Ipoteza socanta intr-o enigma care dateaza de aproape un secol: cine l-a ucis pe copilul lui Charles Lindbergh?

Pe 3 aprilie 1936, Bruno Richard Hauptmann a fost executat pe scaunul electric, clamandu-si pana in ultima clipa nevinovatia in cel mai faimos caz de rapire din istoria Statelor Unite. Aproape un secol mai tarziu, o noua teorie surprinzatoare despre crima pentru care imigrantul german a fost condamnat si executat – rapirea si uciderea in martie 1932 a „bebelusului Lindbergh”, fiul cel mic al celebrului aviator Charles Lindbergh – prinde contur.

Charles Lindbergh avea o faima fara egal in 1932. Cunoscut sub numele de „Lucky Lindy” pentru ca pilotase primul zbor transatlantic solo, ispravile si personalitatea lui Lindbergh au facut ca fascinatia lumii sa fie indreptata asupra lui si a sotiei sale mondene, Anne Morrow Lindbergh. Asa ca, atunci cand a aparut vestea ca fiul de 20 de luni al cuplului a fost rapit din patutul sau la 1 martie 1932, in casa familiei din New Jersey, in toiul noptii, lumea a fost socata.

In acea noapte, in jurul orei 21:00, un rapitor s-a strecurat pe fereastra casei familiei Lindbergh din Hopewell folosind o scara de lemn. In timp ce parintii stateau jos, nestiind nimic, rapitorul a fugit cu copilul. O ora mai tarziu, asistenta familiei a intrat in camera copilului si nu a gasit niciun copil, ci doar o fereastra deschisa si un bilet scris cu greseli gramaticale, in care se cerea o rascumparare de 50.000 de dolari.

Cazul nerezolvat s-a incheiat tragic doua luni mai tarziu, cand „Bebelusul Lindbergh” a fost gasit mort la doar cativa kilometri de casa lui Lindbergh. In timp, rapirea si uciderea au fost puse in sarcina lui Hauptmann, iar in 1935 a urmat „Procesul secolului”, in urma caruia povestile s-au schimbat, iar probele au fost falsificate. In cele din urma, Hauptmann a fost gasit vinovat si condamnat la moarte.

Dar aceste fapte nu au impiedicat misterul sa continue. Acum, aproape o suta de ani mai tarziu, Lise Pearlman, un judecator pensionat si autor de crime adevarate, prezinta o noua teorie despre circumstantele in care a avut loc rapirea bebelusului Lindbergh. Si nu se concentreaza asupra lui Hauptmann – in schimb, il arata cu degetul direct pe Charles Lindbergh.”A fost executat omul gresit, iar speranta mea este ca Hauptmann va fi exonerat postum”, a declarat Pearlman, citata de publicatia Popular Mecanics. „Si cu siguranta nu sunt singurul om care isi doreste acest lucru”.

Aceasta nu este doar teoria preferata a lui Pearlman. Familia lui Hauptmann este de acord, la fel ca si cofondatorul Proiectului Inocentei si o multime de alte persoane care au legaturi cu rapirea bebelusului Lindbergh. Deci, care este povestea lor?

„Teoria mea este ca copilul a fost operat, dar a murit pe masa de operatie”, a spus Pearlman.  Ea isi bazeaza teoria pe rapoartele medicale din acest caz si pe documente scrise atat de Charles Lindbergh, cat si de biologul francez Alexis Carrel, alaturi de declaratiile facute public de Lindbergh. Autoarea crede ca Lindbergh si-a trimis fiul de 20 de luni la Carrel pentru o interventie chirurgicala care a sfarsit prin a ucide copilul.

Teoria spune ca Lindbergh, care era un sustinator al eugeniei – stiinta promovarii calitatilor dezirabile in rasa umana, de obicei printr-un fel de reproducere controlata – ar fi lucrat cu Carrel pentru a „repara” cumva copilul, care era considerat bolnavicios. Este posibil ca operatiile sa fi fost un fel de experiment medical, in genul unui transplant.

Rapirea si rascumpararea ar fi fost, deci, o acoperire pentru masa de operatie transformata in crima. „Cred ca Carrel a efectuat operatia cu permisiunea lui Lindbergh – iar Lindbergh a fost probabil prezent la operatie”, spune Pearlman.

Cand operatia a dat gres, Lindbergh avea nevoie de un plan B. Iar in anii 1930, rapirile pentru rascumparare erau practic ceva obisnuit, aproximativ 3.000 de rapiri pe an avand loc numai in SUA. Nascocirea unei povesti de rapire legata de rascumparare era plauzibila – cel putin intr-o masura mai mare decat a unei interventii chirurgicale experimentale.