Iohannis, discurs cu care si-a uimit asistenta la Paris. Presedintele vorbeste si limba franceza

Presedintele Iohannis a sustinut, sambata, la Ambasada Romaniei, un discurs partial in limba franceza, uimindu-si auditoriul. Iohannis vorbeste cursiv si limba engleza si, bineinteles, germana.

La evenimentul de la Ambasada Romaniei, a carui gazda a fost ambasadorul tarii noastre la Paris, Luca Niculescu, au participat profesorul Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizica in acest an, studenti, masteranzi si doctoranzi romani din regiunea pariziana implicati in cercetarea stiintifica.

Discursul lui Iohannis:

Le 1er decembre 2018 la Roumanie celebre le Centenaire de sa Grande Union. Par son immense contribution a la victoire de l’Entente et par les efforts de la mission du general Berthelot pendant la Grande Guerre, ainsi que par son soutien au cadre de la Conference de Paix de Paris, la France a ete un allie-cle de la Roumanie et du peuple roumain dans sa lutte pour l’unite nationale.

Pe 1 Decembrie 2018, Romania celebreaza Centenarul Marii Uniri. Prin contributia imensa la victoria Antantei si prin eforturile misiunii Generalului Berthelot in timpul Primului Razboi Mondial, precum si prin sustinerea sa in cadrul Conferintei de la Paris, Franta a reprezentat un aliat cheie al Romaniei si al poporului roman in lupta pentru unitate nationala.

Je suis fier de representer la Roumanie demain lors des evenements qui marquent la fin de cette guerre catastrophique dans laquelle la Roumanie et la France ont beaucoup souffert.

Sunt mandru sa reprezint Romania in cadrul evenimentelor de maine care marcheaza finalul acestui razboi catastrofal, in urma caruia Romania si Franta au avut mult de suferit.

Les liens etroits entre la Roumanie et la France se sont toujours etendus dans de nombreux autres domaines.

Legaturile stranse dintre Romania si Franta au continuat sa se extinda in numeroase alte domenii.

Les annees qui ont precede la Grande Union de 1918 ont ete une periode fructueuse pour la science et la technologie roumaine.

Anii care au precedat Marea Unire din 1918 au reprezentat o perioada fructuoasa pentru stiinta si tehnologia romaneasca.

Apres cette introduction en francais, permettez-moi, mesdames et messieurs, de continuer en roumain.

Dupa aceasta introducere in franceza, permiteti-mi, doamnelor si domnilor, sa continui in limba romana.

Multi dintre inventatorii si inginerii romani de frunte au activat la Paris. Am sa ofer doua dintre cele mai cunoscute exemple, din domeniul aviatiei.

In martie 1906, Traian Vuia zbura la Paris cu primul avion de conceptie romaneasca, realizand astfel primul zbor cu un vehicul zburator cu motor propriu, care s-a ridicat in aer pe propriile roti.

In aceeasi perioada, Henri Coanda, cu sprijin din partea unor ingineri francezi, a reusit sa proiecteze si sa construiasca un prototip al unui avion cu reactie, pe care l-a prezentat la salonul aeronautic de la Paris din 1910. De altfel, multi dintre inovatorii romani ai perioadei considerau Parisul ca fiind o a doua casa.

Cooperarea romano-franceza a continuat atat in cursul perioadei interbelice, cat si ulterior.

O buna parte din elita intelectuala a Romaniei a ales calea exilului in Franta dupa instalarea regimului comunist. Chiar si in contextul dificil marcat de perioada comunista, parteneriatul cu Franta in domeniul stiintei si tehnologiei a continuat, alimentat de un nivel al colaborarii stiintifice neobisnuit de intens pentru doua state situate de parti diferite ale Cortinei de Fier.

Ma bucur sa constat ca aceasta cooperare istorica se dezvolta si astazi, Parisul gazduind numerosi tineri romani care sunt la inceputul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decat cel al generatiei Marii Uniri.

Voi, dragi cercetatori si studenti, sunteti printre cei mai buni ambasadori ai Romaniei in afara granitelor, reflectand astfel potentialul creativ al poporului nostru. Va multumesc pentru ce faceti in numele Romaniei!

Sper, de asemenea, ca cei mai multi dintre voi veti avea ocazia de a lucra si in Romania.

Trebuie sa recunosc ca mult timp Romania nu a oferit conditii adecvate de munca pentru tinerii cercetatori. Trebuie, cu adevarat, sa depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre nationale si proiecte de cercetare nationale.

Un foarte bun exemplu este polul de cercetare care se dezvolta in jurul proiectului Extreme Light Infrastructure din Magurele, proiectul ELI. Reunind mai multe institute de cercetare, precum si infrastructura moderna, acest centru atrage deja cercetatori din Uniunea Europeana si din state terte.

Doresc sa folosesc acest prilej pentru a multumi domnului profesor Mourou pentru sprijinul sau in transformarea ELI intr-o poveste de succes pentru comunitatea stiintifica romaneasca.

De asemenea, am placerea sa-i adresez domnului profesor cele mai calduroase felicitari pentru recenta primire a Premiului Nobel pentru Fizica pentru descoperirile sale exceptionale, privind metoda de generare a unor impulsuri optice ultrascurte de intensitate ridicata, cu valoare aplicativa in domeniul medical.

Alte exemple sunt proiectele initiate de catre cercetatorii romani prin participarea la activitatile Agentiei Spatiale Europene. Nu pot sa nu remarc, de asemenea, cresterea numarului de colaborari internationale, adesea cu ajutorul fondurilor oferite de catre Uniunea Europeana pentru cercetare si inovare.

Imi exprim astazi dorinta ca parteneriatul romano-francez din domeniul stiintei, tehnologiei si industriei sa continue sa fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambitia Uniunii Europene de a fi lider mondial in domeniul stiintei si al tehnologiei sa beneficieze de o baza organica, reala. Aceasta baza nu poate fi oferita decat de extinderea colaborarii intre universitatile tehnice si institutele de cercetare din toate statele membre.

In baza propunerilor recente inaintate in cadrul Consiliului Uniunii Europene, ne asteptam la un nivel mai mare de integrare in domeniul invatamantului superior, dar si al cercetarii.

Dezvoltarea de universitati europene reprezinta o oportunitate unica de a facilita descatusarea potentialului creativ al continentului intr-o epoca in care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natura sa implice cooperarea internationala. De asemenea, cresterea finantarii pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de retele de colaborare profesionala intre tineri pe intregul continentul.

In contextul cresterii inechitatii inter-generationale in defavoarea tinerilor, noi, politicienii, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personala si profesionala a unei generatii cu adevarat europene.

Cooperarea dintre tarile Europei este mai importanta ca niciodata. Vizita mea in Franta, asa cum am precizat la inceput, este prilejuita de centenarul sfarsitului Primului Razboi Mondial, cel mai sangeros razboi din istoria de pana atunci a umanitatii. A fost un conflict in care realizarile tehnologice remarcabile ale inceputului de secol XX au fost utilizate pentru a distruge si a ucide.

Un parteneriat aprofundat romano-francez in domeniile cercetarii si inovatiei, in cadrul oferit de procesul integrarii europene, orientat spre asigurarea pacii si prosperitatii, reprezinta garantia pe termen lung ca inovarea va fi folosita doar in sprijinul pacii si pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientata spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila ale Organizatiei Natiunilor Unite.

Sunt insa sigur ca domnul profesor Mourou ne poate spune mai multe despre modul in care ideile si munca unei echipe transnationale pot contribui activ la depasirea limitelor cunoasterii umane.