Inundatiile in Romania. Ignoranta autoritatilor si lipsa solutiilor durabile expun comunitatile la dezastru an de an. Ce este de facut?

Inundatiile severe continua sa afecteze Romania, distrugand locuinte si lasand in urma suferinta pentru localnici. In fiecare an, autoritatile reactioneaza prin emiterea mesajelor RO-ALERT si prin evacuarea de urgenta a populatiei, dar aceste masuri sunt doar temporare si nu rezolva cauzele de fond ale problemei. Inundatiile produc pagube semnificative, iar locuitorii raman fara agoniseala de-o viata, cu traume si pierderi materiale, sperand ca vor fi despagubiti la un moment dat, desi niciodata pe deplin.

Pe 29 septembrie 2024, judetele Galati si Vaslui au fost lovite din nou de inundatii, iar autoritatile au luat masuri de urgenta. Pentru a limita efectele, s-au construit diguri improvizate din saci de nisip in zonele cu risc ridicat. Insa aceasta metoda este ineficienta pe termen lung, fiind similara cu incercarea de a tine piept fortei naturii folosind metode rudimentare, ca in Evul Mediu. In timp ce alte tari investesc in infrastructura pentru a controla fenomenele naturale, in Romania, chiar si orasele mari devin impracticabile dupa ploi abundente, punand in evidenta nevoia urgenta de imbunatatire a infrastructurii.

In judetul Vaslui, pompierii au folosit aproximativ 500 de saci de nisip pentru a ridica un dig de compartimentare, protejand sase case aflate in pericol. Cu toate acestea, aceste masuri sunt doar solutii temporare. Problema reala este lipsa unei infrastructuri adecvate si a unui plan de prevenire pe termen lung.

Digurile permanente au fost lasate in paragina si nu au fost intretinute corespunzator in ultimele decenii. Albiile raurilor nu au mai fost dragate de aproximativ 20 de ani, ceea ce a dus la colmatarea lor si la reducerea capacitatii de a face fata debitelor mari de apa. Astfel, atunci cand precipitatiile sunt abundente, raurile se revarsa, provocand inundatii si pagube majore.

Autoritatile au eliberat, in unele cazuri, autorizatii de constructie pentru cladiri situate in albiile raurilor sau in zone cu risc crescut de inundatii, fara a lua in considerare consecintele pe termen lung. Locuintele construite in aceste zone devin vulnerabile in mod repetat la viituri, necesitand interventii costisitoare de urgenta si despagubiri.

Un alt factor major care contribuie la agravarea inundatiilor il reprezinta defrisarile necontrolate. Padurile joaca un rol crucial in absorbtia apei si in prevenirea eroziunii solului. Pierderea padurilor in zonele de risc creste scurgerea apei si accelereaza viiturile, afectand localitatile din aval.

Multe motive putine solutii. Ce ar trebui facut pentru a preveni aceste dezastre?

Este necesara construirea de diguri solide si modernizarea celor existente pentru a face fata volumelor mari de apa. Autoritatile trebuie sa prioritizeze intretinerea acestor structuri, asigurandu-se ca sunt verificate si reparate periodic.

Albiile raurilor trebuie dragate periodic pentru a elimina depunerile de aluviuni si pentru a preveni colmatarea. Aceasta va permite apei sa curga mai liber, reducand riscul revarsarilor si al inundatiilor.

Este necesara supravegherea si aplicarea legii in ceea ce priveste exploatarile forestiere, precum si initierea unor proiecte de reimpadurire in zonele critice. Padurile contribuie la absorbtia apei si la reducerea riscului de viituri, fiind o bariera naturala in calea inundatiilor.

In zonele urbane si rurale expuse riscului de inundatii, ar trebui dezvoltate si intretinute sisteme de drenaj care sa evacueze rapid apa in exces. In plus, este necesara crearea unor zone de acumulare a apei in amonte pentru a controla debitul raurilor in perioadele cu precipitatii abundente.

Autoritatile locale trebuie sa stabileasca zone tampon in jurul cursurilor de apa, in care dezvoltarea imobiliara sa fie interzisa. In cazul zonelor deja construite, trebuie implementate masuri de consolidare si protectie pentru a reduce riscurile la inundatii.

Sistemul RO-ALERT trebuie imbunatatit pentru a oferi notificari mai rapide si mai eficiente. De asemenea, campaniile de educare a populatiei privind masurile de prevenire si comportamentul in caz de inundatii trebuie intensificate.

Implementarea acestor masuri necesita un efort concertat din partea autoritatilor centrale si locale, comunitatilor si a resurselor financiare considerabile. Totusi, fara un plan integrat si o abordare strategica, riscul inundatiilor va continua sa afecteze azi comunitatile din judetele Galati, Vaslui si de maine alte regiuni vulnerabile din tara. Romania are nevoie de investitii serioase in infrastructura si de politici coerente de gestionare a resurselor de apa pentru a preveni astfel de dezastre si pentru a proteja viata si bunurile cetatenilor.

Dar cine sa faca toate acestea cand guvernantii isi amintesc de oameni doar o data la patru ani, inainte de campania electorala? Cate spitale pentru arsi au fost construite, dupa nenorocirea de la Colectiv din 2015, desi toti alesii se intreceau in promisiuni care mai de care mai fezabile? Probabil ca digurile vor fi construite atunci cand se vor face si spitalele pentru marii arsi. Speranta nu moare niciodata, iar romanul stie sa traiasca cu speranta.