Irakul intentioneaza sa incheie oficial coalitia militara cu SUA pana in septembrie 2025
Irakul doreste ca trupele coalitiei militare conduse de SUA sa inceapa sa se retraga in septembrie si sa incheie in mod oficial activitatea coalitiei pana in septembrie 2025, au declarat pentru Reuters patru surse irakiene, unele forte americane urmand sa ramana probabil intr-o capacitate de consiliere recent negociata.
Pozitia irakiana este discutata cu oficialii americani la Washington in aceasta saptamana, in cadrul unui summit privind securitatea, si nu exista inca un acord oficial privind incheierea coalitiei sau orice calendar asociat, au declarat sursele irakiene si oficialii americani.
Purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, Mathew Miller, a declarat in cadrul unui briefing de presa ca ambele parti se intalnesc la Washington in aceasta saptamana pentru a determina modul de tranzitie a misiunii coalitiei conduse de SUA pe baza amenintarii reprezentate de Statul Islamic.
Fortele conduse de SUA au invadat Irakul in 2003, l-au rasturnat pe fostul lider Saddam Hussein si apoi s-au retras in 2011, pentru a reveni in 2014 sa lupte impotriva Statului Islamic in fruntea coalitiei.
In prezent, SUA au aproximativ 2 500 de soldati in Irak, in fruntea unei coalitii de peste 80 de membri care a fost formata in 2014 pentru a respinge Statul Islamic in timp ce acesta facea ravagii in Irak si Siria.
Acestea sunt adapostite in trei baze principale, una la Bagdad, una in vestul provinciei Anbar si alta in nordul regiunii Kurdistan.
Nu este clar cate trupe vor pleca in cadrul unui acord, surse irakiene declarand ca se asteapta ca majoritatea sa plece in cele din urma, insa oficialii americani au declarat ca multe ar putea ramane in cadrul unei misiuni de consiliere si asistenta recent negociate.
Oficialii americani doresc sa aiba o anumita amprenta militara in Irak pe o baza bilaterala, in parte pentru a sprijini prezenta lor dincolo de granita in Siria, unde au aproximativ 900 de soldati.
Problema este extrem de politizata, factiunile politice irakiene aliniate in principal Iranului dorind sa demonstreze ca il indeparteaza din nou pe unicul ocupant al tarii, in timp ce oficialii americani doresc sa evite sa ofere Iranului si aliatilor sai o victorie.
Exista, de asemenea, ingrijorari cu privire la capacitatea Statului Islamic de a se regrupa.
Gruparea jihadista a fost declarata invinsa teritorial in Irak in 2017 si in Siria in 2019, dar inca desfasoara atacuri in ambele tari si este pe cale sa isi dubleze atacurile in Siria in acest an fata de 2023, a declarat armata americana.
Gruparea si filialele sale au desfasurat, de asemenea, in ultimele luni, atacuri in Iran si Rusia, precum si in Oman saptamana trecuta pentru prima data.
In timp ce misiunea coalitiei este de a consilia si asista fortele irakiene in lupta impotriva Statului Islamic, oficialii occidentali spun ca SUA si aliatii sai vad prezenta sa in Irak si ca un control al influentei iraniene.
Washingtonul si Bagdadul au initiat discutii privind viitorul coalitiei in ianuarie, pe fondul atacurilor reciproce dintre gruparile armate musulmane siite sustinute de Iran si fortele americane, care au fost declansate de razboiul Israel-Hamas.
Un acord de reducere a coalitiei ar putea reprezenta o victorie politica pentru prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care a fost presat de factiunile aliniate Iranului sa retraga fortele americane, dar a incercat sa faca acest lucru intr-un mod care sa echilibreze pozitia delicata a Irakului ca aliat al Washingtonului si al Teheranului.
