Kelemen Hunor il intampina pe reporter posomorat sau, poate, doar obosit. Este ora 10.30 si liderul UDMR – si, in acelasi timp, candidatul partidului la Presedintie – pare sa fi inceput deja de mult ziua de lucru. Din vila unde se afla sediul formatiunii politice maghiare intra si ies oameni, e o vanzoleala care contrasteaza cu strada pustie din cartierul Cotroceni. In urmatoarele 58 de minute, presedintele UDMR se va dovedi, fara discutie, un interlocutor de un calibru intelectual incomparabil cu cel al principalilor favoriti ai sondajelor la turul II al prezidentialelor.
Prima chestiune, logic, trebuie sa fie de ce ar candida Kelemen Hunor pentru a patra oara consecutiv la alegerile prezidentiale. Ce sens are? Ceva mai incolo va veni si intrebarea complementara, care pare sa-l irite putin: e Romania pregatita pentru un presedinte de etnie maghiara?
Vegheat de consiliera Annamaria Bodoczi, care pare sa-si noteze ideile principale, interviul va scoate la lumina un Kelemen Hunor care-si structureaza foarte bine discursul. Nu e surprinzator ca un absolvent de filozofie sa stie foarte clar ca trebuie mai intai sa identifici cauzele inainte sa cauti solutiile. Pentru liderul maghiar, principala problema a Romaniei e prabusirea demografica. In 25 de ani, aici vor mai ramane sub 14 milioane de locuitori. Si atunci, pentru cine se vor mai face autostrazi? Pentru copiii nenascuti?
Plecand de la aceasta observatie, Hunor vine cu solutiile pe care le propune romanilor in aceasta campanie. Trebuie ca urmatoarele guvernari sa ridice calitatea vietii, sa aduca investitii pentru a creste economia si sa schimbe mentalitatea institutiilor.
Concluzia nerostita este cu cine s-ar putea face toate acestea. Hunor remarca sec scaderea calitatii noii clase politice. Sunt oameni care nu citesc, n-au cultura generala si nu stiu sa faca politica intelectual. Romania va da un presedinte, fara discutie, spune interlocutorul. Dar, foarte probabil, nu e pregatita sa dea un presedinte bun.
Cititi mai jos un dialog care va va purta de pe saua unei motociclete Honda pana pe coridoarele unei biblioteci unde-i gasiti pe Harrari, Grossman, Frankopan si Marshall, din Antichitatea lui Aristotel si Platon pana in Iluminismul lui Kant si Hegel, din salonul unde Ciolacu are nevoie de translator pana pe strazile Budapestei din 1956 si apoi in camera unde un fiu si un tata asculta, inghesuiti in jurul unui radio, postul „Europa Libera“.
Matei Udrea: Buna ziua, domnule Kelemen Hunor, si va multumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu.
Kelemen Hunor: Buna ziua, va multumesc pentru posibilitate.
Matei Udrea: O sa incep cu o intrebare de incalzire. Am vazut fotografii cu dumneavoastra pe trotineta electrica…
Kelemen Hunor: Aia a fost acum 5 ani!
Matei Udrea: Acum mai mergeti pe trotineta?
Kelemen Hunor: Nu, nu!
Matei Udrea: De ce?
Kelemen Hunor: Am avut o problema pe coloana vertebrala. Am avut o operatie si acea miscare pe trotineta, cand un picior e mai sus, celalalt e mai jos si trebuie sa dai, nu e recomandata. In schimb, merg pe motocicleta.
Matei Udrea: Ce motocicleta aveti?
Kelemen Hunor: Honda!
Matei Udrea: De care? De viteza?
Kelemen Hunor: Nu, nu, nu! Touring. Honda NT.
Matei Udrea: Cati centimetri cubi?
Kelemen Hunor: 1100.
Matei Udrea: Bun.
Kelemen Hunor: Nu e mare. E asa, categoria mijlocie…
Matei Udrea: Va dati cu ea…
Kelemen Hunor: Da!
Matei Udrea: Nu vi se pare periculos in Romania?
Kelemen Hunor: Nu! Viata e periculoasa! Si in Romania, si in alta parte.
Matei Udrea: Asa este.
Kelemen Hunor: Dar, sigur, trebuie sa fii atent, trebuie sa fii foarte precaut, dar vreau sa sustin si cauza motociclistilor, fiindca in Romania nu exista inca aceasta cultura foarte bine dezvoltata.
Matei Udrea: De asta va intrebam, pentru ca si eu am motocicleta si stiu cam cum se comporta soferii in trafic.
Kelemen Hunor: Dar s-a schimbat mult in ultima perioada. Cel putin in Bucuresti, in orasele mari, se vede.
photo: Gonczy Tamas
Matei Udrea: Da, asa este. Sa intram in subiectul discutiei de astazi. Candidati pentru a patra oara la presedintie. Sunteti cel mai insistent dintre politicieni, din acest punct de vedere. De ce o faceti?
Kelemen Hunor: Mai ales intr-o perioada cand alegerile prezidentiale cu cele parlamentare sunt impreuna, e important sa avem, ca formatiune politica, si candidat la alegerile prezidentiale, fiindca toata atentia se concentreaza spre candidatii la presedintia Romaniei si mai putin pe parlamentare. Daca nu ai candidat, ramai izolat cu listele tale judetene, fara sa ai posibilitatea de a vorbi si de a prezenta o viziune. Ce crezi tu despre Romania, ce crezi tu despre aceasta societate, care sunt problemele reale ale societatii, ce probleme apar pe termen mediu, ce probleme sunt pe termen lung si care sunt solutiile pragmatice. Deci, daca nu ai candidat prezidential, nu existi! Asta este situatia! Asta, pe de o parte. Pe de alta parte si noi, ca formatiune politica, vrem Romania mai buna pentru fiecare. Si pentru maghiari, si pentru romani, pentru fiecare cetatean. Eu cred ca avem o viziune corecta pentru Romania si, bineinteles, este si o posibilitate de a contribui la dialogul romano-maghiar, majoritate-minoritate. Din 1996 avem candidati la presedintie. De fiecare data cand sunt alegeri prezidentiale este o buna ocazie de a mai prezenta solutii comune pentru toti cetatenii. Deci exista o gramada de motive, o gramada de argumente pentru a avea candidat la alegerile prezidentiale si nu exista aproape niciun argument, ca formatiune politica, sa nu ai candidat la prezidentiale.
Matei Udrea: Da, e o abordare corecta. Mi-a atras atentia in raspunsul dumneavoastra afirmatia ca trebuie sa va prezentati viziunea pe care o aveti despre Romania. Cum vedeti dumneavoastra Romania?
Kelemen Hunor: Romania de azi, si asta este diagnosticul meu, are din perspectiva mea cea mai mare problema legata de declinul demografic si imbatranirea societatii. Putem discuta motivele, cum am ajuns aici in 35 de ani. Fiecare perioada avea specificitati. Nu se potriveste ceea ce avem astazi cu ceea ce am avut in anii ’90. Atunci, oamenii plecau din alte motive. Astazi poate pleaca din cu totul si cu totul alte motive. Dar important este sa vedem ca avem o societate imbatranita si un declin demografic urias. Cel mai mare declin demografic din aceasta zona a Europei. I-am depasit si pe bulgari! Daca vom continua asa, atunci in 2050 vom avea o tara goala, aproape. Sub 15… Eu zic chiar ca sub 14 milioane de locuitori. Si asta este doar una dintre probleme, ca nu asta este problema cea mai mare! Dar va fi o societate atat de imbatranita ca nu va putea sustine din economie, din taxe, din impozite, niciun sistem social! Nici de sanatate, nici pensiile, nici asigurarile, celelalte programe sociale. Deci poti sa construiesti autostrazi, poti sa construiesti institutii, spitale, tot ce vrei, e important, astea trebuie! Dar daca nu gasesti si un program politic pe termen lung de a sustine tinerii si mai ales pe tinerii care vor sa creasca copii, atunci stai degeaba in politica! Politica e despre viitor, despre societate, despre oameni, despre bine comun. Deci, asta este diagnosticul. Si dupa aceea, sigur ca trebuie sa gasesti solutii. Solutiile sunt, pe de o parte, in zona economica. Trebuie sa aduci investitii, investitori, trebuie sa ajuti in primul rand economia ta nationala, intreprinderile mici si mijlocii, fiindca ei dau din economia noastra 46-47%. 56% dintre firme sunt firme mici si mijlocii si doua treimi dintre angajatii in zona economica sunt in zona intreprinderilor mici si mijlocii. Deci, trebuie sustinuta aceasta zona. Plus investitiile mari pentru a crea locuri de munca bine platite, ca sa ramana oamenii acasa. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, investitii publice masive in tot ce inseamna infrastructura, fiindca trebuie sa cresti nivelul calitatii vietii, altfel oamenii pleaca, cauta conditii mai bune in alta parte. In al treilea rand, trebuie sa schimbi mentalitatea institutiilor publice fata de cetateni, fiindca oriunde te duci, oamenii nu au incredere in stat, fiindca nici statul nu are incredere in ei! Daca va uitati la cifrele statistice doar, fara sa vorbiti cu oamenii, veti vedea aceasta situatie foarte clar. Dar daca stati de vorba cu oamenii, veti vedea ca este si mai grava, fiindca ei sunt batjocoriti, sunt umiliti si spun ca sunt tratati nedrept. Lipseste dreptatea! Statul oricum are un avantaj fata de cetateni. Daca acest contract social s-a dezechilibrat foarte tare, omul, la un moment dat, voteaza cu piciorul. Zice: „Domnule, eu pentru taxele mele platite nu primesc nici servicii de calitate, mai sunt si umilit!“. Si pleaca din tara si merge intr-un alt stat unde primeste respect si nu e tratat ca un talhar. Si pot sa va dau o mie de exemple, fiindca eu un stat de vorba nu doar in aceasta campanie, ci tot timpul cu cetatenii. De la Fisc pana la Politie, de la mediu pana la agricultura, e o nemultumire foarte, foarte mare. Pentru un aviz, pentru o autorizatie, cat de mult trebuie sa umble. Si in al patrulea rand vorbim de solutii. Trebuie sa investesti in familii tinere, in tineri. Altfel, ei nu raman acasa si nu doresc sa creasca copii. De aceea noi am investit, am proiectat, am lansat in 2020, in decembrie, cand am intrat in guvernul PNL-USR, construirea creselor. Asta a fost primul pas. Am spus ca trebuie sa construim crese fiindca oamenii vor sa se intoarca la locul de munca. Nu mai e asa cum era acum 30 de ani, 50 de ani, 60 de ani, copilul sta cu bunicii. Nici la tara nu mai e asa! Deci, trebuie sa ai institutii unde poti sa lasi copilul in siguranta. Avem nevoie de crese. 255 de crese am propus. Dupa aceea, sigur, institutiile de invatamant s.a.m.d. Dar trebuie sa dai niste facilitati tinerilor care raman acasa. Si in afaceri, si in a cumpara o locuinta prin a sustine dobanzile de la bugetul de stat. Si noi am propus infiintarea Ministerului Familiei, care in aceasta perioada nu prea functioneaza. In primul an si jumatate dupa infiintare a mai functionat. Trebuie relansat tot ce inseamna programul pentru sustinerea familiilor tinere! Deci, eu in aceasta directie merg cand vorbesc de viziune. Daca noi nu reusim sa oprim declinul demografic, orice facem, facem pentru… Nu stim, nu stiu pentru cine! Copiii care nu se nasc ne vor lipsi. In acest moment, 200.000 de oameni lipsesc de pe piata fortei de munca. Anul viitor va fi spre 230.000. Sigur, niciun loc nu ramane gol! La un moment dat, aceste locuri vor fi ocupate. Prima data locurile de munca si, dupa aceea, restul. Important este sa fim constienti ca asta este cea mai grava problema a Romaniei de azi: declinul demografic, imbatranirea societatii. Ca presedinte, poti sa dai o directie generala guvernului. Poti sa fii un exemplu pentru societate prin felul cum te raportezi la oameni, la cetateni, si trebuie sa fii un om care permanent este in dialog. Mie nu-mi place foarte tare cuvantul „mediere“. Asa, OK, il putem folosi, dar presedintele trebuie sa fie un om implicat, care sta de vorba cu oamenii si este de partea cetatenilor. In situatii in care cetatenii sunt in conflict sau sunt in dispute cu institutiile statului, tu, ca sef al statului, ai fost ales de oameni si trebuie sa fii de partea lor. Asta inseamna mediere permanenta, ca ei n-au pe altcineva, doar pe presedintele ales direct, in aceasta ecuatie. Si sigur, presedintele, dincolo de ceea ce scrie Constitutia, mai are si o gramada de atributii informale si lasa o amprenta foarte adanca asupra administratiei centrale. Niciun regim n-a fost cunoscut in Romania doar dupa numele premierilor! Nu s-a spus ca e regimul Tariceanu sau regimul Boc sau regimul Tudose sau Dancila sau Citu sau nu stiu care. Au fost regimul Iliescu, regimul Basescu, regimul Iohannis. De ce? Fiindca presedintele, fiind cel mai legitim om, lasa o amprenta foarte-foarte adanca asupra treburilor guvernului si da o directie generala. Dupa aceea, sigur, sunt lucruri legate de securitate. Orice om are nevoie de siguranta. Si presedintele trebuie sa ofere aceasta securitate, dar nu numai institutional, ci si prin argumente si prin discutii cu societatea. Trebuie sa spunem: „Astazi suntem aici, suntem intr-o situatie!“. Si descriem situatia. „Peste 10 ani, peste 5 ani vom fi aici! Asta este drumul pe care trebuie sa-l parcurgem!“ Si, bineinteles, cu consecinte. In dreapta, in stanga, fiindca exista consecinte orice drum ai alege. Dar trebuie sa vii permanent in fata oamenilor si trebuie sa spui, trebuie sa argumentezi, trebuie sa explici deciziile tale. Ceea ce noi, in 10 ani de zile, n-am gasit, n-am primit! Si in ceea ce priveste relatiile noastre europene, in Uniunea Europeana, si in ceea ce priveste relatiile noastre regionale, cu tarile din Balcanii de Vest. Pentru mine ar fi o prioritate, fiindca noi am neglijat aproape in totalitate Balcanii de Vest. Si in ceea ce priveste relatia in interiorul Aliantei Nord-Atlantice si mai ales pe aceasta periferie, unde noi ocupam un rol important si trebuie sa fim constienti ca Romania, cand apara granitele Uniunii Europene si granitele Aliantei Nord-Atlantice, pe aceasta periferie, ii apara si pe cei care se afla in spatele nostru! Asta este un efort si o responsabilitate in plus! Si nu poti sa accepti sa fii umilit si dubla masura permanent, decenii intregi – asta, apropo de Schengen. Deci, sunt foarte multe chestiuni unde un presedinte activ in politica externa, un presedinte implicat, initiator, proactiv, aduce foarte multe beneficii Romaniei. In mod direct si in mod indirect.
Matei Udrea: Credeti ca Romania e pregatita, in momentul de fata, pentru un presedinte maghiar? Va intreb pentru ca stim deja ca avem acest precedent. Ultimii 10 ani au fost cu un presedinte de etnie germana.
Kelemen Hunor: De ce nu-mi place mie abordarea… Fiindca, pana la urma, vorbim de cetateni care s-au nascut in aceasta tara si care au trait cu parintii, cu toate generatiile pe acest pamant si au construit aceasta tara! Ca unii sunt catolici, altii evanghelici, altii ortodocsi, unii romani, altii maghiari, ceilalti svabi sau sasi, nu ar trebui sa aiba o importanta in Sectorul XXI. De aceea eu cred ca societatea romaneasca, in acest moment, nu este pregatita sa dea un presedinte bun! O sa dea un presedinte, vom vedea cine va fi, dar discutam peste 3-4-5 ani, cand facem bilantul noului presedinte! Deci, presedintele Iohannis nu a fost un presedinte mai putin bun decat Basescu datorita etniei. Pur si simplu, inadecvare!
Matei Udrea: Da…
Kelemen Hunor: Deci, asta nu e o chestiune care poate fi legata de etnie. Eu cred ca Romania, in primul rand, trebuie sa fie pregatita sa dea un presedinte bun! Sa aleaga un presedinte bun, un presedinte care spune lucrurilor pe nume si pune lucrurile intr-o ordine fireasca si stie care-s prioritatile pentru societate! Apoi, daca ne apucam sa discutam despre etnie, despre limba, despre religie, sigur ca e mult de discutat! Increderea! In societatea romaneasca lipseste increderea! Si intre romani, si intre romani si maghiari, si intre institutiile statului si cetateni si invers. Deci, din acest punct de vedere, pana cand nu va exista o incredere substantiala in interiorul societatii, va fi foarte greu sa ai rezultate consistente. Capitalul cel mai important intr-o societate este increderea. Acele societati in cadrul carora increderea este la un nivel foarte ridicat au si din punct de vedere economic, din punct de vedere cultural, social, cele mai bune rezultate si cele mai importante cresteri. Si puteti sa va luati toate datele incepand cu Japonia, unde este cea mai mare incredere in interiorul societatii. Si, cu toate problemele Japoniei – ca au si ei probleme de imbatranire – lucrurile merg intr-o directie buna. Si puteti sa veniti pana in zona noastra, unde increderea nu exista – si nu vreau sa ma arunc in alte continente, unde sunt alte probleme – si veti vedea! Nu exista prietenie fara incredere! Deci aici, OK, putem discuta daca e pregatita Romania pentru un maghiar. Nu stiu, vom vedea! Eu, din cand in cand, am impresia ca Romania nu e pregatita pentru un presedinte bun!
Matei Udrea: Pana la urma, fiecare om este egal cu el insusi. La fel si o societate. O societate de nota cinci, sa zicem, nu poate sa produca fizic o elita de nota 10.
Kelemen Hunor: Da, categoric! Eu tot timpul spun ca nu putem inchipui o societate angelica care produce tot timpul o clasa politica diabolica! Deci, nu merge! Clasa politica este o oglinda a societatii! Si cu bune si cu rele!
Matei Udrea: De ce v-ar vota oamenii pe dumneavoastra?
Kelemen Hunor: Pentru ca sunt un om corect, echilibrat, experimentat pentru aceasta functie, extrem de implicat si detasat de tot ce inseamna solutii de moment si un om care are o viziune corecta despre Romania, despre problemele societatii si are si solutiile potrivite. Si pentru ca sunt un om care, indiferent ce se va intampla, dar mai ales daca sunt votat si, bineinteles, am aceasta posibilitate intr-o functie cu putere mare, sunt de partea oamenilor tot timpul. Si raman de partea oamenilor, indiferent ce se intampla. Sunt un om care-si respecta cuvantul dat si nu tradeaza niciodata.
Matei Udrea: Am o curiozitate. Dumneavoastra participati la alegeri parlamentare de un sfert de secol si la prezidentiale de 20 de ani…
Kelemen Hunor: Nu, la prezidentiale din 2009 si la parlamentare din 2000.
Matei Udrea: Deci, de 15 ani la prezidentiale si la parlamentare de 25 de ani. Cum a evoluat clasa politica in timpul asta? Cum vi se par candidatii de acum si calitatea discutiilor din campanie, raportat la precedentele campanii prezidentiale?
Kelemen Hunor: S-a schimbat enorm de mult in Romania, s-a schimbat o generatie intreaga!
Matei Udrea: Exact!
Kelemen Hunor: Acea generatie care aveam toate bagajele din comunism s-a cam dus, s-a cam retras din politica si… Bineinteles, a lasat o amprenta foarte puternica in politica romaneasca. Dar ei, in acest moment, nu mai influenteaza aproape nimic in politica din Romania. Si a venit o generatie care a copilarit si a facut toate studiile – vezi generatia mea – sau macar a inceput studiile universitare in perioada lui Ceausescu, dar deja in anii ’90 a terminat studiile universitare sau a facut a doua universitate si a intrat pe piata muncii. Deci, asta este generatia decreteilor, ’67-’68. Si mai este si generatia care cunoaste comunismul doar din copilarie, dar nu mai are amintiri directe, ci doar de la parinti, de la bunici, din povesti. Deci, schimbare de generatie. Politica trebuie sa o faci si intelectual! Problema mea – nu e problema mea personala! –, problema Romaniei e ca sunt foarte putini politicieni care fac politica si intelectual. Si asta inseamna ca nu prea citesc sau citesc foarte putin sau citesc lucruri care sunt importante, dar n-au relevanta foarte mare in politica. Deci, daca e o schimbare substantiala si importanta, e ca astazi sunt mult mai putini – si nu vorbesc doar de prezidentiabili, vorbesc de clasa politica, de elita politica – cei care fac politica si intelectual! Punand intrebari tot timpul, punand la indoiala deciziile si cautand alternative, nu solutii de moment, nu solutii care maine nu mai sunt valabile sau nu mai au nicio relevanta. Deci, asta este diferenta.
Matei Udrea: De ce s-a produs schimbarea asta? Dumneavoastra sunteti coleg cu ei in Parlament, vorbiti, practic, zilnic. Stiti cum gandesc. Ce s-a intamplat?
Kelemen Hunor: E greu de spus…
Matei Udrea: O cultura generala precara?
Kelemen Hunor: Da. Dar si asta trebuie sa explici de ce. Poate ca au fost modele gresite pentru unii sau pentru altii. Poate ca aceasta viteza cu care s-a schimbat toata societatea, care nu avea nici reperele necesare. Fiindca la noi aceasta societate in care traim a cunoscut aceasta evolutie in 20-25 de ani: digitalizare, internetul. Asta s-a produs fara sa aiba repere. Societatile occidentale au avut o evolutie mai organica. Noi nu avem traditie democratica! Sigur, traditie cum au altii. Si asta nu este neaparat greseala noastra. Dar noi cand am avut institutii democratice si functionare democratica a institutiilor? Am avut din 1918 pana la dictatura regala, cativa ani! Apoi a venit dictatura regala! Si nici acea perioada – acum cu toate scuzele de rigoare – nu era chiar una democratica si s-au facut foarte multe greseli. Daca cititi documentele din acea perioada, mai si radeti si de unii, si de altii. Dupa aceea a venit dictatura regala, dupa aceea a venit Al Doilea Razboi Mondial, dupa care a venit comunismul, dictatura comunista! Deci, de fapt, noi avem cat de cat exercitiu democratic in primii ani dupa Unire si acum, dupa ’90. Asta este foarte putin pentru o societate! Mentalitatea se schimba enorm de greu. Poti sa construiesti o fabrica, poti sa construiesti un spital, o scoala, un birt, o afacere de azi pe maine. Dar o societate se construieste in decenii. Generatii trebuie sa treaca! Brucan nu a fost corect cand a zis 20 de ani.
Matei Udrea: Trebuia sa spuna mai mult.
Kelemen Hunor: Brucan a fost extrem de optimist. Daca noi am stat aproape 50 de ani in comunism, cam tot atata trebuie pana cand se schimba generatiile si mentalitatea la nivelul societatii. De aceea, sigur ca la orice schimbare brutala, daca te prinde nepregatit, alegi doar tot ce e superficial si tot ce e atractiv, fara sa cauti neaparat repere pentru a te orienta. Deci, sunt multe motive, dar si aceasta viteza, intr-un fel, te duce in acea zona. Deci, sigur, lucrurile pot fi schimbate, dar trebuie sa vin constienti ca din acest punct de vedere schimbarea va fi pe termen lung, nu va fi pe termen scurt! Pe termen chiar foarte, foarte lung!
Matei Udrea: Nu pareti optimist ca o sa prindem in timpul vietii noastre…
Kelemen Hunor: Ba da, putem sa prindem o parte si copiii nostri, da. Deci, este responsabilitatea noastra, fiecare trebuie sa contribuim cu cat putem si, bineinteles, trebuie sa avem rabdarea necesara, fiindca asta este viata! Noi n-am avut modele economice, o piata functionala libera, niciodata in Romania! Nici in perioada interbelica. Si atunci au fost…
Matei Udrea: Si acum!
Kelemen Hunor: Si acum sa inveti tu o cultura de afaceri, sa inveti tu ce sa faci cu banii castigati foarte repede fara o cultura, fara o traditie, bineinteles ca apar parvenitii, apar oameni care pur si simplu sunt coplesiti de puterea banilor. Deci, din acest punct de vedere, poate a doua, a treia generatie va fi mult mai responsabila, mai constienta, mai bine informata si mai bine orientata si cu rele, si cu bune. Din acest punct de vedere, avem nevoie de timp. Acest parcurs aproape ca este un parcurs normal in aceasta zona a noastra.
Matei Udrea: Aveam deja trecut aici, pe lista, nestiind ca dumneavoastra veti aduce discutia despre asta. Voiam sa va intreb care e ultima carte pe care ati citit-o.
Kelemen Hunor: E greu de spus, fiindca citesc doua, trei, patru carti. Citesc si literatura… Tim Marshall am citit ultima data despre geografie, tot ce scrie despre geografie („Prizonierii geografiei“, „Puterea geografiei“ – n. red.) si Peter Frankopan despre o noua istorie a drumului matasii, cele doua carti („Drumurile Matasii. O noua istorie a lumii“, „Noile drumuri ale matasii. Prezentul si viitorul lumii“ – n. red.), daca e vorba de istorie, de politica. Si am inceput sa citesc „Nexus“ de la Harari, care a aparut acum, despre inteligenta artificiala si nu numai, fiindca el parcurge, de fapt, din Epoca de Piatra pana in Secolul XXI retelele construite si cum circula informatia. Dar si in literatura pot sa va dau cateva: David Grossman, acel celebru prozator din Israel, „Pana la sfarsitul vietii“ sau „Pana la capatul lumii“, depinde cum traducem (in original, „To the End of the Land“), o carte extraordinara mai ales in contextul razboiului din Orientul Mijlociu.
Matei Udrea: Am vazut ca ati facut Facultatea de Filozofie. Care era filozoful dumneavoastra preferat?
Kelemen Hunor: Nu aveam neaparat un filozof preferat asa, din toata istoria filozofiei. Eventual, daca mergem pe perioade… Din Grecia antica, eu eram mai apropiat de Platon decat de Aristotel. Dupa aceea, sa sarim in Secolul XX, etica lui Heller (Michal Heller – n. red.) sau mai la inceputul Secolului XX, Max Scheler. Eu am scris lucrarea de diploma din Scheler, de la etica materialista pana la etica post-moderna. Era un tablou mai general. Mie mi-a placut foarte mult etica permanenta si de aceea eram mai apropiat de Kant decat de Hegel, de exemplu. Si tot asa. Putem lua cateva exemple, dar, sigur, pentru fiecare perioada ai cate un autor, cate un ganditor.
Matei Udrea: In acesti 24 de ani, ati gasit vreun interlocutor dintre colegii dumneavoastra din Parlament cu care sa puteti discuta despre Hegel, sa zicem?
Kelemen Hunor: Da, categoric!
Matei Udrea: Dati-mi un nume!
Kelemen Hunor: Paleologu! Absolut! Cu el, cat am avut timp, cat am avut ocazia, am discutat. Mai sunt si altii, dar, ca sa spun asa, cel putin Paleologu, mie imi lipseste din Parlament!
Matei Udrea: Cate limbi stiti?
Kelemen Hunor: N-are importanta! Inteleg doua-trei. De vorbit…
Matei Udrea: Pai, sa le luam pe rand. Romana, maghiara, engleza…
Kelemen Hunor: Engleza, franceza, inteleg bine si italiana, dar de vorbit, sigur, depinde de exercitiu. Am invatat germana, pot sa citesc, pot sa scriu dupa dictare, dar din pacate nu mai inteleg. Dar am invatat germana in copilarie.
Matei Udrea: Am o curiozitate, in ce limba a vorbit Ciolacu cu Viktor Orban atunci, e poza aceea celebra in care sunteti cei patru la masa…
Kelemen Hunor: Au vorbit si in engleza si in…
Matei Udrea: Ciolacu stia engleza?
Kelemen Hunor: Da… Asa, amabilitatile da, la inceput, si dupa aceea au vorbit fiecare in limba materna. Si Orban, si Ciolacu. Dar n-are importanta…
Matei Udrea: Si cine traducea?
Kelemen Hunor: Aaa… Ajutam si eu…
Matei Udrea: Deci, traduceati dumneavoastra.
Kelemen Hunor: Nu asta este important, fiindca Ciolacu se straduieste si aici jos palaria, la varsta aceasta sa…
Matei Udrea: Mie mi se pare important. Am facut un interviu acum doua saptamani cu Cristian Diaconescu, care printre altele mi-a spus ca in ziua de astazi, dincolo de discutiile oficiale, cand esti cu translatorul si discuti 30 de minute o chestiune, sa zicem, cu premierul german, sunt foarte importante relatiile umane care se stabilesc intre lideri. Cum se poate realiza o astfel de relatie daca te duci acolo fara sa fi citit o carte, fara sa stii o limba straina…
Kelemen Hunor: Vedeti, important este sa sustii cauza tarii tale, sa ai argumente, sa ai forta de convingere. Si restul se asaza incet, incet. Mie imi plac oamenii care si la varsta noastra, de 50 plus, 60 plus invata permanent. Citesc, invata, se apuca de a invata o limba straina, se apuca de a citi o carte, discuta cu oameni. Deci, acest efort intelectual permanent si aceasta curiozitate si dorinta de a invata sunt mai importante decat multe alte lucruri pe care le-ai invatat la 20 de ani, la 30 de ani. OK, poti sa vorbesti perfect o limba straina, poti sa te intelegi perfect la masa cu un interlocutor daca habar n-ai ce trebuie sa sustii, daca nu ai taria de a sustine cauza tarii tale. Vorbim de politica in acest moment. Deci, din punctul meu de vedere, efortul de a invata, de a vrea, de a fi deschis permanent, e extrem de important.
Matei Udrea: E o intamplare, azi, cand stam de vorba, suntem in 4 noiembrie si se implinesc exact 68 de ani de la revolutia maghiara. De fapt, de la zdrobirea revolutiei maghiare din 1956 de catre rusi. Dumneavoastra v-ati nascut la 11 ani dupa evenimentele acelea. Eram curios la ce varsta ati aflat despre evenimentele care au avut loc la 4 noiembrie 1956.
Kelemen Hunor: Undeva, la varsta de 12-13 ani.
Matei Udrea: V-au spus parintii?
Kelemen Hunor: Da, da. In familie!
Matei Udrea Pentru ca oficial, la scoala, nu se invata.
Kelemen Hunor: Nu, nu, nu se invata deloc! Ascultam cu tata Europa Libera si de acolo puneam si eu intrebari, ce nu stiam, ce e, cum e. Atunci, toata lumea asculta Europa Libera sau Vocea Americii. Si cam atunci, in clasa a VI-a, a VII-a, undeva, inainte de a intra in clasa a VIII-a…
Matei Udrea: Va ziceau acasa sa nu vorbiti la scoala?
Kelemen Hunor: Da, bineinteles, asa era in toate familiile! Da! „Sa nu spui ca ascultam la Europa Libera“ si… Ma rog…
Matei Udrea: Ce parere aveti dumneavoastra despre revolutia asta care a avut loc in 1956, in Ungaria?
Kelemen Hunor: A fost prima lovitura impotriva sistemului, a fost prima bresa si a facut posibila dupa aceea primavara de la Praga si, dupa aceea, in 1980, revolutia din Polonia, Gdansk. Ca asta a fost ordinea. Si dupa aceea inca 8 sau 9 ani a mai durat pana s-a prabusit comunismul. Deci, a fost prima incercare de a schimba ceva, dar trebuie sa vedem ca si Nagy Imre (premierul maghiar care a incercat democratizarea din 1956 – n. red.) a fost un comunist, dar reformist! Deci a fost o incercare…
Matei Udrea: Si Dubcek, liderul partidului comunist cehoslovac din 1968, a fost la fel.
Kelemen Hunor: Dubcek, la fel! Deci, din acest punct de vedere, bineinteles ca a fost o prima bresa, dar s-a vazut ca Moscova nu tolera nimic mai liber, nimic diferit. Si au intrat in cateva zile si au innabusit revolutia si au oprit toata acea miscare cu toate consecintele, cum au facut si in ’68, in Praga.
Matei Udrea: Se poate vorbi de o paralela cu zilele noastre?
Kelemen Hunor: Nu, nu neaparat!
Matei Udrea: Credeti ca Moscova tolereaza astazi iesirea cuiva din sfera sa de influenta?
Kelemen Hunor: Sunt perioade diferite, sunt vremuri diferite. Daca vrem sa intelegem Rusia, trebuie sa ne intoarcem cel putin pana la Ivan ce Groaznic.
Matei Udrea: Da!
Kelemen Hunor: Politica lor externa a fost pe parcursul secolelor, tot timpul, o politica de expansiune pe de o parte spre marile calde… Asta a fost tot timpul o frustrare pentru Rusia, ca nu are acces la marile calde. Cu britanicii din Secolul al XIX-lea au permanent o competitie pentru zona Persiei – adica Iranul –, Azerbaidjan, Afganistan. In acea zona era o competitie permanenta intre Marea Britanie de atunci, Imperiul Britanic, si Rusia. Si mai avea o problema cu campia spre Europa, care este o cale libera si de fiecare data ei au fost atacati de acolo si aveau nevoie – cum avem si noi nevoie – de o adancime strategica. Deci, daca vrem sa intelegem Rusia de azi, n-o putem intelege fara sa nu intelegem istoria Rusiei si strategia lor de politica externa care nu s-a schimbat! Metodele sunt diferite, vremurile sunt diferite, dar politica lor de expansiune nu s-a schimbat. Asta este realitatea! Deci, poti sa faci comparatie intre diferite perioade, dar trebuie sa fii constient de context.
Matei Udrea: Vedem ce s-a intamplat in Moldova, inclusiv rezultatul inregistrat la alegerile prezidentiale, si vreau sa va intreb daca dumneavoastra credeti sau stiti sau simtiti ca Rusia este implicata si in campania electorala din Romania. Poate nu doar acum, imediat. Poate de acum cativa ani. Poate din 2019 sau chiar din 2017.
Kelemen Hunor: Este! Categoric! Deci, sunt convins de acest lucru, fiindca vremurile s-au schimbat, interventiile sunt de alta natura, e o chestiune foarte ciudata, diferita. Razboi hibrid, cum se numeste. Si sunt convins ca exista incercari de influenta, asa cum exista si din alta parte! Doar ca, daca vine din partea in care esti si tu, nu simti! Dar de ce sa credem ca altii nu incearca?
Matei Udrea: Cine sunt acesti altii?
Kelemen Hunor: Pai, si Occidentul incearca influentarea rezultatelor si in tarile lor, dar si in exteriorul lor, in alte tari! Fiindca asta este viata, este o competitie politica. Sigur, noua nu ne place ce fac rusii, fiindca nu vrem sa fim pe acea parte a periferiei, ca tot periferie am fi. Am fost acolo! Eu spun tot timpul ca dinspre Rusia, dinspre est nu vine niciodata nici libertate, nici prosperitate, nici securitate. De aceea a existat si in Moldova, a existat si la Brexit, au existat in foarte multe tari aceste ruiaje de la Moscova. Dar, daca esti constient de acest lucru, atunci lupti impotriva lor! Degeaba te plangi, degeaba te vaiti ca vai, ce se intampla! Trebuie sa intri si trebuie sa lupti si trebuie sa ai tu forta necesara de a explica societatii tale ca ceea ce faci e bine, e in folosul societatii. Deci, geografia are o putere extraordinara, anumite lucruri poti sa faci. Anumite lucruri nu poti sa faci. Geografia te defineste din punct de vedere tactic, din punct de vedere strategic. Si situatia noastra geografica pe aceasta periferie inseamna ca indiferent ce am vrea sa facem noi, tot pe periferie vom fi! Cel putin, din punctul de vedere al influentelor dinspre est si dinspre vest. Acum, ca suntem de partea buna a lucrurilor, asta a fost alegerea noastra din anii ’90! Si a fost o alegere corecta! Trebuie sa o pastram! Si felicitari Maiei Sandu, fiindca intr-adevar a fost o lupta foarte, foarte grea.
Matei Udrea: Nu pot sa nu va intreb ce parere aveti despre Trianon si despre Transilvania.
Kelemen Hunor: Stiti foarte bine ca istoria, din acest punct de vedere, in Secolul XX, pe romani si pe maghiari i-a asezat pe cele doua parti sau pe cele doua maluri ale raului istoriei! Deci, asta nu putem nega! Dar au trecut peste 100 de ani, lucrurile sunt in acest moment intr-o realitate politica, economica, geografica si, din acest punct de vedere, exista o gramada de tratate, exista o gramada de intelegeri care au asezat lucrurile pe acest fagas. Si noi in istorie nu putem sa ne intoarcem!
Matei Udrea: Dar ati evitat raspunsul. Va intrebam ce parere aveti despre tratatul de la Trianon.
Kelemen Hunor: Asta ziceam, ca ungurii niciodata nu s-au bucurat si nu se vor bucura niciodata pentru ceea ce s-a intamplat in 1918-1919. Deci, asta puteti sa intrebati orice maghiar! Ceea ce s-a intamplat atunci, pentru maghiari n-a fost un moment de bucurie. Pentru romani a fost! Si noi trebuie sa tratam in aceasta cheie. Trebuie sa intelegem!
Matei Udrea: Asa cum pentru romani n-a fost niciodata un moment de bucurie momentul 1812, cand s-a pierdut Basarabia.
Kelemen Hunor: Da, n-avea cum sa fie un moment de bucurie. Si acest lucru trebuie inteles si de unii, si de altii. Dar daca noi nu putem schimba istoria, ca n-avem cum, macar viitorul sa il modelam cat putem! Ca aici vom trai! Asta este spatiul geografic, aici vom trai cu totii. Si romanii, si maghiarii, si ceilalti. In acest spatiu, in aceasta periferie. Dar n-a fost un moment de bucurie. N-avea cum sa fie!
Matei Udrea: Domnule Hunor, singurii pe care i-am vazut ca au spus ca ar vrea sa faca un guvern cu UDMR au fost cei de la USR. Vi se pare viabil un proiect de genul asta dupa alegeri?
Kelemen Hunor: Eu l-am auzit si pe Ciolacu, l-am auzit si Ciuca…
Matei Udrea: Cu cine ar vrea sa intre UDMR la guvernare intr-o lume ideala?
Kelemen Hunor: Nu… Stiti cum e? Nu exista lume ideala! Exista realitati politice. Sa vedem ce aleg oamenii pe 1 decembrie si, sigur, pe 8 decembrie. Tu vrei sa gatesti ceva, dar daca nu ai in camara materialul necesar, n-ai cum sa gatesti…
Matei Udrea: Dumneavoastra ce ati vrea sa aveti in camara, ca sa puteti gati?
Kelemen Hunor: N-am cum sa va spun intr-o campanie electorala! Eu as vrea un UDMR puternic in camara! Si dupa aceea, sigur, ceea ce stim este ca in Romania, in continuare, vom avea guverne de coalitie. Si aceasta cultura de a guverna in coalitie trebuie intarita. Aici putem contribui si noi. Da, vrem sa fim in guvern daca vor fi conditiile necesare si daca va fi nevoie de noi pentru majoritate. Asta este absolut un deziderat legitim pentru orice competitor politic. Daca gasiti pe unul care zice „votati-ma ca sa stau in opozitie!“, mergeti mai departe si cautati pe unul care vrea sa guverneze! Ca altfel cum poti sa pui in practica programul tau, daca nu esti in Executiv? Ceea ce excludem este AUR! Asta e ceea ce eu exclud.
Matei Udrea: Deci, nu intrati intr-o coalitie din care face parte si AUR.
Kelemen Hunor: Nu exista asa ceva, nu exista o astfel de posibilitate! Si asa am inteles si de la PSD, si de la PNL, si de la USR. Ca toata lumea exclude o coalitie cu AUR.
Matei Udrea: Banuiesc ca si cu SOS…
Kelemen Hunor: Da, ma rog… Aici sunt si ei la pachet. Dar asta stim: ca AUR va fi in opozitie. Intrebarea e cine va mai fi in opozitie cu AUR?
Matei Udrea: Va lansez o provocare. Cine va spune flerul de politician, cu experienta uriasa pe care o aveti, ca va intra in turul doi al alegerilor prezidentiale?
Kelemen Hunor: Nu stiu, nu stiu! Ciolacu are prima sansa si va fi in turul doi, ca fara PSD nu se poate gandi in tur doi. Cel putin, experienta noastra politica arata ca PSD-ul este tot timpul in turul doi. Dar, din acest punct de vedere, avem un an atipic! Foarte atipic!
Matei Udrea: De ce?
Kelemen Hunor: Stiam in 2004 ca va fi Nastase – Basescu, stiam in 2009 ca va fi Geoana cu Basescu, stiam in 2014 ca va fi Ponta cu Iohannis si acum 5 ani se stia ca va fi Iohannis cu Dancila. Astazi nu stim fiindca nu stim! Pur si simplu e greu de spus si nu vreau sa fac prognoza ca nu stiu…
Matei Udrea: Eu sunt convins ca aveti o idee, asa, adica flerul va spune ceva, dar…
Kelemen Hunor: Din ceea ce vad eu daca ma uit la poza de astazi – dar, sigur, depinde cine face poza si unde este fotograful –, veti vedea ca Ciolacu e pe prima pozitie. Intr-o poza apare Simion pe pozitia a doua, intr-o alta poza apare Geoana, apare Ciuca sau apare Lasconi. Deci, astazi e greu de spus si toate aceste persoane sunt foarte apropiate in pozele facute de unii si de altii. Depinde de pozitia fotografului. Deci, e greu de spus si nu vreau sa intru in a spune fiindca nu stiu. Pur si simplu, nu-mi dau seama!
Matei Udrea: Cum ati privit momentul ala in care Sosoaca a fost eliminata din cursa prezidentiala cu voturile judecatorilor CCR trimisi de PSD si de UDMR?
Kelemen Hunor: In primul rand, eu vreau sa cred ca un judecator, indiferent de cine a fost propus, cand ajunge acolo, decizia o va lua in primul rand dupa ce crede ca e mai bine si e conform Constitutiei. Pe de alta parte, nu ii voi critica pe judecatori pe aceasta decizie, cu toate ca eu as fi vrut in acest moment sa decida electoratul, ca ar fi fost corect. Daca celelalte institutii, pe parcursul anilor, si-ar facut treaba, atunci n-am fi ajuns aici! Fiindca, OK, ai imunitate parlamentara pentru declaratii politice si ai dreptul constitutional sa vorbesti ce doresti tu. Ca parlamentar, te califica. OK, pentru asta nu poate fi trasa la raspundere persoana respective. Ca ai elogiat pe legionari, negationism si asa mai departe, asta este imunitatea parlamentara, cu toate ca aici, totusi, eu am niste limite! Dar acolo a existat si un ultraj fata de jandarmi! A existat un ultraj fata de persoane oficiale! Si nici politia, nici procuratura nu si-au facut treaba! Fiindca ultrajul nu mai intra sub institutia imunitatii parlamentare. Deci, din acest punct de vedere, eu cred ca a fost, din partea acestor institutii, cel putin, o complicitate tacita. Poate ca n-au vrut, dar n-au avut curaj sau n-au primit ordin!
Matei Udrea: Ce fel de institutii are statul roman, daca n-au curaj sa aplice legea in asemenea situatii evidente?
Kelemen Hunor: Din acest punct de vedere, a fost o greseala permanenta sa lasi sa ajunga pana aici. Dar acum, cum Curtea Constitutionala nu este o institutie juridica clasica, o curte clasica, cu procurori, cu judecatori si cu avocati, sa mergi si sa sustii cauza, eu cred ca au avut argumentele necesare, corecte. Dar eu as fi preferat sa decida electoratul!
Matei Udrea: Sustineti regionalizarea si desfiintarea consiliilor judetene?
Kelemen Hunor: Eu sustin o reforma administrativa rationala. Dar in acest moment proiectele pe care le cunoastem, proiectul care a fost depus in Parlament este un proiect total gresit! Si eu cred ca avem nevoie de mai putine judete. Undeva, in jur de 18-20 de judete care pot fi gestionate corect, sunt coerente. Fiindca regiunile de dezvoltare au fost croite prost. Au fost gandite in asa fel incat sa fie in interiorul regiunilor de dezvoltare-coeziune. Si, de fapt, ce s-a intamplat? In interiorul regiunilor, decalajul a crescut, nu a scazut! Fiindca nu au fost croite corect. De exemplu, in regiunea Centru, unde sunt si eu deputat in Harghita, cand Brasovul sau Sibiul concureaza cu Sfantul Gheorghe sau cu Miercurea Ciuc, tot timpul vor castiga Brasovul si Sibiul, fiindca au alte posibilitati, numar de locuitori mult mai mare, capacitate economica, industriala foarte diferita. Si in interiorul regiunilor… In Moldova nu mai spun! Ieri m-am intors din Moldova, se vede decalajul si, daca tu ridici aceste regiuni la rang de judet, dai si putere administrativa, asta inseamna ca tu vrei sa mergi in continuare pe aceasta greseala! Deci, eu nu cred ca regiunile de dezvoltare trebuie si pot fi transformate in judete. Da, o reforma administrativa, in loc de 41 de judete sa ai 18, 19, 20, aici se poate jongla, ar functiona. Dupa aceea, chestia aceea ca nu poate sa fie un oras cu mai putin de 15.000 de locuitori este o greseala. In aceasta tara sunt orase cu traditii de oras de sute de ani, dar nu au astazi 15.000 de locuitori! Nu poti sa le transformi in comune! Fiindca au o traditie, cultura, industrie, meseriasi s.a.m.d. Au fost orase din 1400-1500-1600. Deci, nu merge asa!
Matei Udrea: Pe de alta parte, istoria merge inainte. Sunt orase mari care au disparut de pe suprafata pamantului. Nu poti sa pastrezi la nivel de oras niste fantome.
Kelemen Hunor: Au disparut si civilizatii, nu asta este problema! Tu trebuie sa gandesti o reforma administrativa pentru oameni, nu pentru institutii! Si nu poti impotriva vointei oamenilor. Deci, reforma administrativa, astazi, inseamna referendum. Nu poti sa comasezi, nu poti sa desparti localitati fara referendum. Asta inseamna ca, de fapt, tu impui ceva de sus cu care oamenii nu vor fi de acord. Si aceasta reforma propusa de USR, de ce nu va functiona: fiindca nu este o descentralizare, ci o centralizare! Tu duci toate deciziile la nivel regional, la nivel de… Cum sunt regiunile de dezvoltare. Asta inseamna ca omul de la Lunca de Jos, din Harghita, pentru a rezolva o treaba, nu mai merge la Miercurea Ciuc, merge la Alba Iulia sau la Sibiu! Asta inseamna o zi dus, o zi inapoi! Nemaivorbind de celelalte regiuni, dar asta cunosc mai bine. Deci, e o greseala, trebuie o reforma administrativa, dar asta trebuie gandita foarte, foarte bine, rational, calculat, nu asa! A incercat si Basescu in 2011. Exact acelasi lucru l-a incercat.
Matei Udrea: Eu ma gandeam la regionalizarea propusa de istoricul Dobrincu. A scris si o carte si a facut un turneu prin tara cu acest proiect.
Kelemen Hunor: Da, dar regionalizarea ce inseamna? Regionalizare nu inseamna… Fara modificarea Constitutiei nu poti sa faci regionalizare! Poti sa faci judete mai mari sau mai mici, fiindca acolo scrie, in Constitutie… OK, daca cineva doreste sa revizuiasca Constitutia, spor la treaba! Astazi nu cred ca exista forta si gandirea necesara. Acolo scrie nivelul administrativ: local, judetean, central! Nu mai poti sa pui inca un nivel administrativ! Deci, din acest punct de vedere, acum regiunile de dezvoltare nu au putere administrativa! Dar pe fondurile europene se decide in acel consiliu format din presedintii consiliilor judetene si primarii de municipiu. Deci, din acest punct de vedere, daca noi vrem inca un nivel administrativ, trebuie sa modificam Constitutia. Ori spunem judete! Judete mai mari. Deci, astea sunt posibilitatile. Regionalizare ce ar insemna, pana la urma? Regiunile istorice, daca vreti. Regionalizare. Dar aia, iarasi, in actualul context constitutional, nu poti sa faci! N-ai cum sa faci! Asta nu inseamna ca dispar identitatile regionale. Nu vor disparea! Eu cred ca mai degraba se vor intari, fiindca asta este! Traditie in Moldova, traditie in Dobrogea, traditie in Muntenia, in Oltenia, in Transilvania, in Banat, in Crisana. Sunt traditii istorice extrem de bine formate si nici nu trebuie… Ceausescu a incercat! Cei care vor sa dispara identitatile regionale, de fapt, vor sa stearga istoria, cultura. Cancel culture!
Matei Udrea: Da!
Kelemen Hunor: Deci, din acest punct de vedere, eu sunt pentru a pastra diversitatea si pentru a pastra identitatile regionale! Dar asta nu inseamna ca in acest moment nu poti sa faci o reforma pe acest principiu.
Matei Udrea: Doua intrebari mai am. Prima dintre ele: care vi s-au aparut pana acum cel mai bun presedinte si cel mai bun premier din Romania dupa 1990?
Kelemen Hunor: Presedinte, Constantinescu! Categoric! Dar o perioada foarte scurta si foarte dificila, din care era greu sa iesi… Dar a fost un presedinte bun. Premier? Tariceanu a fost un premier bun! Noi am colaborat foarte bine cu Tariceanu. Din punctul meu de vedere, a fost un premier foarte bun Ungureanu, dar pe o perioada foarte scurta. Cel care este astazi in functie (Ciolacu – n. red.), sigur, nu stim daca e bun sau rau, ca mai este in functie, nu vreau sa spun nimic. Dar eu am colaborat cu cativa premieri! Si cu Boc am avut o colaborare buna in anumite limite. Cand ceva nu mergea, stiai ca trebuie sa vorbeasca cu Basescu! Nu ca el n-ar fi avut un punct de vedere, dar stia ca e sensibil si fara Basescu nu facea niciun pas. Cel care avea viziune si capacitatea de a decide si nu mergea la… Asa… Era Tariceanu, categoric! Si Ungureanu avea… Ungureanu e un intelectual! Doar ca n-a fost in Parlament. E un om cu care poti sa discuti foarte multe chestii importante! De istorie, de filozofie, de politica si asa mai departe. In rest, sigur… Putem aprecia pe fiecare. Fiecare avea puncte forte si puncta mai…
Matei Udrea: Ultima intrebare. Cum vedeti dumneavoastra Romania peste 10 ani?
Kelemen Hunor: Daca lucrurile merg bine, atunci ar trebui sa fie o tara mult mai puternica din punct de vedere economic.
Matei Udrea: Imi cer scuze, n-am fost clar. Voiam sa va intreb cum o vedeti dumneavoastra realist vorbind, cu experienta de politician, si nu ceea ce va doriti. Pentru ca, asa, sigur ca toti ne dorim sa fie bine. Spre ce ne indreptam?
Kelemen Hunor: A, nu stiu! La asta nu se poate spune… La asta nu se poate raspunde, fiindca Romania e un stat relativ mic si important pe periferie, dar din punct de vedere economic slab, si atunci nu influenteaza, din pacate, decizii majore intr-un mod cum ar trebui. Si suntem intr-o conjunctura extrem de dificila in aceasta regiune. De aceea e greu de spus ce se va intampla. Noi trebuie sa ramanem, indiferent de provocari, pe partea buna, deci in Uniunea Europeana si in Alianta Nord-Atlantica si cu relatii de vecinatate extrem de bine si extrem de puternic gandite si functionale cu Serbia, cu Bulgaria, cu Ungaria. Avem nevoie de un stat-tampon! Si nu e cinism, e realitate politica! Sa avem adancimea strategica, sa nu avem granita foarte aproape cu Rusia.
Matei Udrea: Deci, spuneti de Ucraina.
Kelemen Hunor: De Ucraina, da. Avem nevoie de o Ucraina puternica si suverana.
Matei Udrea: O sa avem granita cu rusii sau cu ucrainenii peste 10 ani?
Kelemen Hunor: Cu ucrainenii! Cu Ucraina, categoric! Si ar trebui sa fim initiatorii unor relatii foarte puternice in Europa Centrala. Asta inseamna Austria, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Romania, inclusiv Bulgaria. Si ar trebui sa sustinem, si sper ca peste 10 ani Balcanii de Vest vor fi in mare parte integrati in Uniunea Europeana!
Matei Udrea: Va multumesc frumos!
Kelemen Hunor: Si eu!
Santierul naval din Cartagena al companiei de stat de constructii navale Navantia a inceput instalarea…
Averea celor mai bogati zece oameni din lume a crescut cu 63,5 miliarde de dolari…
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat intr-un interviu pentru aktual24.ro ca a "ajutat" la traducere…
Desi Vladimir Putin inca nu l-a felicitat oficial pe Donald Trump, oficiali de rang inalt…
Comisarul european ungar Oliver Varhelyi, caruia i s-a oferit portofoliul de comisar pentru "Sanatatea si…
Cuba a suferit miercuri o pana de curent la nivel national, deoarece uraganul Rafael a…