Premierul italian Giorgia Meloni s-a impotmolit in eforturile ei de a opri fluxul de imigranti sa ajunga in Italia, de la preluarea mandatului in octombrie anul trecut, transmite Reuters.
In ciuda angajamentelor din campania electorala, ca va reduce imigratia, numarul de persoane care traverseaza Marea Mediterana in barci vechi s-a dublat in ultimele noua luni.
In plus, inclinandu-se in fata presiunii din partea grupurilor de presiune din mediul de afaceri, care este in mod traditional apropiat de blocul de dreapta al lui Meloni, guvernul a crescut saptamana trecuta numarul de migranti care pot veni legal in Italia pentru munca, pe masura ce populatia imbatraneste rapid.
„Guvernul in mod clar nu respecta ceea ce a promis, dar partidele de guvernamant sunt inca vazute de electoratul lor ca mult mai linistitoare decat stanga in privinta imigratiei, asa ca nu simt presiuni in sondajele de opinie”, a spus Mattia Diletti, profesor de politica la Universitatea Sapienza din Roma.
Imigratia este una dintre cele mai mari probleme politice din Europa si a jucat un rol major in ascensiunea partidelor nationaliste de pe continent in ultimul deceniu. Faptul ca Meloni, o figura a noii drepte, nu si-a indeplinit angajamentele subliniaza cat de imposibil de rezolvat este problema.
Nu pentru ca nu se incearca.
De la inceputul anului 2023, Meloni a limitat, in mod controversat, operatiunile navelor caritabile de salvare si a crescut pedepsele pentru traficantii de persoane, dupa ce un naufragiu in sudul Italiei a provocat cel putin 94 de morti in februarie. Ulterior, ea a declarat stare de urgenta in urma sosirii neintrerupta a migrantilor africanilor in principal. Fara niciun rezultat.
De la 1 ianuarie pana la 12 iulie, 73.414 migranti au ajuns in Italia cu barcile, fata de 31.333 in aceeasi perioada a anului trecut si mai mult decat pentru intregul an 2021, potrivit datelor Ministerului de Interne.
„Nu exista solutii miraculoase pentru a rezolva fenomenul migratiei”, a recunoscut luna aceasta ministrul de Interne Matteo Piantedosi, in timpul unei vizite pe micuta insula Lampedusa, unde doar marti au ajuns 25 de barci.
In perioada premergatoare alegerilor din 2022, Meloni a spus ca va impune o blocada navala pentru a impiedica ambarcatiunile sa paraseasca Africa de Nord. Dar analistii spun ca acest lucru nu se va intampla niciodata din motive legale si etice.
In schimb, Meloni a incercat sa revigoreze un acord incheiat in 2017 cu Libia, care a dus la o reducere uriasa a plecarilor, pana la pandemia de COVID-19, care apoi a redus fluxurile de migranti.
Dar situatia din Africa de Nord s-a schimbat enorm in ultimii sase ani, spune Matteo Villa, cercetator senior al think-tank-ului ISPI, complicand eforturile de a retine oamenii care cauta o viata mai buna si mai sigura in Europa.
„Plecarile din 2017 au fost super concentrate in cateva locuri la vest de Tripoli. Astazi nu este cazul. Oamenii pleaca si din estul Libiei”, a spus el.
O complicatie suplimentara este ca Tunisia a devenit, de asemenea, o trambulina majora pentru migranti, cu putin peste jumatate din toti nou-venitii in Italia in acest an plecand de acolo, fata de doar 5% in 2017, in ciuda faptului ca sute de oameni au murit pe drum.
Meloni a vizitat Tunisia de doua ori luna trecuta, cautand sa deblocheze imprumuturile despre care spune ca sunt necesare pentru a evita o criza financiara care ar putea declansa si mai multe plecari.
Ea a fost insotita in cea de-a doua calatorie de presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si de fostul premier olandez Mark Rutte, subliniind ingrijorarea paneuropeana fata de situatia din Tunisia si valul de imigranti in crestere.
Critic al Bruxelles-ului inainte de ascensiunea ei la putere, Meloni a fost mult mai pragmatica de cand a devenit prim-ministru, lucrand activ cu Comisia Europeana pentru a revizui modul in care migrantii sunt relocati pe continent.
Pactul este de asteptat sa intre in vigoare anul acesta, in ciuda opozitiei aliatilor de dreapta ai Romei din Polonia si Ungaria. Cu toate acestea, o analiza a fluxurilor de migranti prin Europa in ultimul deceniu sugereaza ca Italia ar putea sa nu beneficieze in modul in care spera Meloni.
In prezent, multi dintre cei care ajung in Italia se indreapta imediat spre nordul Europei, mai bogat, ceea ce inseamna ca Roma trebuie sa proceseze mai putini solicitanti de azil decat multi parteneri din UE – o cifra reprezentand 0,16% din populatia sa totala in ultimele 12 luni, fata de o medie a UE de 0,22%, potrivit ISPI.
„Intre 2012 si 2021, un milion de persoane au debarcat in Italia. Estimam ca 700.000 au mers mai departe”, a spus ISPI.
Multe companii ar fi putut beneficia de forta de munca, mesaj care a ajuns la guvern.
Saptamana trecuta, guvernul a anuntat ca in perioada 2023-2025 va emite 452.000 de noi vize de munca pentru cetatenii din afara UE, crescand numarul de permise disponibile in fiecare an pentru a atinge un maxim de 165.000 in 2025. In 2019, inainte de aparitia COVID, Italia a eliberat doar 30.850. vize.
Cautand sa-i linisteasca pe sustinatorii anti-imigranti, guvernul a sugerat ca actioneaza cu retinere, spunand ca sindicatele si companiile au cerut 833.000 de permise in perioada 2023-2025.
Lideri de afaceri au salutat cresterea initiala, dar spun ca va fi nevoie de mai multe pentru a face fata unui declin demografic de lunga durata.
Guvernul Ciolacu a dat publicitatii, vineri seara, dcumentul primit din partea Kievului in legatura cu…
Oficiali polonezi se afla in vizita la Phenian pentru a restabili prezenta diplomatica permanenta a…
Intr-un interviu pentru Financial Times, noul director al British Museum, Nicholas Cullinan, a vorbit despre…
Rares Bogdan, prim-vicepresedinte PNL, sustine ca premierul Ciolacu minte in legatura documentul primit de la…
Pentru a atenua criza locuintelor, guvernul grec ia in considerare acordarea de stimulente suplimentare proprietarilor…
Presedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, consultari bilaterale cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz,…