Iohannis, alaturi de presedintele Bulgariei: „Flancul estic trebuie sa fie puternic si trebuie sa fie atat de puternic incat nimeni sa nu aiba vreodata ideea ca ar trebui sa atace pe Flancul estic”
Flancul estic al NATO trebuie consolidat in contextul razboiului din Ucraina, la nivelul celui din zona Marii Baltice, pentru a putea preveni orice conflict in zona, a transmis, marti, presedintele Klaus Iohannis, dupa discutiile avute la Palatul Cotroceni cu omologul sau bulgar, Rumen Radev.
„Noi nu consideram ca acest conflict se va extinde in tarile NATO, insa, pe de alta parte, vrem sa fim foarte bine pregatiti pentru orice situatie, de aceea in Flancul estic trebuie sa consolidam apararea. Flancul estic trebuie sa fie puternic si trebuie sa fie atat de puternic incat nimeni sa nu aiba vreodata ideea ca ar trebui sa atace pe Flancul estic. Acesta este conceptul Strenght and deterrence al NATO, care il face pe orice posibil adversar sa renunte la un atac. Este foarte clar ca Flancul estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat in asa fel incat si partea noastra, partea sudica, partea spre Marea Neagra sa fie la fel de bine consolidata si aparata cum este partea nordica, spre Baltica, in acest sens noi credem ca putem sa prevenim orice conflict pe zona noastra”, a spus seful statului, la conferinta de presa comuna cu omologul bulgar.
Presedintele Iohannis a subliniat ca securitatea si stabilitatea Marii Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura.
„Romania va continua sa actioneze ca un stat responsabil pentru asigurarea securitatii cetatenilor nostri si a regiunii, fiind pe deplin deschisa cooperarii cu Bulgaria in acest scop”, a afirmat seful statului, citat de Agerpres.
Presedintele Bulgariei a aratat ca exista riscuri si in acest context este nevoie de eforturi comune pentru a le neutraliza.
„Mereu ar trebui sa ne gandim in perspectiva si sa ne gandim preventiv asupra riscurilor. Vedeti ca deja au inceput sa zboare drone, ajung pana in Croatia. Ieri a cazut o drona in Romania. Avem lovituri care sunt la cativa kilometri de granita cu Polonia, ceea ce este foarte ingrijorator. Exista un potential pentru destabilizarea situatiei si in Moldova, vecinii Romaniei, asa ca riscurile exista, sunt prezente si tocmai de aceea eforturile noastre comune ar trebui sa duca la a neutraliza aceste riscuri”, a spus Rumen Radev.
Subiectul central al discutiilor dintre cei doi oficiali a fost situatia grava de securitate generata de agresiunea militara a Federatiei Ruse contra Ucrainei, precum si combaterea efectelor sale multiple.
Presedintele Klaus Iohannis a reconfirmat sprijinul total pe care Romania il acorda tuturor refugiatilor din Ucraina care vin in tara noastra si a prezentat masurile adoptate pentru ajutorarea acestora.
Cei doi oficiali au discutat si despre demersurile intreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operationalizarea centrului logistic de la Suceava, care colecteaza si transfera in Ucraina si, daca este cazul, in Republica Moldova, ajutorul international.
„Este foarte posibil ca fluxurile de refugiati sa creasca. De aceea, am discutat cu presedintele Radev cele mai bune modalitati de coordonare astfel incat sa facem fata cu bine acestei crize fara precedent”, a mai spus presedintele Iohannis.
Seful statului a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeana, alaturi de toate statele membre, sa acorde sprijin Republicii Moldova in contextul numarului mare de refugiati ucraineni, precum si in ceea ce priveste cresterea rezilientei sale.
