Iohannis nu se lasa intimidat de amenintarile cu suspendarea. El a intors in Parlament una dintre legile justitiei

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

„Prin continutul lor normativ, unele dintre aceste dispozitii sunt neclare, lipsite de coerenta si previzibilitate, putand afecta exigentele constitutionale si standardele europene si internationale in materie de independenta si buna functionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de catre Parlament”, sustine Iohannis in cererea de reexaminare transmisa presedintelui Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea.

Seful statului sustine ca prevederea potrivit careia „configuratia salii de judecata trebuie sa reflecte principiul egalitatii de arme in ceea ce priveste asezarea judecatorului, procurorilor si avocatilor” este una neclara si lipsita de previzibilitate, contrar cerintelor constitutionale de calitate a legii.

„Formularea (…) este neclara si imprecisa, neputandu-se deduce in ce masura asezarea participantilor la proces in sala de judecata influenteaza posibilitatea partilor de a-si prezenta cauza sau probele si nici configuratia potrivita care ar asigura respectarea principiului egalitatii de arme, contrar exigentelor constitutionale de calitate a legii”, spune el, adaugand ca aceasta prevedere nu face nicio trimitere la asezarea partilor, iar astfel, reglementarea acorda drepturi suplimentare persoanelor asistate de avocati fata de cele care nu beneficiaza de aceasta asistenta, realizandu-se un regim juridic diferentiat pentru partile din proces.

Seful statului mentioneaza ca aceste dispozitii introduc o discriminare intrucat, in lipsa unui criteriu obiectiv si rational, se instituie un tratament juridic diferit dupa cum partile sunt sau nu asistate/reprezentate de avocat.

El arata ca prevederea potrivit careia „hotararile Sectiei pentru judecatori, respectiv ale Sectiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, in orice alte situatii decat cele prevazute la art. 134 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, in care Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, pot fi atacate la sectia de contencios administrativ a Curtii de apel competente, conform dreptului comun” este in contradictie cu legea de modificare si completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii aflata in procedura legislativa.

Presedintele Iohannis subliniaza ca aceasta necorelare genereaza o confuzie privind modul de aplicare a normei, fiind stabilite doua reguli diferite cu privire la instanta competenta de a judeca contestatia asupra unor hotarari ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decat cele in materie disciplinara, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie.

El mentioneaza ca prevederea care stipuleaza ca „hotararile judecatoresti trebuie redactate in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori” trebuie corelata cu legislatia in vigoare, respectiv Codurile penale care prevad ca hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare.

„Stabilirea unui termen maximal de 90 de zile in care hotararile judecatoresti pot fi redactate nu tine cont de criterii obiective precum complexitatea deosebita a unor cauze sau volumul de activitate al instantei. Astfel, se creeaza riscul ca in cazurile temeinic motivate, judecatorii sa nu fie in masura sa redacteze aceste hotarari in termenul prevazut de lege, consecinta directa fiind reducerea calitatii motivarilor”, spune Iohannis.

El atrage atentia si asupra prevederii referitoare la faptul ca „hotararea de respingere a cererii de inaintare a exceptiei de neconstitutionalitate, pronuntate de ultima instanta, este supusa caii de atac a recursului”, subliniind ca sintagma „ultima instanta” nu este una previzibila, nefiind clar si precis care este obiectul reglementarii, si anume daca ea se refera la ultima instanta aflata in ierarhia instantelor judecatoresti sau la instanta care pronunta o decizie definitiva intr-un anume caz, iar sintagma „se respinge cererea de inaintare a exceptiei” este diferita de termenii consacrati de Legea nr. 47/1992.

Seful statului subliniaza si ca prin lege organica nu se pot modifica rolul si atributiile stabilite de Constitutie pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru sectiile sale, ca structuri cu atributii in domeniul raspunderii disciplinare si ca, cel mult, se pot stabili doar pentru CSM ca organism colegial alte atributii pentru realizarea rolului de garant al independentei justitiei.

„Rearanjarea rolurilor si atributiilor intre plenul CSM si sectiile CSM conduce la afectarea rolului constitutional al CSM si la depasirea atributiilor constitutionale specifice sectiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), precum si art. 134 alin. (2) si (4) din Constitutie”, arata Iohannis.

El spune ca dispozitia conform careia „raportul intocmit cu ocazia verificarilor va fi facut public, prin afisare pe site-ul oficial al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, obliga la publicarea unui astfel de raport in mod integral, fara a face o distinctie intre categoriile de informatii continute si genereaza o confuzie in aplicarea dispozitiilor contrar Constitutiei.

Presedintele Iohannis mentioneaza ca legea introduce completuri de doi judecatori pentru judecarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, aratand ca aceasta prevedere are un impact direct asupra bunei functionari a instantelor si a gradului de incarcare a acestora presupune o reducere importanta a timpului alocat judecatorilor pentru motivarea hotararilor, in conditiile in care numarul de judecatori de la aceste instante ramane acelasi, ceea ce indirect afecteaza solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

In lipsa unui studiu de impact privind efectul acestei prevederi asupra resurselor umane ale instantelor si asupra solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil si asupra gradului de incarcare al instantelor, apreciaza ca aceasta trebuie reanalizata dat fiind si riscul de blocaj la care sunt supuse instantele judecatoresti prin instituirea acestei prevederi.

Cu privire la transferul de competenta de infiintare a sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora de la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la Sectia pentru judecatori a acestuia, presedintele Iohannis afirma ca este de natura sa contravina rolului dat de legiuitorul constituant Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei. „O astfel de operatiune poate fi contrara si art. 134 alin. (2) si (4) cu privire la rolul constitutional al sectiilor CSM si la faptul ca numai CSM, in ansamblul sau poate indeplini si alte atributii prevazute de lege”, mai spune Iohannis.

Legea instituie si posibilitatea Sectiei pentru judecatori a CSM, argumenteaza seful statului, de a convoca adunarile generale ale instantei, respectiv de a solicita puncte de vedere adunarilor generale ale judecatorilor, subliniind ca prevederea este de natura sa incalce rolul Consiliului si atributiile acestuia, in componenta sa plenara. Iohannis adauga faptul ca aceste modificari fac dificila aplicarea dispozitiilor legale si pot conduce la depasirea rolului constitutional al Sectiilor CSM.

Despre prevederea potrivit careia auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecata se realizeaza sub conducerea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor, Iohannis apreciaza ca ar trebui sa contina minime elemente privind regulile de desfasurare a acestei proceduri si actul, respectiv emitentul actului infralegal prin care se detaliaza regulile de desfasurare a procedurii propriu-zise.

El invoca si faptul ca unele prevederi fac trimitere la Legea privind CSM, care nu este inca in vigoare si astfel sunt neclare.

„Parcursul celor doua initiative legislative nu mai este unul simultan, motiv pentru care trimiterea realizata de Legea de modificare si completare a Legii nr. 304/2004 la o dispozitie al carui orizont de intrare in vigoare este unul incert, incalca in mod evident principiul legalitatii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, asa cum acesta a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale”, puncteaza Iohannis.

De asemenea, introducerea completurilor de 2 judecatori pentru solutionarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate in materie penala de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara, dar si pentru contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate in timpul judecatii in materie penala de judecatorii si tribunale in prima instanta si instituirea regulii generale conform careia apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel, semnifica reducerea numarului completurilor de judecata si prelungirea termenelor de solutionare a cauzelor, ceea ce poate conduce la crearea unui blocaj in functionarea sistemului de justitie, prin raportare la resursele umane existente si incarcatura actuala a instantelor.

„Prin transferarea competentei de solutionare a contestatiilor referitoare la interventia procurorilor ierarhic superiori in activitatea procurorilor de caz, de la Plenul CSM (format nu doar din membri alesi ai corpului magistratilor, ci si din membri de drept sau din reprezentanti ai societatii civile) la Sectia pentru procurori a CSM se diminueaza o garantie pentru functionarea independenta a procurorilor. (…) Asadar, pentru consolidarea progresului facut de Romania in ceea ce priveste independenta justitiei, dar mai ales pentru a evita posibilitatea exercitarii unor influente politice asupra procurorilor, apreciem necesara renuntarea la aceasta solutie legislativa”, mai arata Iohannis.

El indica si ca legea transfera competenta CSM de a solicita ministrului Justitiei exercitarea controlului asupra procurorilor de la Plenul acestuia la Sectia pentru procurori si ca aceste dispozitii vin in contradictie cu dispozitiile art. 64 alin. (2) teza I din legea a carei reexaminare se solicita, ce prevad ca „in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege”.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android