Jale la RTV si Antena 3. UE va obliga trusturile de presa sa faca publice sumele primite de la institutiile de stat

Comisia pentru cultura a Parlamentului European a sustinut joi ca viitoarea Lege privind Libertatea Presei sa oblige toate societatile din mass-media sa publice identitatea proprietarilor lor, precum si a celor din partea carora primesc publicitate institutionala sau sustinere publica, inclusiv din tarile din afara UE, relateaza agentia EFE.

Respectiva comisie si-a stabilit pozitia de negociere pentru viitorul Regulament European privind Libertatea Presei si, cu exceptia cazului in care plenul Parlamentului European nu-i da unda verde la un vot in octombrie, este pregatita sa negocieze aceasta legislatie cu statele membre (Consiliul UE), care inaintea vacantei de vara au convenit la randul lor asupra unei baze de negociere pe acest subiect.

In ce priveste publicitatea institutionala, eurodeputatii doresc ca toate autoritatile publice (guverne, institutii etc.) sa publice anual informatii detaliate despre banii pe care-i investesc in publicitate in presa si platforme online.

Citeste si: PSD a primit din partea statului roman peste 75 milioane euro in ultimii trei ani. Cei mai multi bani au mers apoi catre televiziuni

Mai mult, publicitatea institutionala platita unei societati media sau platforme nu va putea depasi 15% din bugetul total alocat in acest scop intr-o tara membra a UE de catre autoritatea sau entitatea care apeleaza la acest serviciu, mentioneaza Agerpres.

Noile norme urmaresc sa impiedice orice interferenta sau presiune nejustificata asupra mass-media, protejeaza dreptul jurnalistilor de a nu-si dezvalui sursele si, cel putin teoretic, previne ca acestia sa devina victime ale programelor de spionaj, exceptand situatiile in care aceasta actiune „este justificata printr-un caz concret si este dispusa de o autoritate judiciara independenta pentru investigarea unei infractiuni grave”, precum terorismul sau traficul de fiinte umane.

Insa in pozitia lor de negociere statele UE au inclus, la cererea Frantei, o exceptie care sa permita urmarirea jurnalistilor cu ajutorul programelor informatice de spionaj, prin invocarea protejarii „sigurantei nationale”.

Societatile din mass-media vor fi la randul lor obligate sa informeze asupra potentialelor conflicte de interese sau „incercarilor de interferenta in deciziile editoriale”.

Pe de alta parte, in cazul concret al mass-media publice, la fel precum Comisia Europeana eurodeputatii sustin stabilirea bugetelor in mod multianual, pentru a preveni situatia in care in negocierile anuale asupra alocarilor bugetare acestea sa fie folosite ca moneda de schimb si pentru a diminua incertitudinea asupra activitatii acestor societati mass-media.