Jocul dublu al Turciei in criza din Ucraina. 33% din gazul necesar Turciei provine din Rusia, economia s-ar prabusi daca Moscova inchide robinetul
Riscul unui conflict armat intre Rusia si Ucraina ridica semne de intrebare cu privire la rolul Turciei, tara cu iesire la Marea Neagra, membra a NATO, si care de mai multi ani mentine un echilibru instabil in geopolitica regionala, scrie EFE intr-o analiza citata de Agerpres.
In ce tabara se situeaza Turcia?
Ankara adopta o neutralitate dificila. Politic, este aliniata cu Ucraina, dar nu poate infrunta Rusia pentru ca are prea multe fronturi deschise cu Moscova in Siria si Caucaz, plus ca depinde de gazul rus.
Turcia a vandut Kievului cel putin 12 drone inarmate de tip Bayraktar TB2, produsul sau militar de top, iar analisti locali cred ca alte 24 de drone urmeaza sa fie livrate autoritatilor ucrainene. In octombrie trecut, Kievul a utilizat o astfel de drona impotriva militiilor separatiste proruse din Donbas, in estul tarii.
Ankara s-a pozitionat intotdeauna fara echivoc de partea Kievului in ceea ce priveste Crimeea, provincie ucraineana anexata ilegal de Rusia in 2014, si a protestat in repetate randuri fata de ceea ce considera a fi ocuparea ilegala si opresiva a tatarilor, minoritate turcofona din aceasta peninsula.
Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a vizitat Kievul in februarie 2020 si a anuntat o noua vizita pentru 3 februarie anul curent, ceea ce se incadreaza in strategia sa de a-si intari relatiile cu mai multe tari din Europa de Est. Erdogan are relatii bune si cu Romania si Bulgaria, parteneri ai Turciei in NATO, noteaza EFE.
Care sunt fronturile deschise cu Rusia?
Dupa exacerbarea tensiunilor cu SUA si, temporar, cu tari europene precum Germania si Olanda, nemaivorbind de confruntarile permanente cu Franta, Erdogan a cautat o apropiere de presedintele rus Vladimir Putin, liderul cu care a avut cele mai multe reuniuni in ultimii ani – doar in 2018 cei doi presedinti s-au intalnit de sapte ori fata in fata – si cu care a intretinut mereu o relatie personala buna, desi adesea cei doi se gasesc in tabere opuse.
Mai concret, in timp ce Moscova sprijina regimul presedintelui Bashar al-Assad in Siria, Ankara ii sustine pe rebeli, insa prezenta turca in provincia Idlib si in zona de frontiera nord-estica este posibila doar datorita unui acord cu Rusia, care evita actiuni militare – atat proprii, cat si siriene – impotriva pozitiilor turce.
Si in Caucaz sunt tensiuni: dupa ce, gratie sprijinului Turciei, Azerbaidjanul a castigat razboiul impotriva Armeniei asupra teritoriului Nagorno-Karabah, acum frontiera dintre cele doua tari este controlata de o forta de pace rusa, cu o prezenta turca simbolica.
In Libia, Moscova si Ankara au sustinut fiecare doua grupari rivale, insa procesul de pace inceput anul trecut a dezamorsat acest conflict.
Gazul rus vital
Rusia este principalul furnizor de gaz al Turciei, cu 33% din volumul total importat. Doua gazoducte, Bluestream si Turkstream, traverseaza Marea Mediterana, al doilea fiind inaugurat in 2020.
Pozitiile divergente in Siria si Libia nu au afectat sectorul energetic, insa in caz de confruntare directa, inchiderea robinetului rus ar provoca prabusirea imediata a economiei Turciei, in conditiile in care gazul natural reprezinta 28% din consumul energetic turc si este greu de crezut ca Azerbaidjanul si Iranul, al doilea si respectiv al treilea furnizor cu 21% si 17% din livrari, ar putea acoperi necesarul energetic al tarii.
In plus, prima centrala nucleara turca, a carei inaugurare este prevazuta pentru anul 2023, este construita de compania de stat rusa Rosatom.
Sistemul S-400 si baza de la Incirlik
Componenta cea mai avansata a apararii Turciei o reprezinta sistemul antiracheta rus S-400, instalat in 2019. Achizitionarea acestui sistem a afectat relatiile turco-americane si a dus la suspendarea participarii Turciei la productia avioanelor de vanatoare F-35 si la livrarea unor astfel de aparate ce fusesera promise Ankarei. Washingtonul se teme ca Moscova, prin intermediul radarului cu care este dotat sistemul S-400, ar putea obtine date despre capacitatile F-35 de a nu fi detectat.
S-400 este un sistem mobil de aparare antiaeriana care poate intercepta avioane, rachete si alte obiective aeriene la o distanta de pana la 250 de kilometri. Sistemul este compus in general din mai multe rachete, un radar, un post de comanda si poate fi transportat de un vehicul special. In octombrie 2020, Erdogan a confirmat ca sistemul a fost testat la Sinop, port la Marea Neagra, dar actuala amplasare a S-400 este secret militar. Ankara da asigurari ca Moscova i-a transferat toata tehnologia necesara pentru operarea sistemului, ceea ce in teorie inseamna ca poate fi folosit pentru a proteja tara in cazul unui conflict cu Rusia.
Statele Unite au depozitat bombe nucleare la baza aeriana de la Incirlik, din sudul Anatoliei, la circa o mie de kilometri de coasta Ucrainei, insa trebuie sa ceara permisiunea Ankarei pentru orice fel de utilizari ale bazei care nu fac parte din operatiuni ale NATO. Confruntata cu posibile represalii ruse, Turcia ar opta probabil pentru un refuz.
Echilibru instabil
Ca membru al NATO si avand Uniunea Europeana drept principal partener comercial, Turcia nu poate sprijini Rusia impotriva Ucrainei.
Insa o confruntare deschisa cu Rusia nu doar ca ar reprezenta un risc enorm pentru economia turca, ci ar obliga totodata Ankara sa-si incredinteze apararea – fara sa puna conditii – Aliantei Nord-Atlantice, lucru pe care in ultimul deceniu Erdogan l-a respins constant, pledand in schimb pentru o mai mare independenta geopolitica.
