Intra Islanda intr-o noua era vulcanica? Aceasta ar putea sa dureze decenii sau chiar secole

Saptamana aceasta, Islanda s-a trezit cu inca o zi de foc, cand eruptii inalte de lava au luminat cerul intunecat al diminetii. De data aceasta, orasul Grindavik, care a fost evacuat, a fost crutat, dar roca topita a facut ravagii, inghitind o conducta care asigura caldura si apa calda pentru mii de locuitori din zona si taind un drum catre celebra atractie turistica, Laguna Albastra, dupa cum relateaza BBC.

Aceasta a fost a treia eruptie de scurta durata in peninsula Reykjanes din decembrie 2023 si a sasea din 2021 pana acum. Insa oamenii de stiinta cred ca acesta este doar inceputul unei perioade de activitate vulcanica care ar putea dura decenii sau chiar secole.

Asadar, ce se intampla?

Este stiut, Islanda nu este “straina” de vulcani, dimpotriva, este unul dintre cele mai active locuri din lume din punct de vedere vulcanic. Acest lucru se datoreaza faptului ca tara este pozitionata deasupra unui punct fierbinte geologic, unde coloane de material fierbinte din adancul Pamantului se ridica spre suprafata.

Dar Islanda se afla, de asemenea, la granita dintre placile tectonice eurasiatica si nord-americana. Aceste placi se indeparteaza foarte incet una de cealalta, creand un spatiu pentru ca lava din roci fierbinti topite – sau magma – sa urce.

Pe masura ce magma se acumuleaza in subteran, presiunea creste, pana cand se sparge la suprafata intr-o eruptie (in acest moment, roca fierbinte se numeste lava).

In Islanda exista peste 100 de vulcani, iar peste 30 sunt activi in prezent.

Dar ultima data cand in peninsula Reykjanes a avut loc o scurgere de lava a fost cu sute de ani in urma – aceasta a avut loc in secolul al VIII-lea sau al IX-lea si a continuat pana in 1240.

Acum, eruptiile au reinceput, dar de ce aceasta pauza de 800 de ani?

„De-a lungul timpului geologic, placile tectonice se departeaza cu viteza cu care cresc unghiile, adica cu cativa centimetri pe an”, explica profesorul Tamsin Mather, cercetator al Pamantului de la Universitatea din Oxford.

„Dar ele nu par sa se distanteze in mod regulat – trec prin impulsuri de activitate mai mare. Si probabil ca asta este ceea ce vedem acum in Reykjanes”.

Rocile din regiune pot dezvalui si mai multe despre trecut – si arata un model de perioade de liniste care dureaza aproximativ 1.000 de ani – urmate de eruptii care continua timp de cateva secole.

„Exista dovezi pentru aproximativ trei dintre aceste tipuri de episoade in ultimii 4.000 de ani in aceasta zona”, explica profesorul Mather.

„Asadar, acest lucru se desfasoara, conform asteptarilor, in acest moment. Si ceea ce asteptam este de acum o serie de eruptii relativ mici si de durata relativ scurta in urmatorii ani si decenii.”

Cum pot fi prezise, si cum se poate afla, unde vor avea loc eruptiile din Islanda?

Aflarea modului prin care sa se poata prezice cand vor avea loc eruptiile viitoare  este o preocupare cheie pentru Islanda in acest moment, mai ales ca orasul Grindavik si o centrala geotermala – o piesa cheie a infrastructurii nationale – se afla in zona de pericol.

„Acum ca eruptiile se repeta, oamenii de stiinta isi fac o idee mai buna despre ce se intampla”, explica si Dr. Evgenia Ilyinskaya, vulcanolog la Universitatea din Leeds.

„Asa ca ei urmaresc modul in care se ridica solul pe masura ce magma iese din adancuri. Iar acum pot evalua cu mai multa certitudine cand sa se astepte ca magma sa inceapa sa iasa din nou din pamant.”

Insa localizarea exacta a locului in care va avea loc o eruptie este si mai dificila. Acestia nu sunt vulcani in forma de con, cum ar fi, de exemplu, Muntele Etna din Italia, unde lava iese mai mult sau mai putin in acelasi loc.

In Peninsula Reykjanes, magma este tinuta sub o suprafata mult mai mare – si erupe prin fisuri – sau crapaturi – care pot avea kilometri intregi.

Autoritatile islandeze construiesc bariere mari in jurul orasului afectat si al centralei electrice – iar acestea sunt utile pentru a retine lava.

Dar daca o fisura se deschide in interiorul barierelor – asa cum a fost cazul in Grindavik in ianuarie, cand unele case au fost distruse – nu se mai pot face prea multe.

O perioada lunga de eruptii va avea consecinte majore pentru Islanda

„Aceasta este cea mai dens populata parte a Islandei, unde 70% din populatie locuieste pe o raza de aproximativ 40 km”, explica Dr. Ilyinskaya.

„Si toata infrastructura cheie este acolo: principalul aeroport international, marile centrale geotermale si, de asemenea, o multime de locatii care tin de infrastructura turistica, care reprezinta o mare parte din economia Islandei.”

Drumurile cheie care sunt taiate de fluxul de lava si poluarea aerului din cauza eruptiilor sunt doar cateva dintre riscuri. Capitala tarii, Reykjavik, are, de asemenea, potentialul de a fi afectata, spune Dr. Ilyinskaya.

„Un scenariu care ar fi periculos pentru Reykjavik (capitala Islandei) este daca eruptiile se deplaseaza mai spre est de-a lungul peninsulei – exista fluxuri de lava de acum 1.000 de ani, de la ultimul ciclu eruptiv, care se afla in zona a ceea ce este acum Reykjavik, asa ca, pe baza acestui lucru, nu este imposibil ca fluxurile de lava sa curga acolo in eruptiile viitoare”

Deci, exista o modalitate de a prezice ce se va intampla pe termen lung?

Oamenii de stiinta analizeaza o serie de sisteme vulcanice diferite si circulatia lor  care se afla de-a lungul peninsulei. „In ultimul ciclu, primele eruptii au inceput de la est si au migrat spre vest, cu cateva eruptii pe ici pe colo”, explica Dr. Dave McGarvie de la Universitatea Lancaster.

Anterior, eruptiile – care au inceput in 2021 – au avut loc intr-o zona care se afla mai mult in mijlocul peninsulei.

„Acel sistem, pare acum, pur si simplu sa se fi oprit complet – nu exista niciun indiciu clar al unei adunari de magma sub el. Nu stim daca este ceva temporar sau daca este un lucru permanent si este posibil sa nu mai erupa niciodata in acest ciclu”.

Cele mai recente eruptii, care au inceput in decembrie, se produc acum intr-un sistem vecin, putin mai la vest. Dr. McGarvie spune ca oamenii de stiinta isi pot face astfel o idee despre cantitatea de magma retinuta in subteran – si daca este posibil ca aceasta sa se indeparteze de Grindavik si de centrala electrica si sa se deplaseze catre un alt sistem vulcanic vecin.

„Daca au vazut ca rata de intrare a magmei scade, atunci acesta ar fi un indiciu ca aceasta circulatie incepe sa se opreasca si, daca este asa, ar putea dura cateva luni pana cand se va opri complet.

„Intrebarea, atunci, ar fi daca este vorba de o acalmie temporara sau este de fapt vorba despre sfarsitul acestei faze de activitate – in acest moment suntem pe un teritoriu necunoscut.

„Oamenii de stiinta invata mai multe cu fiecare eruptie, dar exista inca o mare incertitudine pentru Islanda, o data ce incepe o noua era vulcanica,” a mai spus Dr. McGarvie, citat de BBC.

(Foto: captura BBC)