fusese agravat. Aduceti-ma aminte ca prin ’93-’94 inflatia era cu trei cifre! Romania nu era prea mult bagata in seama si nu avea aliati si prea multi prieteni de partea sa. Si, ca atare, alegerile din noiembrie ’96 au avut o miza istorica. Pentru ca alea au facut diferenta intre salvarea tarii si relansarea ei sau continuarea scufundarii intr-o mocirla postcomunista pe care eu, cel putin, mi-o aduc aminte foarte bine, ca am tras si am suferit mult de pe urma ei. Victoria CDR-ului si venirea presedintelui Emil Constantinescu au dat un semnal lumii occidentale, inclusiv Statelor Unite, ca ceva interesant se intampla in Romania, ca in al 12-lea ceas romanii s-au desteptat, ca vor intra si ei, usor-usor, pe calea Cehiei. Ca astea erau povestile de succes la vremea respectiva: Cehia, Polonia si Ungaria, cele trei tari primite in NATO in 1997. Si, in felul asta, Romania va intregi grupul. Asa am ajuns sa intram in NATO in 2004, prin prisma victoriei remarcabile din alegeri in ’96. Alegerile astea de acum, din toamna, sunt cam de aceeasi miza. In ’96 ce stiam? Ca urmeaza sa vina decizia de integrare in NATO, ca incepuse procesul. Erau state care voiau in UE si, deja, usor-usor, pricepeam si noi la Bucuresti ca se va deschide si UE, si era intrebarea daca noi vom fi acolo sau nu. Deci era o miza legata de viitor si trebuia sa facem tot ce putem. Romania risca falimentul! Eu am fost in Statele Unite, in 1997, de doua sau trei ori. In America se discuta despre Romania ca despre un stat falimentar! Ei erau convinsi ca noi nu ne vom putea plati datoriile pe pietele extreme, ca vom fi declarati faliti si de aici o serie intreaga de consecinte extrem de negative in Romania. Si Romania a infirmat aceste evaluari negative platindu-si datoriile si obtinand ulterior supravietuirea si sustenabilitatea economica. Deci, prin prisma viitorului, pentru ca vremile sunt proaste… Astia-s cei mai prosti ani pe care noi ii parcurgem de 35 de ani incoace! Sunt ani de convulsii, de reorganizari din astea internationale, de reasezari. Se schimba ierarhii. Incepand cu 2022, cu agresiunea rusa impotriva Ucrainei, am intrat intr-o perioada extrem de complicata, de periculoasa si nu ne poate nimeni garanta in momentul asta ca la finalul acestei perioade – nu stim cat va dura – Romaniei ii va fi la fel de bine cum ii este astazi. Noi avem acum cel mai bun moment, ca stat modern, din 1859 incoace! Din 2004, de la intrarea in NATO, a fost perioada cea mai democratica. Sunt studii aici, sunt indicatori, nu e o parere a lui Fota! Este o concluzie pe baza unor analize stiintifice. Stim unde suntem din punctul de vedere al calitatii democratiei si, fara a fi perfecta democratia romaneasca, stim ca e calitativ mult mai buna decat ce am avut in interbelic! Deci, aici lucrurile clare, suntem in perioada cea mai prosper! Domnule, noi suntem cei mai saraci dintre cei bogati! Am fost invitati deja sa aderam la OECD. Pai, asta este grupul statelor cele mai bogate! PIB-ul nostru a crescut de nu stiu cate ori, produsul pe cap de locuitor, salariu mediu! Si aici vorbesc de tara in ansamblu, ca sa nu zica cineva ca Fota e atat de pierdut de realitate si nu stie ca inca in Romania multi romani traiesc prost. Simt asta, ca pana la urma si eu traiesc din salariu si salariul nu e deloc unul prea asigurator. Dar per ansamblu, ca tara, Romania este in cel mai bun moment al sau de la 1859 incoace.

„Democratia e sub presiune in Romania. Prima mare sarcina a viitorului presedinte va fi sa garanteze democratia macar la nivelul asta. Apoi, modernizarea – se observa o stagnare si chiar regres. Iar a treia – securitatea nationala. Romania trebuie sa fie sigura ca, daca se confrunta cu o agresiune militara, va face fata! “

Matei Udrea: Si atunci, de ce spuneti ca alegerile astea sunt cele mai importante din 1996 incoace?

Iulian Fota: Pentru ca Romania, in viitor, poate sa piarda trei lucruri foarte importante! Poate sa piarda democratia asta care, asa imperfect cum e ea, este calitativ mai buna ca oricand. Poate s-o piarda pentru ca sunt presiuni per ansamblu, la nivel mondial, pe democratie, numarul statelor democratice scade, creste numarul statelor conduse autoritar. Rolul astora in sistem este din ce in ce mai important. Si astia nu vor reguli, ca sa nu mai zic ca astia dispretuiesc tot acest efort al Occidentului de-a prezerva democratia. Pentru ca pe dictatorii care si-au subjugat tarile si isi conduc popoarele cu mana forte ii dispera ideea de a pleca de la guvernare! Uite Ucraina: pai, de ce Rusia a tabarat pe Ucraina? E si asta un motiv! In Ucraina, in 34 de ani de la independenta, au schimbat cinci sau sase presedinti. Pai, Rusia e la al 5-lea mandat al lui Putin! Cum sa-ti placa ideea ca tu, ca presedinte, sa pierzi puterea, cand tu esti la al cincilea mandat? Deci, democratia este sub presiune la nivel mondial. Ei bine, democratia este sub presiune si in Romania! Am avut momentul Dragnea, noaptea ca hotii. Adica democratia e frumoasa si e mai consistenta ca altadata, dar nu este lipsita de dusmani, nu e lipsita de amenintari! Deci, presedintele urmator – asta va fi prima mare sarcina a domniei sale, indiferent ca o sa fie barbat sau femeie – va trebui sa garanteze democratia macar la nivelul asta, daca nu cumva de dorit ar fi sa continuam sa o imbunatatim, ca inca mai sunt lucruri de facut in ceea ce priveste sanatatea democratica a Romaniei. Al doilea lucru care poate fi pierdut: Romania s-a modernizat, dar eu vad o anumita incetinire, chiar stagnare, poate chiar avem si zone de regres. E o discutie intreaga, de exemplu, daca nu avem situatii de regres in domeniul justitiei, din punctul de vedere al modernizarii procesului. Iar modernizarea e legata de ideea de prosperitate. Noi nu trebuie sa pierdem procesul de modernizare! Si uitati-va ca Occidentul, si nu numai Occidentul, inclusiv China, India, lumea face saltul spre inteligenta artificiala, spre tot felul de chestii fara pilot. Va spuneam inainte de interviu ca am fost sa-mi sarbatoresc baiatul care terminat facultatea si am fost in California. Pai, Los Angelesul e plin de masini fara pilot! Sunt peste tot! E un spectacol in sine si am stat minute intregi pe trotuar doar sa-l privesc. Cu masini fara pilot! In perioade de testare, in perioade de verificare a sigurantei functionarii lor, dar pasul este facut! Deci saltul asta tehnologic este facut! Si sunt multe altele! Energiile verzi si alte chestii pe care le stim cu totii. Romania nu trebuie sa piarda saltul, pentru ca daca pierdem saltul tehnologic, iar marim decalajul! Care a fost miza noastra dupa ’90? Sa recuperam decalajul de dezvoltare fata de Occident! Deci modernizarea noastra este esentiala, pentru ca acest decalaj sa continue sa fie redus. L-am redus mult. Convergenta europeana pentru Romania e de 77%. Am plecat, cand am intrat in UE, in 2007, de la 20 si ceva la suta ca nivel de trai fata de media venitului…

Matei Udrea: Am plecat de la 26% din media UE.

Iulian Fota: Bun, acum suntem pe la 77%. Deci am recuperat mult, dar procesul ar trebui sa continue, pentru ca e vorba pana la urma de prosperitatea noastra, a tuturor. Ori, nu vom putea recupera decalajul fara modernizare, fara continuarea modernizarii. Si uitati-va, avem zone care cad! Educatia e la pamant! Calitatea educatiei in Romania aproape ca ar merita sa o disputam ca prioritate de securitate nationala! Cercetare stiintifica in Romania nu avem! Toata lumea se duce pe invatamant, ca si lobby-urile sunt mai mai influente. Dar in Romania e si mai dramatica situatia cercetarii! Romania aproape ca nu are cercetare! Si statul nu gaseste o solutie convenabila sa incurajeze, sa sprijine cercetarea. Avem cel mai mic buget dedicat cercetarii stiintifice din toata Uniunea Europeana, din ce stiu eu, ceea ce este o chestie rusinoasa! In fine, ce spuneam: a doua miza a urmatorului presedinte este salvarea si continuarea modernizarii, chiar accelerarea, daca ar putea sa gaseasca o solutie. Acum, ca o paranteza, intotdeauna modernizarea sau modernitatea a avut dusmani puternici in Romania! Pentru ca modernizarea inseamna marginalizarea unora, inlaturarea lor, pentru ca nu mai sunt relevanti pe piata muncii sau, poate, din punct de vedere politic! Vezi iar sfarsitul de Secolul XIX, inceput de Secol XX. Partidul Conservator, care dispare pentru ca accentul se muta de pe proprietarii de pamant pe burghezie, banci, industrie s.a.m.d. Deci, modernitatea inseamna transparenta si nu convine multor politicieni, inseamna combaterea coruptiei in continuare si nici asta nu ne convine, ca averile, chiar daca le facem ilegal, trebuie sa nu ne fie contestate si sa ne ramana, ca nu degeaba ne-am agitat si am bagat mana in banul public! Deci nici asta n-o sa fie o sarcina simpla. Si problema de securitate nationala! Romania trebuie sa fie sigura ca, daca se confrunta cu o agresiune militara – si aproape ca aici n-as mai lua nimic altceva in calcul – va face fata! Pentru ca agresiunea militara, repet, poate sa duca la ruperi teritoriale. 1940 a insemnat o pierdere teritoriala prin amenintarea cu agresiunea militara. Si niciun analist responsabil sau cinstit nu va poate promite ca Romania, in urmatorii ani, nu s-ar putea confrunta cu un astfel de scenariu. Si, ca sa fie situatia si mai complicata, nu e vorba numai de Romania! Iar un dosar complicat, pe care nu prea il discuta nimeni: daca Rusia ataca Republica Moldova, noi am putea sta indiferenti si pasivi si sa ne uitam de la distanta, spunand: „Nu e problema noastra, sa se descurce fratii nostri moldoveni cum or putea!“? Nu cred ca va fi atat de simplu. Nu vreau acum sa intram in niste chestii care-s foarte sensibile, dar ne-ar crea si o situatie politica pe care unii ar specula-o. Asta, apropo de posibilitatea aducerii unui partid prorus la guvernare in urmatorii ani. Deci, prin aceasta miza, presedintele urmator, daca ma intrebati pe mine, este cel mai important presedinte din 1996 incoace.

„Cele trei prioritati ale urmatorului presedinte sunt consolidarea democratiei, modernizarea tarii si securitatea nationala a Romaniei. Asta este agenda strategica a presedintelui Romaniei in urmatorii ani, indiferent cine va fi! Si nu va putea sa fuga de chestiunea astea“

Matei Udrea: Deci, cele trei prioritati ale urmatorului presedinte sunt…

Iulian Fota: Democratia, modernizarea si securitatea nationala a Romaniei! Asta este agenda strategica a presedintelui Romaniei in urmatorii ani, indiferent cine va fi! Si nu va putea sa fuga de chestiunea astea. Democratia romaneasca este amenintata, am avut momente cand a fost sub asediu! Uitati-va la Comisia Europeana, care zilele trecute ne-a tras de urechi! De ce ne-a tras Comisia Europeana de urechi? Pentru ca sunt reforme care sunt esentiale pentru modernizare si pe care guvernul exista sa le faca din tot felul de motive! Iar UE ne conditioneaza banii, miliarde la care trebuie sa avem acces, de mersul acestor reforme. Si trei, Rusia ramane problema noastra in continuare. Nu pleaca din zona, nu poate fi invinsa, ca este ditamai tara si are arme nucleare. Deci, pana se va gasi o solutie construibila si convenabila cu Rusia, va dura ani. Si frica mea este ca solutia pe care Occidentul la un moment dat ar putea sa o construiasca va presupune inevitabil concesii – si aici trebuie sa ne gandim din start ce suntem dispusi sa acceptam. Ca asta este logica relatiilor de mare putere, pacea mondiala se construieste pe spinarea astora mai mici, apropo de Ialta, Malta s.a.m.d.

Matei Udrea: Deci va ganditi la pierderi teritoriale ale Ucrainei.

Iulian Fota: Pai, sunt voci importante care spun ca nu se va putea face pace cu Rusia fara ca Ucraina sa faca niste concesii! Lucru pe care eu il resping si pe care il respinge in momentul asta, din punct de vedere oficial, si Occidentul. Nimeni nu accepta asa ceva, dar sunt voci care insista pe aceste aspecte si un astfel de scenariu, din punct de vedere intelectual, analitic, nu poate fi exclus! Mai ales ca Rusia a integrat aceste teritorii, prin decizia organelor de stat ruse, sub umbrela suveranitatii rusesti. Adica chestii extrem de complicate, care nu vor putea fi… S-ar putea sa existe concesii. Va dau un aspect pe care noi incercam in continuare sa-l abordam, dar nu cu foarte mare succes. Nu mai avem nave NATO in Marea Neagra de doi ani si ceva! Si asta a fost o sarcina pe care am avut-o si eu la Externe si m-am ocupat mult de ea. Pana la momentul la care am plecat si nici colegii, dupa aia, nu cred ca au rezolvat ceva, pentru ca in momentul asta Occidentul, de la americani pana la toate statele astea europene importante, nu vor sa vina cu nave militare in Marea Neagra pentru ca ei considera ca ar fi o anumita escaladare in relatia cu Rusia si nu vor sa si-o asume!

Matei Udrea: Dar avem, totusi, flota Turciei, care este NATO si care este foarte puternica!

Iulian Fota: De acord, dar nu e suficienta! Noi vrem o Mare Neagra deschisa international, care sa primeasca cu bratele deschise pe oricine doreste sa faca comert…

Matei Udrea: Asta nu se poate face decat in conditii de pace.

Iulian Fota: Da, si in conditiile in care Occidentul intelege importanta in crestere a Marii Negre si pune la punct un plan si o strategie. Americanii au facut un pas inainte prin acea declaratie politica care a fost adoptata in Congres si care cere administratiei sa vina cu o strategie. Franta are o viziune si e prezenta la Marea Neagra, ceea ce acum cativa ani nici nu concepea. Am auzit o informatie neoficiala ca in Germania s-ar discuta adoptarea unui concept legat de Marea Neagra. Un lucru de salutat daca se va intampla, pentru ca asta arata o intelegere sporita si un angajament mai consistent pentru zona. Dar astea-s lucruri care in continuare vor trebui gestionate, garantate. Romania va trebui sa vina cu propria oferta. Ca, bun, avem mega-baza aia pe care o construim la Kogalniceanu, dar mai sunt multe alte lucruri! Inca n-avem marina militara pe masura provocarilor pe care le avem de infruntat. Asta e o nerealizare! In ultimii ani n-am reusit sa gasim o solutie legala, industriala, economica sa investim bani in marina militara romaneasca, care e lipsita in continuare de capabilitati. Ca gestionam niste lucruri de Secol XXI cu capabilitati de mijlocul Secolului XX. Deci, o agenda foarte, foarte importanta si complicata pe zona de securitate nationala.

„De departe tratamentul cel mai complicat il primim pe zona de politica externa de la UE. Cred ca am fost prea modesti, prea cuminti, prea moi, prea provinciali. Cum zicea fratele imparatului Austriei acum 100 si ceva de ani, cred ca trebuie sa devenim un pic mai primejdiosi“

Matei Udrea: Intr-un interviu pe care mi l-a dat Dacian Ciolos, dansul spunea ca Romania, desi este a 6-a tara din Uniunea Europeana, se complace in continuare cu un rol periferic si oarecum provincial. Ce ar trebui sa faca acest urmator presedinte, ca sa ajungem si noi la o relevanta conforma cu importanta Romaniei?

Iulian Fota: Tocmai citeam zilele trecute o carte despre modernizarea Romaniei in Secolul XIX si inceput de Secol XX. Si gasesc o referire la un caz real, un general austriac de origine romana, Doda cred ca il chema, are o discutie cu fratele imparatului Austriei vizavi de situatia romanilor din Transilvania. Si generalul asta de origine romana se plangea ca romanii nu sunt tratati corespunzator, ca stim povestea, aveau un statut inferior celor celelalte trei natiuni, adica cea maghiara, secuiasca si germane. Si fratele imparatului ii spune o chestie care m-a amuzat, dar pe de alta parte este absolut corecta. Ii spune: „Pai, deveniti si voi mai primejdiosi daca nu sunteti respectati si tratati cum v-ati astepta!“. In fine, eu n-am prerogative directe legate de partea cu Uniunea Europeana, dar aici sunt de acord si eu cu Dacian ca Romania nu obtine intotdeauna ceea ce ar merita. Si cand spun ceea ce ar merita, eu n-am in vedere neaparat chestia asta cantitativa – populatie, teritoriu. E importanta, dar e limitata. Eu am in vedere ceea ce face Romania pentru Uniunea Europeana, pentru ca suntem un contributor major cu forte la misiunile Uniunii Europene in special in Balcani. Cum continuam sa contribuim semnificativ si la misiuni NATO in Balcani! Mai acum vreo 2-3 saptamani am vazut ceva prin presa ca Romania a fost solicitata de Inaltul Reprezentant sa faca niste zboruri cu niste avioane de transport in Gaza, pentru a duce niste ajutoare, a evacua niste raniti, ceva de genul asta. Adica suntem un un contributor si stiu cat de mult face Romania pentru ca Uniunea Europeana sa poata spune ca are o politica externa si de securitate comuna consistenta. Pe ceea ce facem, intr-adevar, si eu cred ca noi nu primim ceea ce am merita si aici e o discutie care trebuie facuta dupa alegerile prezidentiale. In mod clar va fi si asta pe agenda urmatorului presedinte, pentru ca este nedrept ca Romania sa faca atatea lucruri si cand e vorba de de imparteala… Va dau o chestiune pe care… In fine, nu stiu neaparat daca dau ceva din casa, dar pana la urma am aflat-o asa, pe surse. La ultima imparteala de posturi de ambasadori ai Uniunii Europene, Slovenia – care, totusi, e o tara de doar 2 milioane de locuitori, cu tot respectul pentru ei – a primit doua posturi! Asta e spre meritul lor, aici nu fac decat sa-i laud. Au cerut doua posturi de ambasador si le-au primit. Ambasadori UE in tari importante, Kazahstan si Afganistan, doua tari relevante mai ales pentru ce se intampla in momentul asta pe conexiunea cu Asia Centrala. Romania nu cred ca a primit ceva, daca ma intrebati pe mine! Este o doamna care a fost trimisa ambasador in Djibouti, dar e o doamna care inteleg ca n-are niciun fel de legatura cu statul roman. Este pur si simplu un functionar european de origine romana care a primit aceasta responsabilitate. Nu stiu acum cat de important o fi Djibouti pentru Romania sau pentru Uniunea Europeana…

Matei Udrea: E cazul sa ne victimizam sau sa ne intrebam de ce se intampla lucrurile astea, de ce nu contam?

Iulian Fota: Eu stiu de ce, dar nu va pot spune! Insa ar trebui sa gasim o solutie. Si aici cauza e partial birocratica, partial politica. Trebuie schimbata filozofia de exercitare a functiilor de reprezentare diplomatica pe care le avem la Bruxelles pe zona UE. Daca comparam modul in care aceste organizatii – UE, NATO, OSCE – trateaza Romania, de departe tratamentul cel mai complicat il primim pe zona de politica externa de la UE. Cred ca am fost prea modesti, prea cuminti, prea moi, prea provinciali. Deci, cum zicea fratele imparatului Austriei acum 100 si ceva de ani, eu cred ca trebuie sa devenim un pic mai primejdiosi. Evident ca trebuie sa transpunem in actiune diplomatica si in actiune de stat. Nu se pune problema de nimic extravagant, insa trebuie sa fim un pic mai fermi. Trebuie sa ne luam curajul de a bloca… Una din primele mele actiuni la Ministerul de Externe a fost sa blochez o decizie a UE! Cea mai multa presiune am avut-o dinspre ai mei! Erau ingroziti: „Cum? Ne singularizam!“. In fine, sunt niste teze administrative, diplomatice care sunt puternice in Ministerul de Externe si-si pun amprenta asupra activitatii. Dar era absolut jenant ceea ce voiau sa faca la Bruxelles. Era o chestiune contrara intereselor Romaniei! Deci, o chestie absolut jalnica. Cu sprijinul ministrului Aurescu, care a fost de acord, am blocat decizia. A fost un pic de cutremur la Bruxelles, m-au sunat, m-au cautat, dar in final nu numai ca au refacut decizia, dar dupa vreo trei-patru luni mi-au dat dreptate! Aia era o chestiune relevanta si pentru agresiunea rusa impotriva Ucrainei si ar fi fost jenant pentru Uniunea Europeana sa se vada ca in caz de agresiune rusa impotriva Ucrainei, UE cheltuie banii in Africa, de unde oricum, cateva luni mai tarziu, cam toata lumea a fost gonita. Si pentru Moldova si Ucraina sumele ar fi fost absolut meschine. Deci n-am nicio problema, am blocat! Dar n-a fost usor si, repet, cea mai mare presiune a venit dinspre aparat, dinspre establishment. Ai nostri de la Bruxelles evident ca au sarit de pe scaune, evident ca le-am complicat lor viata. Dar, pana la urma, de-aia sunt platiti – si-s platiti bine! –, sa aiba o viata complicata! In fine, n-am cedat si m-am tinut tare si am avut sprijinul colegilor pe care ii coordonam si a iesit bine pentru toata lumea. Si pentru Romania, si pentru UE. Dar nu e simplu! Cand spui „Da!“ n-ai nicio problema in formatele astea. Am lucrat la NATO 3 ani, am vazut cum e! Cand spui „Da!“ te-ai pliat, te-ai incolonat, stai in banca ta…

„Nu poti sa-l scoti de acolo pe reprezentantul militar al sefului Statului Major la NATO intr-o perioada atat de complicata, de negocieri si cu miza mare pentru Romania! La Bucuresti a fost tratata chestiunea cu superficialitate. Sa nu fi fost, naibii, vreun interes personal pe undeva!“

Matei Udrea: Eu as face observatia ca, de exemplu, acum noi nu avem sef la Reprezentanta Militara de la NATO! Si au fost saptamani extrem de importante! In perioada asta s-au negociat declaratia finala si toate documentele care vor fi adoptate la Summitul de la Washington, din iulie.

Iulian Fota: Nu mai am o legatura stransa cu zona asta, dar cel la care banuiesc ca va referiti este reprezentantul militar al sefului Statului Major. Este omul care tine legatura cu Comitetul Militar NATO pentru seful Statului Major General. E un om important in cadrul delegatiei Romaniei la NATO, e un om important pentru ca asigura expertiza militara si consilierea ambasadorului Neculaescu pe zona asta! Vine un Summit si sunt mize mari in discutie! Deci, daca intr-adevar n-avem un sef, e o eroare!

Matei Udrea: N-avem! A atras atentia asupra acestui lucru chiar generalul Danila!

Iulian Fota: Cel care era putea sa fie mentinut pana dupa Summit! Deci, daca omul ala a plecat ca a vrut el, nu-l poti impiedica, dar asta spune ceva despre responsabilitatea lui. Daca a fost chemat de acolo, desi el putea sa mai stea, asta a fost o greseala, o eroare de decizie a Ministerului Apararii! Nu poti sa scoti omul ala intr-o perioada atat de complicata de negocieri si cu miza mare pentru Romania! Ca puteai sa-l mai lasi cateva luni.

Matei Udrea: Asta, apropos de profesionalismul si responsabilitatea cu care guvernul Romaniei abordeaza relatiile cu NATO si cu Uniunea Europeana.

Iulian Fota: Daca omul ala plecat ca a vrut el, asta spune ceva negativ despre el…

Matei Udrea: Domnule Fota, vorbim de un general sef al Reprezentantei Militare a Romaniei la NATO! Va dati seama ca omul ala nu putea sa fuga de capul lui, cu banii de paine! La nivelul asta, lucrurile nu se intampla ca si cum ai fi acasa, gata, am incuiat usa si am plecat!

Iulian Fota: Nu! Mai ales ca, fiind militar, esti la comanda! Nu faci ce vrei tu!

Matei Udrea: Sigur!

Iulian Fota: Atunci avem scenariul celalalt, mai prost. Adica la Bucuresti a fost tratata chestiunea cu superficialitate. Sa nu fi fost, naibii, vreun interes personal pe undeva! Nu stiu, dar oricum asta nu e in folosul nostru. Acum, hai sa va fac… In fine, mai sunt niste chestii pe care poate n-ar fi trebuit sa le spun in interviul asta. Nici schimbarea mea de la Ministerul de Externe n-a fost interesul statului roman!

Matei Udrea: De ce?

Iulian Fota: Pai, dupa 2 ani, cunosteam problematica la virgula! Ma conectasem cu toata lumea, stiam ce am de facut, eram bine privit, eram creditat pentru ca sunt un profesionist si ma stiu cu unii… Poate odata o sa va arat ce scrisori am primit dupa ce am plecat si cate intrebari am primit! Bun, m-ai scos de acolo cand mai erau 4-5 luni si fara niciun motiv… Ca daca va spun ce motiv au pus in hartii ca sa ma schimbe, ma enervez si nu vreau…

Matei Udrea: De ce? Pentru ca erati pro-ucrainean?

Iulian Fota: (ezita) Mmm… Nu stiu… Sunt multe de discutat aici! E adevarat ca am avut o relatie complicata cu doamna ministru Odobescu in ultimele 2-3 saptamani, dar tot plecand de la niste considerente profesionale, ca nu mi se pare normal sa fiu corectat pe niste chestiuni pe care consider ca le stiu mult mai bine decat multi altii prin minister, inclusiv decat domnia sa. Pana la urma, zona de responsabilitate a domniei sale e Uniunea Europeana, nu NATO sau relatia cu America. In fine… Deci, au fost niste chestii de principiu. Dar… Auziti? Cand se iau ministerele pe persoana fizica, se mai intampla si lucruri de felul asta!

Matei Udrea: Cine le-a luat pe persoana fizica?

Iulian Fota: (ezita) Deci… (pare ca se razgandeste) Ce vreau sa va spun este ca, din pacate, uneori se mai pot intampla decizii de felul asta, motivate mai degraba de chestii de ordin personal sau pur si simplu generate de incompetenta, ca, din pacate, nu e toata lumea competenta in statul roman, asta stim, nu? Si sa fie pe mize mari! Dar stiti ce spune Constitutia chiar la inceput? Ca cetatenii romani sunt datori loialitate statului si loialitatea e sacra! Poate ar trebui sa citeasca din nou Constitutia toata lumea, ca sa inteleaga chestiunea asta, ca n-ai dreptul sa te joci cu lucruri mai ales din zona de securitate nationala intr-o perioada atat de complicata.

„S-ar putea sa fie nevoie ca presedintele Romaniei, in anii urmatori, sa puna mana pe telefon si sa sune in cancelariile occidentale! Si sa aiba nevoie sa i se raspunda! Ca altfel suntem in pom cu totii si Romania va avea o mare problema!“

Matei Udrea: N-ati vrut sa intrati in discutia despre care dintre candidatii potentiali este cel mai potrivit pentru postul de presedinte al Romaniei. O sa va rog sa-mi faceti si mie un portret-robot al al viitorului presedinte al Romaniei. Ce calitati ar trebui sa aiba si ce ar trebui sa faca?

Iulian Fota: Pai, in primul rand, sa fie un om cu onoare! Cea mai importanta calitate a presedintelui este onoarea. Daca nu e un om cu onoare, daca nu se apleaca cu onoare asupra responsabilitatilor functiei prezidentiale, lucrurile vor deveni foarte complicate! Si in privinta asta sa stiti ca, daca ne uitam la toti presedintii Romaniei de pana acum, pe momentele cheie, atunci cand s-a jucat soarta Romaniei, toti au facut ce trebuie! Deci, la capitolul asta, pana acum, pe provocari… Bun, e adevarat ca provocarile pe care le-au avut de gestionat au fost sub ceea ce va veni. Au fost vremurile bune, a fost perioada de vacanta strategica de care am tot scris si vorbit. Si, ca atare, si cerintele au fost ceva mai mai soft, mai domoale. Dar au fost, totusi, si momente dificile pentru statul roman. Nu stiu daca am avut presedinti de nota 10, dar si-au facut datoria cand erau chemati sa-si faca datoria! Dovada ca, totusi, Romania sta bine in ansamblu, pe datele mari. Asta ar fi un element. Doi: nu e numai presedintele, ca asta incerc sa spun! Domnule, nu e numai presedintele! Presedintele are consilieri prezidentiali. Consilierii prezidentiali nu intamplator au rang de ministru, pentru ca ei sunt considerati echivalentul membrilor guvernului si in multe privinte gestioneaza impreuna cu membrii guvernului chestiuni pe care presedintele le da ca sarcina sau responsabilitate acestor consilieri. Deci, consilierii presedintelui, incepand de la cel pe securitate nationala – care fiind si membru al CSAT-ului are un statut aparte, cum am fost eu – pana la consilierii foarte importanti de pe zona constitutionala, juridica, sanatate, sunt acolo sa-l ajute pe presedinte! Pentru ca ar fi absurd ca presedintele sa le stie pe toate. Presedintele trebuie sa fie un om matur din punctul de vedere al caracterului – apropo de onoare. Preseditele trebuie sa fie un om cu caracter! Si trebuie sa aiba un caracter puternic. L-am vazut pe presedintele Basescu… Eu, cand m-am dus la Cotroceni, vorbisem cu presedintele Basescu de doua ori la telefon il vazusem o data, nu eram printre apropiati ori printre preferati, inca ma mai gandesc si astazi pe ce criterii m-a ales ca si consilier prezidential de securitate nationala. Dar cand am intrat si l-am vazut prima data, va spun ca am fost impresionat de statura domniei sale! Ma asteptam si aveam sentimentul ca e un tip impunator, ca mie asa-mi aparea prin autoritate. Ei bine, presedinte Traian Basescu era mai scund decat mine! Insa prin autoritate, cand intra intr-o camera, o umplea prin insasi autoritatea functiei prezidentiale. Si dubla aceasta autoritate a presedintelui ca si persoana printr-o inteligenta foarte bine dezvoltata si datorita anilor de practica, pentru ca presedintele Basescu urcase toate treptele, facuse administratie centrala, locala, politica, campanii, le castigase pe toate. Deci, din punctul asta de vedere, a fost o combinatie reusita intre calitatile personale si experienta politica acumulata. Instinctele sunt foarte importante la presedinte. Trebuie sa ai consilieri, consilierii trebuie sa stie toate lucrurile alea in detaliu, dar tu trebuie sa ai instinctele! Iar presedintele Traian Basescu a scapat din multe situatii complicate pe baza de instinct, nu ca avea informatie! Ca in momentele de criza nu cred ca a avut informatia de care avea nevoie! Pentru ca cerinta asta informationala e foarte complexa si niciodata n-o s-o ai. Nici presedintele Americii nu are informatiile complete! Tot ramane o zona de incertitudine in care va trebui sa actionezi pe baza de instinct. Deci instinctele sunt extrem de importante. Si, in fine, un element la care eu tin foarte mult: s-ar putea sa fie nevoie ca presedintele Romaniei, in anii urmatori, sa puna mana pe telefon si sa sune in cancelariile occidentale! Si sa aiba nevoie sa i se raspunda! Pentru ca viata e mult mai complicata si mai perversa cand e vorba de… Suntem toti in NATO, suntem aliati, suntem in UE, dar ramane o zona de competitie nationala, ramane o zona de rivalitati, mai conteaza si chimia personala. Deci lucrurile nu merg asa de automat si de simplu. Asta, si daca ne gandim de ce unii ajung si unii n-ajung in niste functii. Presedintele Romaniei va trebui sa aiba suficienta greutate internationala si credibilitate ca atunci cand suna, si va suna pentru interesele nationale, de securitate nationala ale Romaniei, sa i se raspunda! Ca altfel suntem in pom cu totii si Romania va avea o mare problema! Iar aici… In fine, nu vreau sa iau fiecare candidat la bani marunti, cel putin in faza asta, dar pare sa fie destul de de mult provincialism in competitia asta a noastra! Si asta e o intrebare legitima, pe care trebuie sa ne-o punem cu totii: X sau Y, ales presedinte si suna la Washington, la Paris, la Belgrad, la Beijing sau poate si in alte capitale. I se va raspunde la telefon?

Matei Udrea: Da, e o intrebare buna. Si m-as intreba unii dintre candidatii astia in ce limba ar putea sa vorbeasca acolo.

Iulian Fota: Evident ca un presedinte, cu cat este mai educat, cu cat stie mai multe limbi straine, cu atat se va conecta mai usor cu omologi, cu alte persoane. Si chimia asta conteaza! Deci, evident, cazul ideal ar fi ca presedintele Romaniei sa vorbeasca cel putin trei-patru limbi straine…

Matei Udrea: Macar una!

Iulian Fota: Sau macar una! Dar, pe de alta parte, sa va spun, nu-i numai omul, este si functia! Si sunt si alti presedinti in lumea asta care au greutate, au influenta si nu stiu in ce masura vorbesc limba engleza. Poate n-o vorbesc deloc. Dar conteaza ceea ce ei reprezinta, ca ei sunt cei care promit, ei sunt cei care pot sa faca, ei sunt cei care trebuie sa garanteze. Si daca chestia asta o faci prin translator, nu e situatia ideala, dar nici n-as aborda-o catastrofic. Deci, da, sunt importante si limbile straine, dar aproape ca as putea sa accept engleza vorbita binisor sau asa si-asa, daca as avea celelalte calitati de care am vorbit pana acum.

„Romania se va confrunta cu o catastrofa economica peste 6-8 ani! Nu vor mai veni miliardele de la UE si ies la pensie decreteii. Suntem ca-n «Cei trei purcelusi». N-avem chiar o casa de fan, dar avem una de surcele“

Matei Udrea: Va multumesc pentru interviu. Daca mai vreti sa adaugati ceva…

Iulian Fota: Cred ca pentru faza asta am spus destule. Sa vedem cum mai merge campania. Sper din toata inima campania sa contina si discutia care e, de fapt, cea mai important, despre ce o sa faca acest presedinte al Romaniei. Pentru ca nu pot sa stii daca un candidat este potrivit daca nu stii ce are de facut. Deci, hai sa nu mai punem carul inaintea boilor! Sa facem si discutia asta: ce are de facut presedintele? Faptul ca si doamna Lasconi a intrat in competitie, faptul ca si Ana Birchall intra in discutia asta, pentru ca are suficienta experienta internationala si experienta de guvernare ca sa puna in discutie o serie intreaga de chestiuni fundamentale pentru Romania. Pentru ca nu vreau sa am o dezbatere prezidentiala pe sistemul „eu sunt mai frumos, ba tu esti mai prost!“. Vreau sa plecam de la problemele reale. Romania are probleme! Si, repet, sunt doua catastrofe cu care noi ne putem confrunta in viitor: cea economica este batuta in cuie! Uniunea Europeana o sa schimbe modalitatea de cheltuire a banilor, multe tari din alea vechi nu vor sa mai dea miliarde pentru ca si noi ne-am dezvoltat. Nu poti sa mai ajuti financiar o tara care-i la 80% din nivelul mediu de trai. Deci, noi am intrat intr-o alta liga, iesim din faza aia de tara care trebuia ajutata ca sa se dezvolte. Nu vor mai veni miliardele astea cum sunt acum, pe PNRR si pe alte programe, in fiecare an. Si miliardele astea ne-au ajutat foarte mult sa ne pastram ratingul de tara, pentru ca le e usor bancilor sau populatiei sa te imprumute cu bani, cand stiu ca tu iei miliarde si ai de unde sa platesti dobanzile si toate obligatiile pe care ti le asumi. Lucrurile astea se vor schimba, e o chestie de 4-5 ani! Plus ca vin decreteii! Toata lumea spune ca sistemul de pensii se va prabusi. Romania, peste 6-7-8 ani, se va confrunta cu o catastrofa economica! Avem anii astia la dispozitie sa construim o solutie! Si, repet, asta e o chestie cuantificabila, usor de inteles. Si un lucru pe care l-a scos in evidenta un raport facut de cei de la Expert Forum acum vreo luna. Romania e tara cea mai putin rezilienta din punct de vedere economic! Iata si o chestie simbolica, vom avea un presedinte nou la 35 de ani de la Revolutie, cand ar fi bine sa tragi o linie, sa faci un bilant, sa vezi un pic ce ai facut bun, ce urmeaza. In acesti 35 de ani, din ce inteleg de la economisti, Romania n-a avut un an pe plus! Deci, noi in fiecare an a trebuit sa imprumutam bani sa acoperim deficitul cu care ne-am confruntat! Un an n-am fost in stare sa avem o administrare economica cat de cat competenta, inteligenta, ca sa fim si noi un an pe plus! Asta mi se pare strigator la cer si-ti arata vulnerabilitati grave! Legea spune asa: ca la 6 luni de la numire, presedinte trebuie sa trimita in Parlament o strategie de securitate nationala, sa fie discutata si aprobata. Strategia urmatoare a presedintelui Romaniei va trebui sa fie o strategiei concentrata pe vulnerabilitatile Romaniei, ca nu sunt putine! Strategia face doua lucruri: gestioneaza amenintarile – dar astea nu prea depind de noi – si vulnerabilitatile. Si aici intotdeauna o sa fiu mandru de faptul ca am introdus conceptul de vulnerabilitati intr-o strategie acum 15 ani si abordarea asta s-a pastrat. Pentru ca vulnerabilitatea iti amplifica amenintarea. Amenintarea e mult mai periculoasa daca este amplificata de o vulnerabilitate. Si Romania are cateva vulnerabilitati foarte grave, care vor trebui gestionate si pentru care trebuie sa gasim solutii! Una dintre ele este lipsa de rezilienta economica. Daca vine vreo criza economica si situatia asta convenabila dispare. Pai, noi suntem ca in cei trei purcelusi! Noi avem o casa de… Nu e chiar de fan, dar e de surcele! Nu e de caramida, solida, sa-i reziste lupului. Deci, urmatorul presedinte va trebui sa faca din start o strategie concentrata pe vulnerabilitati. Ca nu poti sa gestionezi tu Rusia singur, ca n-ai atata forta. O va gestiona Occidentul! Dar tu poti sa te ocupi de problemele tale interne, pentru ca alea sunt ale noastre si depind in primul rand de noi.

Matei Udrea: Va multumesc foarte mult pentru amabilitate!

Iulian Fota: Cu mare placere!