Iohannis, despre candidatura la sefia NATO: „Chestiunile NATO nu se discuta in public si negocierile nu se fac publice”

Chestiunile NATO nu se discuta in public si negocierile nu se fac publice, a declarat, miercuri, presedintele Klaus Iohannis.

El a fost intrebat despre candidatura sa la functia de secretar general al NATO si a subliniat ca, in acest context, „discutii se poarta, sunt foarte intense”.

Seful statului participa la reuniunea extraordinara a Consiliului European.

Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in urma cu o saptamana ca a abordat cu omologii sai din Ungaria si Letonia, la Vilnius, subiectul candidaturii sale la functia de secretar general al NATO, insa a clarificat faptul ca decizia nu e luata prin vot, ci prin consens care este obtinut prin negocieri de tip diplomatic, discutii intre lideri.

„Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO si de candidatura mea, insa vreau sa clarific aici o chestiune – la NATO nu se va vota niciodata. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obtine prin negocieri de tip diplomatic, discutii intre lideri, s.a.m.d. Deci nu are foarte mult rost sa ne uitam la cati au spus, ce au spus, fiindca pana cand nu se obtine unanimitate nu se va hotari absolut nimic si pana atunci mai este cale lunga”, a afirmat Klaus Iohannis, intrebat daca a vorbit cu presedintii Ungariei si Letoniei despre candidatura sa si pe ce mizeaza in prezent, avand in vedere ca mai multe state din Europa Centrala si de Est au anuntat ca il sustin pe Mark Rutte, joi dupa participarea la Summitul Initiativei celor Trei Mari de la Vilnius.

Referindu-se la o analiza recenta a NATO care arata ca Romania a cheltuit mai putin de 2% pentru Aparare, Iohannis a spus ca „nu este bine sa avem abordari contabile”.

„Explicatia nu este foarte complicata si subliniez ca nu este bine sa avem abordari contabile, ci sa vedem imaginea un pic mai mare. Sunt putine motive principale pentru care alocarea a fost una si cheltuiala a fost alta, fiindca alocarea initiala a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui asa cum a fost prevazut din cateva motive, unele tinand de noi, altele nu. Un motiv care nu tine de noi ar fi ca pur si simplu lucrurile pe care am vrut sa le cumparam nu s-au gasit. Este o problema globala in zona de inzestrare militara cererea este incomparabil mai mare decat oferta si anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut in timpul acesta scurt sa le obtinem”, a explicat Klaus Iohannis, citat de news.ro.

„Al doilea factor au fost dificultatile bugetare create si de inflatie si de multe alte probleme pe care le-am avut si atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci cand cei care se ocupa de inzestrare ar fi vrut sa ii cheltuie si, in acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat in anul calendaristic pana la 31 decembrie”, a continuat Presedintele Romaniei.

„Multe s-au facut la inceputul lunii ianuarie si februarie. De aceea spun ca nu trebuie sa facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au facut in contul anului 2023 atunci cand au fost angajate. Si, in fine, trebuie sa recunoastem ca un factor care a deranjat nu doar inzestrarea si cheltuielile pe Aparare, ci la modul general i-a deranjat si pe romani a fost inflatia mare pe care am avut-o in anul trecut. Deci cam acestea sunt explicatiile si cred ca e bine de stiut ca noi am cheltuit foarte multi bani pentru Aparare, nu ca sa cheltuim bani, ci ca sa facem Romania mai sigura”, a conchis seful statului.

Conform unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie a.c., Romania a alocat 2,5% din PIB pe Aparare in 2023, dar a reusit sa cheltuiasca doar 1,6%.