Iohannis blocheaza actiunea PSD in sprijinul baronilor din universitati. PSD vrea rectori fara limita a numarului de mandate

Presedintele Klaus Iohannis a sesizat luni Curtea Constitutionala cu o obiectie de neconstitutionalitate privind aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului 79/2020 care modifica si completeaza Legea educatiei nationale. Parlamentul a eliminat dispozitia potrivit careia mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara nicio limita. 

„La data de 29 octombrie 2020, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 (PL-x nr. 306/2020). OUG nr. 79/2020, aprobata prin legea criticata, modifica si completeaza Legea nr. 1/2011 cu privire la elaborarea si aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar si reglementeaza admiterea prin repartitie a absolventilor acestui tip de invatamant in institutiile de invatamant superior militar, avand in vedere contextul generat de actuala pandemie.

Totodata, actul normativ contine prevederi privind managementul institutiilor de invatamant militar, potrivit nevoilor specifice structurilor din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala. In forma transmisa la promulgare, legea supusa controlului de constitutionalitate a aprobat OUG nr. 79/2020 cu urmatoarele modificari si completari asupra Legii nr. 1/2011: elimina dispozitia potrivit careia mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara nicio limita; stabileste ca pregatirea psihopedagogica trebuie sa asigure si competente digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online; prevede ca formarea continua a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control trebuie sa asigure si competente digitale pentru organizarea procesului de invatamant in modul online”, arata textul sesizarii formulate de seful statului la CCR.

Sursa citata precizeaza ca la adoptarea „legii criticate de catre Camera decizionala, s-a operat o modificare asupra Legii nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut in vedere de initiatori si de cel adoptat de prima Camera. Practic, in Camera decizionala s-a adoptat in plus o alta reglementare, fara vreo legatura cu cele adoptate de prima Camera sau cu continutul OUG nr. 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea nr. 1/2001, in sensul eliminarii dispozitiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la doua mandate succesive, acestea putand fi astfel reinnoite fara vreo limitare”.

Analizand parcursul legislativ al legii criticate si comparand formele acesteia din momentul initierii si de la momentul adoptarii se poate observa ca in Camera Deputatilor, ca prima Camera sesizata, textul si solutia eliminarii limitarii mandatelor rectorilor adoptate de Senat nu au fost dezbatute, legea dedusa controlului fiind semnificativ modificata de catre Camera decizionala fata de forma initiatorului si a primei Camere sesizate, mai arata seful statului in sesizare.

„Prin urmare, prima Camera sesizata nu a avut ocazia sa analizeze, sa dezbata si sa hotarasca asupra solutiei legislative nou introduse de Camera decizionala. Apreciem ca, in cazul de fata, Senatul a realizat o modificare care, prin ea insasi, este de natura sa determine incalcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este o modificare de conceptie a reglementarii.

Astfel, consideram ca, in fapt, noua modificare legislativa este una substantiala, cu consecinte semnificative, ce reprezinta o schimbare radicala de filozofie legislativa, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii institutiilor universitare. Astfel, managementul institutiilor de invatamant superior se realizeaza printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calitatii procesului de invatamant la nivel academic. Alaturi de perspectiva de integritate, acest mecanism are si o componenta ce tine de modalitatea de ocupare a functiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanta si in ceea ce priveste decizia privind persoanele care ocupa functiile de conducere la nivelul universitatii.

Mai exact, Legea educatiei nationale nr. 1/2011 stabileste cu precadere, in sarcina rectorului, organizarea concursului public pentru functiile de decan, si selectarea acestora, precum si numirea prorectorilor si mentinerea in functie a directorului general administrativ pe baza acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al noului rector. Prin urmare, orice schimbare legislativa ce tine de conducerea universitatilor reprezinta o interventie cu impact semnificativ asupra democratiei interne a institutiilor de invatamant superior”, conform sursei mentionate.

Presedintele Iohannis sustine ca fata de modificarile de substanta aduse in Camera decizionala, legea transmisa la promulgare incalca principiul bicameralismului.

„Astfel, in cazul de fata, in urma analizei comparative anterior prezentate si tinand cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezulta ca forma finala a legii, prin eliminarea limitarii numarului de mandate care pot fi obtinute de rectori, se indeparteaza in mod radical si fara nicio justificare obiectiva de la scopul si filosofia initiale ale legii, care vizau, exclusiv masuri cu privire la invatamant superior militar si la masuri necesare in contextul pandemiei actuale”, potrivit textului.

„In final, consideram ca o crestere a calitatii managementului institutiilor de invatamant superior se poate realiza doar daca mecanismele care ghideaza procesul de decizie al functiilor de conducere din mediul universitar sunt precis stabilite, asigura reprezentativitate, dialog si dezbatere publica. O asemenea modificare legislativa cu privire la mandatul rectorilor reprezinta o schimbare de esenta a viziunii guvernantei universitare, cu consecinte semnificative la nivel electiv, fiind de natura sa afecteze eficacitatea politicii manageriale de conducere pentru fiecare universitate din Romania. De aceea, reiteram faptul ca ar fi fost obligatoriu ca abordarea acestui subiect al numarului de mandate al rectorilor sa reprezinte rezultatul dezbaterii si deliberarii fiecarei Camere, deci inclusiv a Camerei Deputatilor, si nu rezultatul optiunii deliberative unilaterale, a unei singure Camere. Apreciind deosebita importanta a acestui subiect privind reglementarea acestor mandate fara limita, adaugat de Senat, decizia eliminarii limitarii acestora nu poate apartine unei singure Camere, ci trebuie sa formeze obiectul de legiferare a intregului Parlament, nu doar in calitatea sa de unica autoritate legiuitoare a tarii, dar si ca organ reprezentativ suprem al poporului roman, deci si al interesului national”, conchide seful statului in sesizare.