INTERVIU Remus Stefureac (INSCOP): „Lasconi este pe un trend crescator”. Scorul real al lui Ciolacu este de 17-19%
Aflat pe locul 2 in sondaje, cu dificultati strategice majore si doar ceva mai mult de jumatate din scorul partidului, Marcel Ciolacu este in pericol sa fie depasit de Elena Lasconi, care a ajuns la 15-16% in sondaje si este pe trend crescator, pe masura ce recupereaza la capitolul notorietate, explica Remus Stefureac, directorul INSCOP, intr-un interviu acordat aktual24.ro.
Alegerile prezidentiale din 2024 se vor deosebi de toate celelalte de pana acum, cu exceptia celor din 2000, arata sociologul. Avem un grup de 5 candidati foarte apropiati unii de altii si e posibil ca in turul II al alegerilor prezidentiale sa se intre cu un scor mai mic de 20%.
In acest moment, spune Remus Stefureac – al carui institut de sondare a opiniei publice s-a dovedit cel mai apropiat de realitatea de la urne in ultimii ani –, singurul care trece de 20% in sondaje este Mircea Geoana, care si conduce. Marcel Ciolacu are un scor real de 17-19%, iar pe locul 3 este Elena Lasconi, cu 15-16%. Pe locurile 4-5, la mare lupta, sunt extremistii George Simion si Diana Sosoaca, acestia invartindu-se in jurul a 13-14%. Pe ultima pozitie, deja decuplat de grup, este candidatul PNL, generalul Nicolae Ciuca, aflat la sub 10%.
Foarte importante, in acest moment, sunt tendintele, arata sociologul. Mircea Geoana, Marcel Ciolacu, George Simion si Diana Sosoaca sunt pe un platou de mai multa vreme – nu cresc si nu scad, se mentin in limitele scorurilor descrise mai sus. Singurele evolutii notabile se observa in dreptul Elenei Lasconi, candidata USR care este in plina ascensiune pe masura ce reuseste sa se faca mai cunoscuta romanilor, si in dreptul lui Nicolae Ciuca, presedintele PNL aflat in picaj, deja mult in urma grupului.
Cateva elemente vor conta foarte mult in turul I al alegerilor prezidentiale, unde e posibil sa vedem o departajare de un punct procentual intre candidatii de pe locurile 2, 3 si 4, spune Remus Stefureac. In primul rand, votul diasporei s-ar putea dovedi decisiv. Aici, avantajati sunt Geoana, Simion, Sosoaca si, posibil, Lasconi.
In al doilea rand, devine foarte important ce va face candidata USR in lunile urmatoare. Daca aceasta va reusi sa combine inspirat valorile si mesajele sale conservatoare cu valorile progresiste si chiar laice ale unei parti din electoratul nisei USR-iste, are o sansa mare sa intre in turul II, probabil cu Geoana. Daca nu va reusi acest lucru, va pierde votanti in favoarea lui Geoana si va rata calificarea in finala.
Directorul INSCOP a facut un foarte interesant apel la romani, sa faca distinctie intre institutele de sondare a opiniei publice serioase, care dau rezultate corecte, si cele care fac „graffiti pe pereti“, dupa cum s-a exprimat el. Remus Stefureac a refuzat sa nominalizeze institutele la care face referire, dar a citat, ca exemplu, asa-zisul sondaj dat de Avangarde, institutul condus de controversatul Marius Pieleanu, care cu cateva zile inaintea alegerilor locale ii dadea pe Nicusor Dan cu 31% si Gabriela Firea cu 29%.
Scorul real de la urne a fost de 47,94% pentru Nicusor Dan si de 22,18% pentru Gabriela Firea, adica o diferenta de aproape 26 de procente! Nicaieri in lumea democratica nu exista asa ceva, iar explicatia data ulterior la unele televiziuni, cum ca de vina sunt romanii care mint la chestionarele din sondaje, nu sta in picioare, subliniaza Remus Stefureac. Erori statistice pot exista, dar nu asemenea dimensiuni uriase, iar astfel de sondaje ne pot duce cu gandul la altceva. Directorul INSCOP face apel la jurnalisti, sa specifice de fiecare data cui ii apartine sondajul si ce rezultate a avut respectivul institut in trecut, iar publicul sa verifice cat de seriosi sunt cei care dau sondajul.
„Elena Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15%. Daca va reusi un melanj fericit intre valorile sale conservatoare si valorile progresiste ale unei parti importante a sustinatorilor USR, are o sansa importanta sa intre in turul II“
Matei Udrea: Domnule Remus Stefureac, v-am sunat pentru ca am observat ca INSCOP, institutul sociologic pe care il conduceti, da rezultatele cele mai apropiate de ce se intampla la urne in ultima perioada. Va propun sa discutam pe marginea ultimelor evolutii in lupta pentru alegerile prezidentiale. Se schimba ceva in dinamica electorala odata cu anunturile facute de Ciolacu si de Geoana in ultimele zile? Primul si-a lansat oficial candidatura duminica, al doilea a spus destul de clar azi (marti) ca va face acest lucru dupa ce paraseste postul de la NATO.
Remus Stefureac: Evident ca e de asteptat sa apara unele evolutii, in sensul in care – haideti sa spunem – despre candidatura domnului Ciolacu nu cred ca erau foarte mari dubii. Mai erau acum in cercurile politice speculatii cu privire la faptul ca acesta nu prea si-ar dori o candidatura deoarece e constient ca sansele de castig sunt, totusi, limitate. Dar, evident, anuntul unei candidaturi inseamna o confirmare pentru bazinul electoral propriu si aici putem sa vedem niste evolutii. In cazul anuntului – sau semianuntului – domnului Mircea Geoana, si aici a fost o confirmare destul de clara. Si aici o parte a populatiei nu era foarte lamurita cu privire la intentia domniei sale de a candida. Acum lucrurile se clarifica si, prin urmare, scepticii sau cei care nu credeau ca va candida au o optiune destul de clara in acest moment si, evident, acest lucru s-ar putea sa determine niste mutari. Mutari, sigur, in raport cu poza si cu tendintele din acest moment. Si ma refer la poza corecta, masurata sau realizata cu instrumente serioase si nu alte povesti.
Matei Udrea: Exista un favorit la aceste alegeri prezidentiale in momentul de fata? Putem vorbi despre asa ceva?
Remus Stefureac: Bun, poate ar merita sa avem o discutie un pic mai aprofundata legata nu doar de poza momentului din masuratorile sociologice, ci si legata de tendintele din ultimul an. Noi am masurat constant, in cadrul unui proiect de masuratori sociologice independente, realizate cu o agentie de presa. Practic, lunar am avut pe sondaje de opinie. Le-am si publicat, de altfel, in ultimele saptamani, chiar daca nu am publicat in lunile de vara. Lucrurile sunt destul de clare in acest moment: exista un singur candidat care trece de 20%. E o situatie cumva atipica fata de orice alta competitie prezidentiala din ultimii aproape 35 de ani. Practic, il avem pe Mircea Geoana, singurul care trece de 20%, apoi urmeaza un grup de candidati care isi disputa locul 2, dar destul de apropiati unii de altii, daca luam in considerare si marja de eroare a sondajului (3% – n. red.). Marcel Ciolacu e situat pe locul doi, cu procente undeva, intre 17-19%. Sigur, pot varia. Urmeaza doamna Lasconi, care a crescut destul de mult in ultima perioada, cu procente de 15-16%. Domnul Simion si doamna Sosoaca – 13-14%, trecand in fata cand unul, cand celalalt, si domnul Ciuca, cu sub 10%, pierdut cumva in ultimele saptamani, in contextul, sigur, numeroaselor atacuri care au fost la adresa domniei sale. Daca ne uitam in perspectiva, asa cum spuneam, observ in datele noastre o stabilitate destul de mare a intentiei de vot pentru Mircea Geoana. La fel si in cazul domnului Ciolacu. Singurele, sa spunem, evolutii notabile au fost ale doamnei Lasconi, care e nou-venita in aceasta cursa si care si recupereaza la capitolul notorietate. Doamna Sosoaca si domnul Simion cam acolo s-au aflat in ultimele luni. Au variat cumva, haideti sa spunem, intre 12-14%, uneori chiar 15%. Si o involutie, de aceasta data, in cazul domnului Ciuca, o scadere in ultimele saptamani. Aceasta este si poza, si tendinta de la care plecam. Cele doua anunturi (ale lui Ciolacu si Geoana – n. red.) sigur ca ar putea determina, sa spunem, poate o usoara crestere pentru domnul Ciolacu, poate o usoara crestere pentru domnul Geana, dar e deocamdata doar o intuitie. Ea trebuie sa fie si confirmata de masuratori viitoare.
„In cazul lui Geoana si Lasconi e un proces de recuperare a notorietatii. In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a candidaturii. In cazul doamnei Lasconi e vorba de construirea notorietatii. A plecat de la 60%, dar in ultima luna si jumatate a recuperat, este la peste 70%“
Matei Udrea: Deci, din ce inteleg eu, corectati-ma daca gresesc, pare sa existe o anumita stabilitate in privinta lui Geoana si a lui Ciolacu in intentia de vot, o tendinta crescatoare pentru Elena Lasconi si o tendinta descrescatoare pentru Nicolae Ciuca. E corect?
Remus Stefureac: Exact! Si o oarecare stabilitate si in cazul domnului Simion si a doamnei Sosoaca.
Matei Udrea: Avem acum doi oameni care se situeaza oarecum la poluri opuse ca situatie in cursa prezidentiala. E Mircea Geoana, despre care se spune de peste un an ca va candida, deci este probabil cel mai vechi candidat, chiar daca n-a anuntat oficial. Si la polul opus este Elena Lasconi, care a aparut oarecum din neant, pe la sfarsitul lunii iunie, dupa alegerile locale. Deci, unul care este de foarte multa vreme cunoscut, un altul care a aparut oarecum in ultima clipa. Din experienta dumneavoastra de sociolog si de observator al acestui tip de alegeri, care este varianta mai buna pentru un candidat? Cea in care lumea stie de foarte mult timp ca vei candida sau cea in care apari oarecum pe nepusa masa?
Remus Stefureac: Aici comparam cumva doua lucruri oarecum paradoxale. Despre candidatura lui Mircea Geoana, sigur, se stie in cercurile jurnalistilor, in cercurile cunoscatorilor, ale celor care urmaresc in mod frecvent media. Insa din evaluarile noastre putem sa spunem ca a fost pana acum o candidatura cu un grad foarte ridicat de notorietate. Altfel spus, intreaga populatie a Romaniei da, stie ca Mircea Geana va candida. Tocmai, dimpotriva, este un handicap major pentru domnia sa in acest moment faptul ca nu foarte multi romani stiu efectiv ca domnia sa isi va asuma o candidatura la alegerile prezidentiale. Masuratorile aduc in atentia oamenilor acest scenariu si, sigur, ei raspund, afland inclusiv din masuratori ca Mircea Geoana ar putea fi o optiune. Chiar daca, e adevarat, se discuta in mass-media de mult timp, informatia nu ajunge intotdeauna atat de usor. Mult mai notorii, de exemplu, erau si sunt candiaturile potentiale, confirmate deja ale domnului Ciolacu sau ale domnului Ciuca, pentru ca beneficiaza si de o alta forta de mediatizare, de impingere, de vizibilitate evidenta in spatiul public. In ceea ce o priveste pe doamna Lasconi, e adevarat, e proaspat venita. Domnia asta se confrunta cu un alt tip de deficit de notorietate. Nu a candidaturii, ci a numelui, care nu e ca al domnului Geoana. In momentul in care a intrat Elena Lasconi in aceasta cursa avea o notorietate de vreo 60%, comparativ cu peste 90% in cazul domnul Geoana. In ultima luna si jumatate a recuperat, este la peste 70% astazi si sigur ca e intr-un proces de recuperare si vedem o campanie destul de intensa, cumva oarecum similara cu a domnului Ciuca, cu panouri peste tot in care suntem anuntati ca Elena Lasconi exista, este lider USR, scrie acolo si presedinte, deci cumva candidat pentru aceste alegeri. Deci, ce as dori sa precizez si, cumva, raspunsul final la intrebarea dumneavoastra este ca in cazul ambilor e un proces de recuperare a notorietatii. In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a candidaturii. In cazul doamnei Lasconi, atat a numelui, cat si a candidaturii. E vorba de construirea notorietatii.
„Elena Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15%. Provocarea este abilitatea de a genera un compromis intre valorile sale conservatoare si valorile progresiste, laice uneori, ale unei parti importante a sustinatorilor USR. Daca va reusi un melanj fericit, poate sa atraga voturi din zona mai conservatoare. Daca va reusi sa fure de acolo cateva procente, are o sansa importanta sa intre in turul II“
Matei Udrea: Daca tot am vorbit de Elena Lasconi, exista pe retelele de socializare mai multe tipuri de abordare. I se reproseaza destul de vehement, din partea bulei sustinatorilor traditionali ai USR, ca se afiseaza prea mult cu familia traditionala, ca are cruciulite la gat, ca mesajele ei nu vizeaza stilul partidului. Altii spun ca e o strategie buna pentru a lua voturi si din alte zone de public. Voiam sa va intreb daca lucrul asta se simte in sondaje, daca afecteaza intentia de vot in ceea ce o priveste.
Remus Stefureac: Deocamdata nu se simte, pentru ca pana in acest moment cred ca obiectivul doamnei Lasconi a fost sa recupereze cumva toate tipurile de voturi de pe aceasta nisa USR-ista, sa-i zicem. Voturi care la alegerile europarlamentare au fost fragmentate, impartite intre USR, REPER, cei doi candidati independenti, Vlad Gheorghe si Nicu Stefanuta, fosti USR-isti si cu un mesaj progressist, pana la urma, amandoi. Cumulat, REPER, cei doi candidati independenti si Alianta Dreapta Unita aveau vreo 15%. Cumva, Elena Lasconi in acest moment – nu stiu daca a fost o strategie explicita sau nu – a recuperat toate aceste voturi. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15% care e potentialul oarecum natural al bazinului in care isi desfasoara activitatea. Si, evident, putem observa – iar masuratorile reflecta acest lucru – ca dansa nu are un concurent explicit direct pe acest bazin, asa cum are domnul Ciolacu, de exemplu, in persoana domnului Geoana. Domnul Ciolos, de exemplu, nu mai e candidat, a anuntat ca nu mai candideaza. Si atunci doamna Lasconi, reprezentant al USR, e cumva singurul candidat care capteaza aceste voturi. Provocarea pentru viitor, si aceasta poate sa insemne o pierdere de voturi sau o oportunitate de castig, este abilitatea de a genera un compromis intre discursul sau valorile conservatoare, uneori chiar intens conservatoare ale doamnei Lasconi, afisate explicit, si valorile sa spunem progresiste, laice uneori, ale unei parti importante a sustinatorilor USR. Si de ce spun ca poate fi si oportunitate, dar si un risc: pentru ca, daca va reusi un melanj fericit, evident, doamna Lasconi poate sa atraga voturi, sa spunem, din zona mai conservatoare, uneori intens conservatoare din Romania, voturi de peste 20%, voturi care astazi merg la domnul Simion, merg la doamna Sosoaca. Daca va reusi sa fure de acolo cateva procente, evident ca are o sansa importanta de calificare in turul II. Daca insa nu va reusi un melanj fericit, atunci o parte din alegatorii USR vor migra. Poate ca, haideti sa spunem, cei mai progresisti, mai deschisi, mai cosmopoliti, vor migra spre un alt candidat, cel mai probabil Mircea Geoana.
Matei Udrea: Mi se pare foarte interesant ca, practic, totii sociologii cu care am vorbit in ultimul an mi-au spus ce mi-ati spus si dumneavoastra, deci e clar ca e o parere cumva impartasita de intreaga breasla, si anume ca anul acesta e un grup compact de candidati si ca se va intra in turul II al alegerilor prezidentiale cu un scor destul de mic. Din punctul dumneavoastra de vedere, cu cat se va intra in turul doi?
Remus Stefureac: Fata de toate celelalte alegeri prezidentiale in care, in general – poate cu exceptia momentului in care a candidat Corneliu Vadim Tudor (in 2000 – n. red.) si a fost o fragmentare foarte puternica a voturilor de dreapta, iar Vadim Tudor a intrat cu aproximativ 20% – eram obisnuiti cu un candidat care intra cu 40%, altul cu 30%. In general, candidatul stangii si candidatul dreptei, iar candidatul dreptei castiga. In acest moment, pe fundalul acestei concurente intense si o fragmentare a voturilor si a numarului de candidati puternici, cred ca va fi o surpriza daca se va intra in turul II cu scoruri mai mari de 25%. Singurul care pare a avea acest potential, in acest moment, e Mircea Geoana, dar sigur ca nu e obligatoriu. In general, ma astept ca in turul II sa se intre cu scoruri intre 20 si 25%. E posibil, la limita, daca concurenta va fi foarte intensa, sa vedem un candidat de turul doi care intra si cu 18-19%, mai ales daca vom avea un loc 3 la o distanta de 1-2 procente, un loc 4 la o distanta de 1-2 procente, asa cum ne arata acum sondajele de opinie, de exemplu. E important de precizat ca sondajele de opinie – si chiar e relevant acest aspect – reflecta votul romanilor rezidenti pe teritoriul tarii. Iar la alegerile prezidentiale, cel putin daca ne comparam cu ultimul scrutin, cand au venit in turul II aproape 1.000.000 de votanti, daca ne raportam la acele alegeri, perspectiva de a avea 700-800.000 de votanti din diaspora – asta inseamna intre 7 si 10% din masa electorala – va influenta semnificativ performanta candidatilor care se vor califica in turul II. Mai ales daca vor fi aceste diferente foarte mici. Altfel spus, 2-3 procente in plus aduse din diaspora inseamna diferenta dintre a fi sau a nu fi presedinte.
Matei Udrea: Pe cine ar putea sa avantajeze aceasta variabila pe care o introduce diaspora?
Remus Stefureac: In mod cert, cei mai avantajati vor fi Mircea Geoana, din perspectiva pozitiei de secretar general NATO, Simion, chiar si Sosoaca si, de asemenea, posibil si doamna Lasconi. Mircea Geoana are o deschidere catre exterior, un anumit titlu de respectabilitate care rezoneaza in zona diaspora. Dar si in diaspora sunt niste contraste, pana la urma. Candidati care reprezinta zona mai radicala, mai extremista, de asemenea, pot avea un scor bun. Ma refer la Simion, chiar si Sosoaca. Dar si doamna Lafroni, mai ales daca ne gandim la voturile importante pe care USR a reusit sa le mai mobilizeze in diaspora.
„Ciolacu are o dificultate strategica data de 3 factori: 1) este prim-ministru in functie, 2) are o concurenta foarte puternica in propriul bazin electoral prin Mircea Geoana, care atrage un calup de 25-30% din zona PSD, si 3) tine de calitatile sale, de educatie, de diplome, de abilitati. Poate si de un deficit legat de carisma personala, talent oratoric“
Matei Udrea: Nu ati pomenit deloc pe Ciolacu. Mi-ati spus ceva mai devreme ca are in jur de 17-19%. Asta inseamna ceva mai mult de jumatate din scorul partidului. Cum e posibil ca presedintele PSD sa aiba aproximativ jumatate din scorul partidului?
Remus Stefureac: Ceva mai mult de jumatate. Haideti sa spunem ca PSD are un scor de 29-30%. Explicatia cred ca e destul de simpla. Pe de o parte, explicatia generala este ca niciun candidat al unui partid nu va lua niciodata si n-a luat niciodata 100% din voturile partidului. In general, performanta maxima la care se duce un candidat este de 90%, dar performanta medie de 80% din scorul partidului, din voturile partidului pe care-l reprezinta, vin in dreptul candidatului. Nu e un transfer absolut de vot. In cazul domnului Ciolacu, insa, dificultatea domniei sale si dificultatea candidaturii sale – si este una strategica in acest moment! – este data de trei factori. In primul rand, este prim-ministru in functie la finalul unui ciclu de guvernare. Un ciclu de guvernare, sigur, marcat in ultimii doi ani de un lucru pozitiv, si anume stabilitatea tarii intr-o perioada complicata, dar marcat in acelasi timp de o inflatie care anul trecut era cu doua cifre, care a muscat puternic din veniturile populatiei. Prin urmare, duce o povara destul de complicata. Vrea, nu vrea, asta e situatia. Un prim-ministru in functie care candideaza nu are cum sa nu fie afectat de orice problema care, sa spunem, afecteaza nivelul de trai, calitatea vietii, orice tip de nemultumire. O a doua problema a domnului Ciolacu – si e o premiera pentru toti candidatii PSD din ultimii 34 de ani, PSD, FSN, ma rog – este ca domnul Ciolacu are o concurenta foarte puternica pe propriul bazin electoral. Ma refer la Mircea Geoana, un fost lider al PSD. Sigur, domnul Geoana are in acest moment un profil mai general, atrage voturi si de la PSD, si de la PNL, si de la USR, si din zona independentilor. Dar atrage un calup important de voturi din zona PSD, intre 25 si 30%, ceea ce sigur ca reprezinta o problema strategica pentru domnul Ciolacu. Asa se explica procentele mai mici decat ale partidului. Revin la prima dumneavoastra intrebare: in ce masura anuntul candidaturii, oficializarea sa, va determina o mobilizare mai buna a votantilor PSD in zona domnului Ciolacu, o coerenta, o suprapunere mai buna, un transfer dinspre partid inspre candidatura sa, asta vom vedea impreuna, vom masura. Nu as dori sa speculez prea mult, pentru ca e bine, mai ales in postura in care ma aflu acum, orice comentarii sa fie totusi sustinute si de date. Iar al treilea punct, sigur, tine de calitatile domniei sale. Am vazut la ultimul congres o incercare de a-l prezenta pe domnul Ciolacu asa, mai general, ca un om simplu, un candidat al oamenilor, mai din popor. Cumva, compensand anumite dezavantaje, atacuri care au fost destul de numeroase la adresa domniei sale in ultima perioada legate de educatie, de diplome, de abilitati sau inabilitati in zone-cheie ale profilului unui bun presedinte, si anume politica externa, securitate nationala. Poate un deficit legat de carisma personala, talent oratoric, toate aceste lucruri evident ca atarna si ele in balanta.
„Eu sper ca oamenii sa faca totusi diferenta intre sondaje serioase si graffiti pe pereti. Cu 4 zile inaintea alegerilor locale din Bucuresti, un institut dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan de doar doua puncte. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de puncte! S-a gresit de 13 ori! Intotdeauna pot exista erori, dar nu la o asemenea diferenta! Este imposibil! Nicaieri in lumea democratica, chiar si acolo unde sunt candidati supusi oprobiului public, nu se intampla astfel de diferente!“
Matei Udrea: O ultima intrebare. As vrea parerea dumneavoastra pentru aceste situatii care se repeta, cu unele institute sociologice care gresesc in mod constant cu 20-30% in sondaje fata de rezultatele reale consemnate la vot. Chiar daca, sa spunem, dumneavoastra sau institutul noastra, INSCOP, nu sunteti implicati in asa ceva, e o situatie care pune, practic, un semn de intrebare peste toate sondajele care sunt publicate in Romania. Apare o neincredere a publicului, pentru ca oamenii de multe ori nu-si dau seama ca e vorba de CURS, ca e vorba de Avangarde sau de INSCOP. Ei citesc acolo un titlu si constata ca nu se confirma respectivele sondaje.
Remus Stefureac: Eu sper ca, totusi, oamenii usor-usor sa faca totusi diferenta intre sondaje serioase si graffiti pe pereti. E ca si cum am spune ca, daca citim orice jurnal care se autointituleaza ziar sau televiziune, toate sunt la fel. Nu, nu toate sunt la fel! Si toti oamenii, dar absolut toti oamenii, de la jurnalisti la comentatori, la analisti, la orice cetatean, are la dispozitie un instrument foarte simplu. Acesta se numeste Google.com sau Google.ro. Fiecare poate, cu o simpla cautare, sa compare foarte usor. Si poate n-ar fi rau ca, atunci cand si jurnalistii publica datele unor sondaje de opinie, sa completeze faptul ca, uite, acel institut, de-a lungul timpului, a avut rezultate care au fost confirmate de vot sau nu a avut rezultate care au fost confirmate de vot. Pentru ca aici e foarte simplu. Cu o simpla cautare Google poti sa vezi ce date a publicat institutul ABC inainte de alegerile locale, de europarlamentare, de prezidentialele de acum 5 ani, de parlamentarele de acum 4 ani, de prezidentialele de acum 10 ani, de acum 15 ani. Si in felul acesta putem sa avem o reflectare si o intelegere corecta a acelor institute care reprezinta date corecte si a acelor institute care prezinta date incorecte. Si cel mai simplu e – apropo, inteleg probabil la ce va referiti, e vorba de ultimele sondaje care tot apar in saptamanile acestea, in cursul lunii august – sa ne uitam la alegerile europarlamentare si la cele locale. As dori sa evit pronuntarea numelor unor institute, nu este treaba mea sa fac acest lucru, dar jurnalistii pot sa faca, evident, aceasta chestiune. Sa compare, de exemplu, faptul ca un institut, cu 4 zile inainte de alegerile locale din Bucuresti, dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan de doar doua puncte. Nicusor Dan – 31%, doamna Firea – 29% (e vorba de sondajul Avangarde, institutul condus de Marius Pieleanu – n. red.). Sunt date publice, usor de gasit. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de puncte! Adica de la doua puncte la 26 de puncte s-a gresit, asa, de vreo 13 ori! Nu dubla eroare, nu tripla eroare, nu de patru, nu de sase, nu de 10, ci de 13 ori! Ceea ce evident ca ridica mari, mari semne de intrebare. Si de aici, sigur, putem sa ne punem si alte intrebari. Cum au fost realizate…
Matei Udrea: Dar cum e posibil asa ceva? Am auzit o explicatie intr-un studio de televiziune, ca romanii obisnuiesc sa minta cand raspund la intrebari.
Remus Stefureac: Nu pot sa minta la un operator de interviuri si la celalalt sa nu prea aminta! Adica nu poti ca, la un sondaj realizat in acea saptamana, sa aiba o asemenea eroare si la un alt realizat in aceeasi saptamana, diferentele sa fie semnificativ mai mici. Mi-aduc aminte, la aceste alegeri locale, de exemplu, noi a publicat date cu aproximativ o luna inainte de alegeri. Estimarile noastre, cu o luna inainte de alegeri, erau Nicusor Dan in jur de 39% si doamna Firea in jur de 24%. Repet, cu o luna inainte, adica netrecand prin campania electorala! Noi am mai realizat si in proximitatea alegerilor, dar n-am mai publicat atunci. Diferentele au fost destul de apropiate de cele din alegeri. Nu cred ca e vorba de vreo minciuna. Intotdeauna pot exista erori intre ceea ce declara oamenii si votul real. Sunt erori statistice. Uneori mai sunt si erori care tin de faptul ca unii candidati poate nu sunt tocmai frecventabili sau asocierea cu ei nu e tocmai onorabila. Si atunci oamenii refuza sa declare, dar vor vota altfel. Insa nu la o asemenea diferenta! Este imposibil sa se intample asa ceva, un asemenea fenomen! Nicaieri in lumea democratica, chiar si acolo unde sunt candidati supusi oprobiului public, nu se intampla astfel de diferente. Explicatia cred ca este destul de evidenta, dar repet, as prefera sa nu o dau eu! E important, de fiecare data cand se publica astfel de date, sa existe foarte clar entitatea care comanda datele, foarte clar descrisa metodologia, perioada de culegere si poate avem mai multe lamuriri cu aceasta ocazie. Dar, repet, e o chestiune, pana la urma, legata si de credibilitate. E o analogie simpla. Daca citesti intr-un mijloc media de 10 ori niste dezinformari sau informatii false, probabil ca a 11-a oara n-o mai citesti, ca stii ca citesti baliverne. La fel si in acest caz, daca constati ca de-a lungul timpului datele nu sunt serioase, sunt doar simple graffiti, simple desene pe pereti, de la un punct incolo evident ca ar trebui sa-ti iei informatiile din alta parte.
Matei Udrea: Va multumesc foarte mult pentru pentru interviu!
Remus Stefureac: Va multumesc si eu!
