INTERVIU Profesorul Valentin Naumescu: „Toti taximetristii si frizerii stiu cu precizie ce se intampla in lume! In schimb, oamenii care predau relatii internationale realizeaza ca e foarte greu de inteles! Sosoaca e un produs al presei romanesti. Acum s-a dus sa-si verse mizeriile in Parlamentul European!”
Profesorul Valentin Naumescu este ingrijorat. Vede cum, in jur, lucrurile se deterioreaza. „Mizeria“, asa cum o caracterizeaza chiar interlocutorul, ne-a ajuns deja la picioare, colcaie sub noi. Sunt dificultati si provocari momentan aparent insurmontabile pentru societatea democratica si occidentala din care, din fericire, Romania inca face parte.
Expert in relatii internationale, fost diplomat, autor de carti, invitat sa predea la universitati straine, profesorul Naumescu afla de la taximetristi si de la frizeri cum sta treaba cu geopolitica internationala. Bineinteles, totul e simplu, accesibil, la un clic distanta pe TikTok, YouTube ori Facebook, la mijloc sunt conspiratii, interese mari, America e de vina pentru razboi si pentru tot. Profesorul nu pare convins, ramane cu dilemele lui. Stie ca lucrurile sunt mai complicate decat atat.
Dialogul cu jurnalistul aktual24.ro are putine raze de soare. Suntem intr-una din marile raspantii ale istoriei, spune profesorul Naumescu, cel care in ultimele saptamani a anticipat cu precizie atat evenimentele de la alegerile anticipate din Franta, cat si retragea lui Biden din cursa pentru presedintie in SUA.
In acest moment, analizele sunt foarte greu de facut. Suntem in momentul in care se schimba ordinea mondiala. Cea veche, postbelica, inca nu s-a destramat, iar cea noua inca n-a aparut. Nu stim ce va fi. Un fior se poate strecura pe sira spinarii cand profesorul spune ca au vorbit Rusia, UE si SUA, dar nu inca si China, iar in urmatorii 5-10 ani trebuie sa ne asteptam la „evolutii importante“ in privinta Taiwanului.
Suntem in plin razboi, chiar daca romanii inca nu-si dau seama de asta. Avem si razboi cu tancuri si tunuri, clasic, in Ucraina – si vom avea si-n alte parti, avertizeaza Valentin Naumescu –, dar mai avem si un razboi cultural si civilizational, pentru mintile oamenilor. Baza societatii se clatina sub loviturile conspirationismului, ale explicatiilor facile, ale manipularilor.
Cazul Sosoaca e de manual. Produs al presei romanesti, dupa 4 ani de scandal in Parlamentul Romaniei, aceasta a ajuns sa-si verse mizeriile acum in Parlamentul European. Mediatizata excesiv, ea singura a ajuns sa ia 5%, in timp ce un partid cu oameni civilizati si bine pregatiti, precum REPER, a luat doar 3%. In ce lume traim?
In Romania, curentul revizionist n-a atins inca masa critica. Dar e timpul sa ne punem toti intrebari, spune profesorul. Intelectualii s-au retras din scena publica si din politica, lasand locul unor neispraviti fara meserii, care au simtit oportunitatea si acum sunt pec ai mari. Ei sunt azi liderii politici. Daca nu ne trezim, lucrurile vor deveni cu adevarat periculoase. Pentru ca societatea democratica inca n-a gasit solutie la aceasta provocare de a gestiona principiul liberei exprimari.
Azi, cei care tipa cel mai tare invocand libertatea de exprimare sunt tocmai dusmanii democratiei, cei care urasc valorile europene, liberale. Cazul Sosoaca e de manual. Prietenii Rusiei, cei care ar pune capat imediat libertatii cuvantului, presei libere si drepturilor individuale, urla ca e dreptul lor sa vorbeasca. Societatea noastra n-a gasit inca solutia pentru „a iesi din aceasta paradigma a tolerantei fata de ce e intolerabil“.
„Principiul liberei exprimari a devenit instrumentul de lupta al celor care urasc Occidentul si valorile liberale! Ei se folosesc primii, copios si abuziv, de acest principiu. Sunt niste confuzii uluitoare. Exact dusmanii libertatilor striga cel mai tare ca au dreptul la libera exprimare. Nu ne putem trezi, sa iesim din aceasta paradigma a tolerantei fata de ceea ce este intolerabil“
Matei Udrea: Domnule profesor, s-a resetat lupta pentru presedintia Statelor Unite odata cu retragerea lui Biden?
Valentin Naumescu: Da, este o relansare clara a competitiei electorale in Statele Unite, o competitie care parea castigata deja de republicani, de tandemul Trump – Vance. Este o schimbare a dinamicii politice si electorale bine-venita intr-un moment in care lucrurile pareau incheiate. Sigur, nu inseamna neaparat ca democratii, prin noul lor candidat, fie ea Kamala Harris sau altcineva, vor castiga alegerile! Dar cel putin exista o rupere de ritm, o schimbare a dinamicii care ii era net favorabila lui Trump. Si exista o sansa! Cel putin, exista o sansa! Nu stim, nimeni nu poate spune acum cum se vor incheia alegerile, dar meciul se joaca!
Matei Udrea: Domnule profesor, ati putea sa le explicati oamenilor in ce consta diferenta de abordare dintre candidatul Trump si potentialul candidat Kamala Harris in ceea ce priveste politica pe zona Europa de Est si, mai ales, Romania?
Valentin Naumescu: Nu avem foarte multe indicii pana acum si nu m-as grabi sa fac o analiza pe ceea ce inca, de fapt, nu a fost formulat. Din partea lui Trump stim anumite lucruri care nu vizeaza, sigur, Romania, asa cum ati intrebat in mod specific, vizeaza mai degraba dorinta lui de a incheia rapid razboiul din Ucraina, probabil printr-o negociere. In ceea ce priveste relatia cu Romania, sa ne amintim ca, totusi, Romania nu a avut nimic de pierdut sau de suferit in timpul primului mandat al lui Trump. Dimpotriva, au fost doua vizite oficiale ale presedintelui Iohannis la Casa Alba. Au fost contracte importante de achizitii militare ale Romaniei in timpul administratiei Trump. A fost chiar o crestere a prezentei strategice si militare americane de flancul estic. A fost o participare a lui Trump la o initiativa regionala numita „Initiativa celor Trei Mari“. Deci, nu este concludent. Sigur ca lucrul care ne sperie dinspre echipa Trump – Vance este mai degraba lipsa lor de claritate, de angajament in ceea ce priveste securitatea Europei in general. Si acest insistent apel ca Europa sa-si creasca masiv finantarea (militara – n. red.), sa isi poarte singura de grija. Dar pare mai degraba un mesaj adresat tarilor mari vest-europene, marilor economii din UE si din NATO, pentru ca pana acum nu am vazut o delimitare a lui Trump de flancul estic al NATO, de Europa Centrala si de Est. Unde mai degraba semnalele venite din primul mandat au fost pozitive. Acum, din partea cealalta, presupunand ca va fi Kamala Harris, avem si mai putine elemente edificatoare. Avem o vizita, intr-adevar, la Bucuresti in 2022, dupa invazia Rusiei in Ucraina si inceputul razboiului, in care in calitate de vicepresedinte al SUA a reiterat principiile politicii externe americane. Exista probabilitatea unei continuitati a politicii externe a democratilor din mandatul Biden spre mandatul Harris, daca va exista aceasta continuitate la Casa Alba. Deci, acestea sunt elementele pe care le avem pana acum. Nu cred ca putem face aprecieri substantiale, deocamdata, in privinta consecintelor asupra Romaniei. S-ar putea sa nu existe consecinte directe foarte mari. Dar, si cu asta inchei ideea, exista aceste riscuri indirecte legate de posibilitatea unei fracturi a relatiilor transatlantice intre Statele Unite si marii jucatori europeni. Sigur, daca s-ar intampla asa ceva, ne-ar afecta si pe noi, implicit, ca europeni. O dezangajare a Statelor Unite din conceptul de securitate europeana sau euroatlantica colectiva ne-ar afecta. Dar exista si in acest caz formule in care, de exemplu, parteneriatul strategic SUA-Romania sa poata continua pe linie bilaterala. Nu avem nici cel mai mic indiciu, in acest moment, ca vreunul din cei doi candidati ar obiecta sau ar dori sa renunte la parteneriatul strategic consolidat pe linie bilaterala SUA-Romania.
Matei Udrea: Chiar cu cateva zile inainte sa anunte Biden ca se retrage din cursa, Vladimir Putin a facut iar una dintre declaratiile lui specifice, a spus ca lui i-ar conveni sa castige Biden alegerile din Statele Unite. Schimbandu-se acum jocul si intrand Kamala Harris – un sondaj facut de Associated Press printre democrati releva ca ea are deja o majoritate confortabila si ca sunt sanse foarte mici sa apara altcineva sa candideze in locul ei –, care ar fi acum interesul Rusiei? La ce ar putea sa se astepte Moscova din acest duel Donald Trump – Kamala Harris?
Valentin Naumescu: Cred ca este prea devreme, chiar si din perspectiva Moscovei, sa evalueze aceasta schimbare de la democrati. Nu suntem siguri neaparat ca Rusiei i-ar conveni Donald Trump, desi in aparenta asa ar fi prin faptul ca vorbeste de negocieri cu Rusia lui Putin. Dar acesta este un orizont foarte simplist de intelegere, pentru ca nu se stie in ce termeni va dori Trump sa discute cu Rusia. Si s-ar putea, la un moment dat, ca Rusia sa fie aceea care nu accepta termenii intelegerii propuse de Trump. Deci, nu m-as grabi sa fac niciun fel de aprecieri. Este mult prea devreme in acest moment. Kamala Harris, foarte posibila nominalizare a democratilor la Conventia din august, nu si-a formulat inca o viziune proprie de politica externa si de securitate. Repet, putem presupune ca va fi o continuare a mandatului Biden, dar deocamdata ea nu este formulata explicit. Deci, eu cred sincer ca si Kremlinul asteapta in acest moment o asezare a scenei politice americane, o clarificare a acestei mari confruntari electorale de pe 5 noiembrie. Apoi se vor face astfel de analize. Acum este prematur.
„Este o perioada de mari transformari politice, perioada de tranzitie politica si in sistemul relatiilor internationale, dar si in interiorul democratiilor occidentale“
Matei Udrea: Am citit cateva analize in presa americana, cineva facea observatia ca potentiala candidata democrata Kamala Harris n-a castigat nicio competitie electorala majora pana acum si ca se va confrunta cu un adversar feroce in genul asta de lupte politice. Credeti ca va conta acest lucru?
Valentin Naumescu: Nu uitati ca nici Trump nu castigase pana in 2016 niciun fel de alegeri! Nu avusese niciun fel de functie publica in sistemul politic american. Au fost primele lui alegeri si prima lui implicare intr-o functie publica. Deci, prima lui functie a fost cea de presedinte al SUA. Nu castigase niciodata nimic, nu indeplinise niciun mandat public. Suntem, asadar, pe un teren plin de speculatii, fiecare gaseste cate un element, o observatie pe care incearca sa o generalizeze. Eu as indemna la mai multa prudenta in perioada aceasta, este o perioada de mari transformari politice, perioada de tranzitie politica si in sistemul relatiilor internationale, dar si in interiorul democratiilor occidentale. Si multe pot fi inselatoare. Multe din impresiile pe care le pot avea unii suporteri sau analisti inainte de producerea unei schimbari se dovedesc nereale. Amintiti-va toate spaimele care au existat referitoare la Giorgia Meloni in Italia, ca vine extrema dreapta, cele legate de extrema dreapta din Olanda. Bun, s-a instalat noul guvern format in jurul partidului PVV, al lui Geert Wilders, si chiar primul semnal, la primele zile dupa instalare, la Summit-ul NATO de la Washington, a fost de suport masiv pentru Ucraina, de accelerare a sprijinului militar pentru Ucraina, de accelerare a trimiterii de avioane F-16 in Ucraina. Deci, nu stim in acest moment cum vor evolua lucrurile. Sunt foarte multe declaratii, asta vreau sa spun, care se fac in cheie electorala. Pentru ca e un an electoral urias in Europa, in America, in lume, foarte multi actori se pozitioneaza electoral. Vom vedea, in momentul in care vom avea instalate noile echipe executive in tarile care au alegeri, cum se vor comporta la guvernare. Cum isi vor formula politicile atunci cand vor avea puterea. Si s-ar putea sa fie diferente destul de mari, fie ca vorbim de Donald Trump, fie ca vorbim de Kamala Harris. Asa cum avem si am avut si in Uniunea Europeana. Trebuie sa fim lucizi si sa admitem ca multi s-au inselat, au etichetat rapid, simplist. Eu voi propune de acum inainte, in spatiul public, analize mult mai precaute, mai reticente, mai fundamentate, mai bazate pe evidente, pe fapte si nu pe speculatii. La noi se fac foarte, foarte multe asa-zise analize speculative, pe cate o declaratie nu neaparat scoasa din context, dar, in orice caz, declaratii electorale, de la mitinguri sau din campanii. Acestea sunt destul de putin fundamentate, solide sau credibile si nu pot servi ca baza pentru evaluare de politica externa si de securitate pe termen lung.
Matei Udrea: Corect. Pe de alta parte, vreau sa remarc ca dumneavoastra ati facut cel putin doua predictii corecte in ultimele zile. A fost vorba de alegerile anticipate din Franta, cand ati indicat corect de fiecare data cam ce urma sa se intample acolo. Apoi ati avut acea postare in care spuneati ca Biden trebuie sa se retraga imediat, pe care ati facut-o chiar a doua zi dupa confruntarea Trump-Biden. Si care iata ca se confirma confirma la… Cat timp a trecut de atunci? Doua saptamani?
Valentin Naumescu: Trei saptamani. Ce vreau sa spun e ca eu nu le-am facut pe baza unor declaratii electorale.
Matei Udrea: Nu, nu, nu, pe baza analizei faptelor!
Valentin Naumescu: Da. Trebuie sa vedem cum se comporta liderii politici. Cum se comporta atunci cand ajung la putere si cand preiau mandatele. S-ar putea sa fie diferente.
„Nu stim cum sa gestionam principiul liberei exprimari. Care, din pacate, a devenit chiar instrumentul de lupta al celor care urasc Occidentul si valorile liberale! Ei se folosesc primii, copios si abuziv, de principiul liberei exprimari. Sunt niste confuzii uluitoare. Exact dusmanii libertatilor striga cel mai tare ca au dreptul la libera exprimare. Nu ne putem trezi, sa iesim din aceasta paradigma a tolerantei fata de ceea ce este intolerabil“
Matei Udrea: Ati putea sa creionati, pe scurt, „the big picture“, cum se spune? Cum arata situatia la nivel mondial in momentul asta, tocmai plecand de la constatarea ca faceti analize bune, adica anticipati corect lucrurile. Catre ce ne indreptam dupa alegerile europarlamentare din Europa si evenimentele din Statele Unite, cu retragerea lui Biden? Am citit si declaratia data de aliati la finalul Summit-ului NATO, in care e mentionata explicit amenintarea axei China-Rusia, la care au aderat si Iranul si Coreea de Nord. A aparut si aceasta discutie care nu exista acum un an, ca Ucraina trebuie sa cedeze teritorii ca sa obtina pacea.
Valentin Naumescu: Mi-ati spus mai multe intrebari. As incepe de la general catre particular. Lumea politica este in tranzitie. Asistam la o mare tranzitie in sistemul relatiilor internationale, de la un tip de ordine mondiala la alta pe care inca nu o cunoastem, dar la care inca nu s-a ajuns. Deci ordinea veche, sa spunem postbelica, inca nu s-a destramat, iar cea noua inca nu a aparut. Deci, suntem intr-un interstitiu, intr-o tranzitie intre doua modele, doua tipuri de ordine mondiala. Si, in acelasi timp, suntem intr-o transformare, deci tot o tranzitie putem spune, in interiorul democratiilor occidentale, pe baza unor tendinte deja constatate de cativa ani, care vor continua pe termen mediu si lung. Deci nu s-a oprit acest proces si eu cred ca este de lunga durata: populism, radicalism, deci capitalizare ideologica, clivajul acesta tot mai accentuat intre abordarile moderate, centriste si extreme, intarirea acestor bule ideologice in care traiesc tot mai multi indivizi fie de o parte, fie de cealalta, progresiste sau conservatoare, ambele avand tendinta de radicalizare. Vremuri destul de grele pentru centrul politic, pentru moderatie. Si aici explicatiile tin si de media sociale, de retelele sociale care au tendinta de a radicaliza indivizii prinsi in anumite bule, asa cum spuneam. Sigur, o alta tendinta foarte puternica este revizionismul. E deja foarte clar nu numai ca a aparut, dar creste, se consolideaza, incepe sa ia forme de cristalizare strategica, politica, ideologica. Avem aceasta axa antioccidentala a dictaturilor orientale, China-Rusia-Iran-Coreea de Nord, care incepe sa colaboreze, evident, pe anumite dimensiuni militare, economice. Avem in continuare un populism feroce in democratiile liberale occidentale caruia nu stim sa-i venim de hac deocamdata, pentru ca ne lovim de niste dileme. De exemplu, nu stim cum sa gestionam principiul liberei exprimari, „freedom of speech“, da? Care, din pacate, in ziua de astazi a devenit de fapt abuzat si a devenit chiar instrumentul de lupta al celor care urasc Occidentul si valorile liberale! Ei se folosesc primii, copios si abuziv, de principiul liberei exprimari. Am vazut scene grotesti in Parlamentul European, un europarlamentar chiar roman – una singura este, de fapt – care tipa ca are dreptul sa vorbeasca. Deci sunt niste confuzii uluitoare. Exact dusmanii libertatilor, ai Occidentul, ai democratiei liberale, striga cel mai tare ca au dreptul la libera exprimare. Dar este clar ca toti acesti prieteni ai Rusiei, ai dictaturilor orientale, in momentul in care ar veni la putere, ar fi primii care ar inchide toate aceste forme de libertate de exprimare, presa libera, toate aceste canale. Deci stim lucrul acesta si totusi nu putem actiona! Nu ne putem trezi, sa iesim din aceasta paradigma a tolerantei fata de ceea ce este intolerabil. Deci, lucrurile acestea vor continua, stim! Eu zic ca este un razboi hibrid de lunga durata. Am intrat in era unui lung razboi. Sigur ca el poate lua diverse forme, poate lua forma conventionala, cea pe care o stim din manualele de istorie, cu tancuri, cu artilerie, asa cum vedem in Ucraina si cum, din pacate, s-ar putea sa vedem si in alte parti. Sigur, vedem si in Orientul Mijlociu atacul Hamasului asupra Israelului in 7 octombrie anul trecut. Deci, sunt si razboaie conventionale, dar sunt si alte dimensiuni ale acestei confruntari pentru suprematie mondiala care tin de dezinformare. Se dau batalii foarte grele in acest razboi informational si la noi, in Uniunea Europeana si in Romania, chiar daca uneori nu constientizam. Dar razboiul este in plina desfasurare si, din pacate, revizionismul acesta anti-liberal si anti-occidental face progrese acolo, la nivelul oamenilor de la baza societatii. Deci, aici suntem, in acest punct al unei tranzitii. Avem, pe de alta parte, si semne bune, semne care arata ca liderii occidentali incep sa se trezeasca dintr-o lunga somnolenta care ne-a adus aici. Se strang randurile in NATO, in Uniunea Europeana. Iata, s-a re-format o majoritate pro-europeana in Parlamentul European! NATO este chiar mai puternic acum decat inainte de invazia Rusiei in Ucraina. Prezenta americana a crescut. Sigur, suntem inaintea alegerilor din 5 noiembrie si lumea inca asteapta cu infrigurare noua pozitie a Americii, cea post-electorala. Dar, deocamdata, elementele si structurile ordinii occidentale nu au cedat. Institutiile acestea exista, functioneaza, Ucraina a fost sprijinita sa reziste militar in fata Rusiei. S-au aplicat si se aplica sanctiuni Rusiei. Deci, suntem in plin razboi si e greu de facut acum o predictie despre cine va castiga si cum va arata lumea la capatul acestui razboi lung, hibrid, care va dura, in opinia mea, dincolo de orizontul acestui deceniu! Deci lucrurile se vor transa undeva, dincolo de 2030. Inca nu au vorbit toti marii actori in acest razboi. A vorbit doar Rusia, a vorbit Uniunea Europeana, au vorbit Statele Unite, dar Statele Unite sunt intr-o tranzitie. Nu a vorbit deocamdata China, in ceea ce priveste Taiwanul, si acolo ma astept sa existe evolutii importante in urmatorii 5-10 ani. Asadar, nu putem spune ca suntem la sfarsitul acestei tranzitii! Ma rog, nici la inceputul ei, pentru ca a inceput de cativa ani buni. Suntem in plina furtuna a sistemului relatiilor internationale. O furtuna strategica, geopolitica, ideologica, tehnologica daca vreti. Si nu in ultimul rand culturala si educationala! Eu intotdeauna am pus un pret foarte mare pe acest lucru. Din pacate, nu se discuta suficient de mult in spatiul public romanesc, dar nici in alte parti, despre razboaiele culturale, despre aceste confruntari care au loc pe teren educational despre cum se formeaza profilul cetatenilor din noua generatie – si nu neaparat doar din noua generatie – in retele sociale, despre populism, dezinformare, valori, neincredere, teorii conspirationiste, toate lucrurile acestea care par uluitoare pentru oamenii educati, lucizi, oamenii care au instrumente culturale de analiza foarte solida. Si ne trezim intr-o epoca a tehnologiilor avansate cu oameni care au idei ingrozitor de inapoiate sau de aberante. Si pare un paradox al lumii in care traim. Vedem ca avem tehnologii atat de avansate si minti umane atat de, s-o spun direct, retardate in raport cu evidente ale lumii stiintifice, tehnologice. Aproape intoarceri in timp! Refuzul de a accepta! Poate ca este prea multa noutate si mintile insuficient antrenate, care nu pot intelege anumite lucruri, prefera sa imbratiseze explicatii simple, conspirationiste, tocmai pentru ca exista o doza prea mare de noutate si de evolutii pe care oamenii le considera inexplicabile, incredibile. Sau nu au capacitatea intelectuala de a le intelege. Si atunci, cel mai usor este sa asumi, sa adopti astfel de teorii conspirationiste, simpliste, spectaculoase, care iti ofera tie anumit confort ca ai inteles, gata, ai inteles ce se intampla! Realitatile sunt mult mai complexe. Daca observati, toti taximetristii si frizerii, toata lumea stie exact, cu precizie, ce se intampla in lume!
Matei Udrea: Corect.
Valentin Naumescu: Toti au inteles de la ce pleaca. In schimb, oamenii care, iata, predau relatii internationale si scriu carti realizeaza ca e foarte greu de inteles! Sunt elemente pe care le stim, sunt multe elemente pe care nu le stim si nu le intelegem. In schimb, oamenii cu un nivel foarte mic de cunostinte au numai certitudini si stiu exact, pentru ca au citit pe nu stiu ce retea sociala, si stiu si cine a inceput razboiul si ce interes are, cine a pornit pandemia si ce interes are cu vaccinul s.a.m.d. Asta este lumea in care traim! Foarte multa tehnologie care, din pacate, a preluat din responsabilitatile mintii umane in special la baza societatii care, practic, acum e captiva unor bule de informare si de ideologii care se radicalizeaza.
„Vedem un presedinte la final de mandat, suparat, frustrat pe NATO, pe americani, pe europeni ca nu i s-a oferit nimic semnificativ, nimic de masura importantei lui si a serviciilor pe care considera ca le-a prestat timp de 10 ani. Este evident ca este o suparare aici, o suparare pe care incearca sa le-o arate liderilor occidentali“
Matei Udrea: Ultima intrebare, domnule profesor. Va prezint, mai intai, foarte pe scurt, trei elemente aparent fara legatura intre ele, apoi va pun intrebarea. Primul element: pesedintele Iohannis a lipsit de la dineul care s-a dat dupa Summit-ul NATO, dineu dat la Casa Alba. Al doilea element: am avut niste scene suprarealiste in Parlamentul European, cu europarlamentara Diana Sosoaca in prim-plan, inca din a doua zi de mandat la Bruxelles. Al treilea element: in urma cu cateva zile, Japonia a cerut explicatii Romaniei pentru prezenta unui diplomat roman in Insulele Kurile, teritoriu japonez ocupat de Rusia. Conectand aceste trei evenimente aparent fara legatura directa intre ele, cum se prezinta Romania in tabloul international despre care mi-ati vorbit pana acum?
Valentin Naumescu: Ne place sa credem ca Romania, cel putin deocamdata, este in partea corecta, in partea buna a istoriei. De partea celor care sustin valorile democratice, valorile libertatii, valorile dreptului international. Suntem pozitionati acolo unde trebuie sa fim, in Uniunea Europeana, in NATO, intr-un parteneriat strategic bilateral cu Statele Unite. Si imi place sa cred ca acesti trei piloni vor ramane reperele fundamentale de politica externa ale Romaniei si dupa acest an electoral. Acum sigur ca avem, iata, suparari. Vedem un presedinte la final de mandat, suparat, frustrat pe NATO, pe americani, pe europeni ca nu i s-a oferit nimic semnificativ, nimic de masura importantei lui si a serviciilor pe care considera ca le-a prestat impecabil pe plan international timp de 10 ani. Este evident ca este o suparare aici, o suparare pe care incearca sa le-o arate din cand in cand liderilor occidentali. Dar acesta nu este un lucru semnificativ pentru Romania! Mandatele acestea vin si trec. Peste cateva luni nici nu se va mai vorbi despre aceasta mica senzatie de disconfort pe care o avem cand aflam lucruri care stim de unde vin si de ce se intampla. Deci, trebuie sa facem cumva distinctia intotdeauna intre lucrurile mari, care conteaza cu adevarat, si aceste detalii de coloratura, de atmosfera, care tin de interesele unor persoane, de emotiile lor, de frustrarile lor si care sunt evident recatoare. Deci, Romania este bine pozitionata in sistemul de relatii internationale. Niciodata in istoria noastra, a romanilor, Romania nu a fost mai bine pozitionata decat acum! Sigur ca nu avem certitudini si garantii. Vad ca a inceput sa circule aceasta idee in spatiul public romanesc, ca de fapt garantiile de securitate oferite de NATO nu sunt chiar garantii, nimic nu e 100%. Bun,
stim lucrurile acestea! Asa, la modul general, cu totii putem spune astfel de afirmatii, ca nimic nu e sigur, ca nu trebuie sa luam nimic garantat si ca trebuie sa fim atenti, vigilenti, sa ne pregatim noi insine, sa fim capabili sa ne aparam. Dar, cu toate aceste incertitudini care intotdeauna apar intr-o perioada de tranzitie politica de la tip de ordine mondiala la altul, totusi, suntem bine pozitionati. Suntem de partea buna a istoriei! Suntem, e adevarat, la marginea spatiului occidental, o tara periferica, dar totusi inauntrul lumii occidentale! Si vedem cat de importanta este aceasta diferenta, care poate parea uneori o diferenta de doar cateva sute de metri, daca ne uitam la bombardamentele rusesti cu rachete si drone la porturile ucrainene de la Dunare. Locuitorii nostri din satele de frontiera vad la sute de metri cum cad bombele pe teritoriul Ucrainei. Deci este, efectiv, o falie atat de mare, atat de evidenta! Dar suntem de partea ei buna si inca sigura. Asta ne arata cat de importante sunt achizitiile strategice, geopolitice pe care Romania le-a facut in ultimii 30 de ani. Faptul ca am aderat la NATO si la Uniunea Europeana si ca avem acest parteneriat strategic cu Statele Unite. Curand vom avea la Mihail Kogalniceanu cea mai mare baza militara de aviatie a NATO! Este, cred, un reper important, apropo de discutia de la primele intrebari. Eu nu-mi imaginez ca vreun presedinte american, fie el Trump sau Kamala Harris, s-ar gandi vreun moment sa renunte la un asemenea asset (castig – n. red.), de a avea, practic, control strategic geopolitic si militar la Marea Neagra, intr-un punct atat de important si cu cea mai mare baza militara de aviatie din NATO. Acum, pe termen lung, ramane sa vedem si daca societatea romaneasca va rezista pe aceasta linie politica a democratiei liberale, a valorilor occidentale. Mai depinde si de noi, nu doar de aliatii nostri, sa mentinem directia strategica! Deocamdata, cei care contesta, acel curent revizionist, curent contestatar – pentru ca revizionismul este un curent contestatar – care a aparut si la noi si este in crestere, nu formeaza sau este inca departe de a forma o masa critica. Masa critica este cea care e capabila sa schimbe directia unei societati. Nu suntem inca acolo. Optiunea anti-occidentala este undeva, la 20%, asa cum am vazut. Ar putea sa mai creasca in continuare. Si ramane de vazut daca reusim sa pastram aceasta directie strategica a Romaniei sau daca… Ma rog… Curentul revizionist, contestatar, va creste atat de mult incat la un moment dat va forma o masa critica si va schimba directia. Eu sper sa nu ajungem acolo in urmatorii 5-10 ani, dar depinde foarte mult si de noi! Depinde de presa sa fie responsabila, pentru ca sunt uimit sa vedem ca, de fapt, Diana Sosoaca – s-o spunem foarte clar si direct! – este un produs al presei din Romania!
Matei Udrea: Da.
Valentin Naumescu: Daca nu ar fi aparut in presa, nu era nimic! Oamenii voteaza ceea ce vad.
Matei Udrea: Corect.
Valentin Naumescu: Daca nu ar fi fost mediatizata in ultimii ani cu toate absurditatile, toate prostiile pe care le-a zis… Bun, unii s-au distrat, pareau ca obtin audienta si, iata, aceste mediatizari au dus-o in Parlamentul European, au facut-o sa treaca pragul de 5% pentru ca sunt oameni care chiar o iau in serios, nu neaparat se distreaza prin aceste mediatizari ale ei. Si s-a intamplat sa vedem ca Diana Sosoaca – ea e singura, nu e un partid, sa ne intelegem! –singura a facut peste 5%. Iar partidul REPER, ca sa dau un exemplu, cu o multime de oameni pregatiti, de specialisti, de intelectuali publici, abia a facut 3% si nu a trecut pragul parlamentar! Pai, trebuie sa ne punem aceste intrebari, de responsabilitate a presei romanesti! De ce? Cate stiri cu REPER am vazut? Eu nu sunt, ca sa ne intelegem, membru REPER, nu fac pledoarie pentru acest partid. Dar cate stiri am vazut? Cea mai mare producatoare de stiri in presa romaneasca a fost acest personaj de care tot vorbim si care acum s-a dus sa-si verse mizeriile in Parlamentul European! Este un produs al presei romanesti, sa ne intelegem! Deci, avem si noi responsabilitati. Lucrurile astea nu vin din cer, nu pica din senin. Ele apar intr-un mediu care la inceput poate parea inofensiv, ne distram pe seama a ce zice unul sau altul, revedem imagini cu nu stiu ce scenete grotesti, la inceput in Parlamentul Romaniei, apoi ne trezim ca le vedem in Parlamentul European! Pai, asta e rezultatul! Asta este rezultatul mediatizarii.
„Iata canale de informatii captive, in care sunt doua mari modalitati de a patrunde. Daca nu stii sa creezi scandaluri si audienta, atunci trebuie sa platesti! Deci, acestea sunt cele doua modalitati de a fi in presa. Cine face articole sau stiri despre think-tank-ul ICDE si despre proiectele noastre? Nimeni! Nu intereseaza pe nimeni lucrul acesta!“
Matei Udrea: Sigur! Aici am putea sa extindem un pic discutia si sa ne gandim ce efecte a avut faptul ca oligarhii au capturat toate televiziunile importante de stiri.
Valentin Naumescu: Exact! Iata canale de informatii captive, in care sunt doua mari modalitati de a patrunde. Daca nu stii sa creezi scandaluri si audienta, atunci trebuie sa platesti!
Matei Udrea: Corect.
Valentin Naumescu: Sau intra ceilalti care fac scandaluri atat de grotesti ca produc audienta si, probabil, lor nu li se mai cer bani, pentru ca ei sunt mediatizati gratuit. Deci, acestea sunt cele doua modalitati de a fi in presa. Cine face articole sau stiri despre think-tank-ul ICDE si despre proiectele noastre? Nimeni! Nu intereseaza pe nimeni lucrul acesta!
Matei Udrea: Da.
Valentin Naumescu: In schimb, ori este presa platita, ori este scandalul atat de mare incat le asigura… Nu stiu cum se numeste in limbajul dumneavoastra… Trafic de internet…
„Cati profesori universitari sau intelectuali publici mai vedeti azi implicati in politica? Nu mai sunt! Ultimii care erau au fost indepartati. Puneti-va intrebarea la o parte importanta din liderii politici: ce sunt ei, de fapt? Ce sunt acesti oameni? Ce erau inainte de a face politica? Auzise cineva de ei? Aveau o cariera, aveau o meserie?“
Matei Udrea: Audienta la TV.
Valentin Naumescu: Si ti se spune direct: „Domnule, stiti, presa e un business, de fapt, nu va asteptati la altceva! Presa e un business si trebuie sa traim si noi din ceva, din incasari si traficul asta de internet asigura venituri. Si atunci, noua asta ne trebuie!“. Deci, lucrurile sunt mai complicate si cu totii, daca vrem sa nu fim doar ipocriti, trebuie sa fim mai responsabili. Inclusiv noi, intelectualii publici si zona academica. Vedem o retragere importanta, dramatica, semnificativa a comunitatii academice. Cati profesori universitari sau intelectuali publici mai vedeti azi implicati in politica? Nu mai sunt! Ultimii care erau au fost indepartati si, dupa aceasta indepartare a lor, dupa ce si-au dat seama ca nu mai sunt bineveniti in partide, nici nu au mai cautat sa se implice. Fiecare s-a refugiat in lumea lui profesionala, in proiecte, intr-un anumit tip – sa recunoastem! – de confort material, intr-o liniste sufleteasca si analitica. Si am parasit multi acest teren….
Matei Udrea: Scena publica, practic.
Valentin Naumescu: Da, exact! Lasand locul liber celor care nu au meserii! Asta este problema fundamentala, da? Sunt oameni care au sesizat imediat oportunitatea, oameni fara cariere profesionale, fara meserii. Si puneti-va intrebarea la o parte importanta – hai, nu la toti, ca nu vreau sa generalizez – din liderii politici! Ce sunt ei, de fapt? Ce sunt acesti oameni? Ce erau inainte de a face politica? Auzise cineva de ei? Aveau o cariera, aveau o meserie? Ei bine, oamenii care au cariere si meserii nu mai vor sa faca politica din mai multe motive! Pentru ca nu mai este atractiva pentru ei aceasta perspectiva. Si atunci ne miram si nu ne place calitatea partidelor, a liderilor politici. Deci, cu totii trebuie sa ne punem intrebari si sa reflectam la acest punct critic in care am ajuns. Din comoditate – unii, din lasitate – alti, din opportunism si ipocrizie. Terenul a fost cedat, iar scena este ocupata acum de cei care fie nu au altceva mai bun de facut sau de cei care obtin profituri din pescuitul in ape tulburi. Inclusiv presa, asa cum ati spus, presa patronata de personaje dubioase sau penale chiar! Asta este! E un pret pe care il platim, dar inca e o minune, aproape, ca plutim! Suntem deasupra inca. Iar aceasta mizerie care colcaie sub noi si care creste inca nu a format o masa critica! Dar nu stiu cat trebuie sa mai asteptam ca sa se intample lucrul acesta! Deocamdata sunt la 20%, 25% – poate. Ne putem trezi oricand ca neglijand lucrurile acestea… Si s-a intamplat, sa stiti, in societati, in democratii mult mai avansate si mai solide decat noi! Britanicii n-ar fi crezut nicio clipa, cand au declansat referendumul (de iesire din UE – n. red.)… O spune chiar David Cameron (premierul britanic din momentul Brexitului – n. red.) ca nu regreta referendumul in sine ca manevra politicianista, ci regreta ca nu l-a castigat si nu si-a dat seama, de fapt, cat de mare era masa manipulata de populisti! Intre timp, multi si-au dat seama. Dupa 8 ani de la referendum, doar 20%, adica unul din cinci britanici care au votat Brexitul, mai cred ca a fost o optiune buna. Iata ce inseamna! Iata pretul neatentiei, neimplicarii, superficialitatii, comoditatii. Ceilalti nu stau degeaba! Lucreaza, sapa incet-incet la temelia democratiei, a valorilor liberale, erodeaza increderea in institutii, in democratie. Si ajungem sa mergem cu taxiul si sa ne spuna soferul de taxi sau frizerita sau mai stiu eu cine, ca da, americanii sunt de vina, ei au pornit razboiul cu extinderea NATO, ca Rusia si Putin n-aveau ce sa faca, ca nu mai aveau nicio varianta, era singura lor cale de a se apara. Deci, iata, aici am ajuns! Traim in lumi paralele!
Matei Udrea: Asa este. Va multumesc mult, domnule profesor! O zi excelenta, la revedere!
Valentin Naumescu: Cu placere, la revedere!
