Judecatorii ii demonstreaza politrucului Tudorel ca magistratii au dreptul la libertate de exprimare. Ministrul vrea sa-i bage pumnul in gura si Cristinei Tarcea

Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) a avut, miercuri, o prima reactie, referitor la schimbul de replici dintre sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, si liderul PSD, Liviu Dragnea, pornit de la un interviu dat de presedintele ICCJ.

FJR cere politicienilor sa „se abtina de la declaratii care aduc atingere libertatii de exprimare a magistratilor si independentei Justitiei”, se arata intr-un comunicat de presa.

„Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a exprimat opinia asupra unor evenimente recente care preocupa, in cel mai inalt grad, societatea civila si magistratura romana si au format obiect de analiza si pentru entitati internationale cu preocupari in domeniul functionarii statului de drept si independentei Justitiei, precum Comisia de la Venetia.

Referitor la libertatea de exprimare a magistratilor, Comisia de la Venetia a stabilit urmatoarele repere:

’83. In evaluarea proportionalitatii unei ingerinte in libertatea de exprimarea unui judecator, Curtea Europeana a Drepturilor Omului ia in calcul toate circumstantele cauzei, inclusiv functia indeplinita, continutul declaratiei, contextul sau, natura si gravitatea sanctiunilor aplicate. […]

84. In ceea ce priveste participarea judecatorilor la dezbaterea politica, situatia politica interna in care are loc aceasta dezbatere este, de asemenea, un element important care trebuie luat in considerare pentru a preciza limitele libertatii de exprimare. Astfel, contextul istoric, politic si juridic al dezbaterii – fie ca dezbaterea poarta sau nu asupra unei chestiuni de interes general, fie ca declaratiile contestate au fost facute sau nu intr-o campanie electorala – este deosebit de important. O criza democratica sau o inversare a ordinii constitutionale trebuie, desigur, sa fie considerata decisiva in contextul concret al unui caz si esentiala pentru determinarea domeniului de aplicare al libertatilor fundamentale ale judecatorilor'”, precizeaza sursa citata.

FJR arata ca, in avizul preliminar al Comisiei de la Venetia privind Legile Justitiei, forul european propunea ca art. 9 lit. 3 din Legea 317 sa nu fie introdus, in motivare fiind expus ca ‘magistratii sunt indreptatiti sa isi exprime opiniile asupra modului de functionare a sistemului judiciar, chiar daca aceste opinii ar avea si implicatii politice’.

„In insusi avizul preliminar dat de Comisia de la Venetia asupra proiectelor de modificare a Legilor Justitiei, pe langa propunerea masurii de abandonare a introducerii art.9 alin.3 din Legea nr.303/2004, care statueaza obligarea judecatorilor si procurorilor ca, ‘in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executiva’, se arata in motivare ca magistratii sunt indreptatiti sa isi exprime opiniile asupra modului de functionare a sistemului judiciar, chiar daca aceste opinii ar avea si implicatii politice, dat fiind ca functionarea sistemului judiciar este un subiect de interes public; pentru acest motiv, libertatea de exprimare a magistratilor asupra acestor chestiuni este protejata de Conventia Europeana a Drepturilor Omului”, se arata in document.

FJR da exemplu in acest sens cauza Baka c. Ungariei, in care instanta de contencios european a statuat ca opiniile exprimate de judecatori in legatura cu buna functionare a Justitiei, chestiune de interes public, sunt protejate conventional, „chiar daca au implicatii politice, judecatorii neputand fi impiedicati sa se implice in dezbaterea pe aceste subiecte.

Teama de sanctiuni poate avea un efect descurajator pentru judecatori in a-si exprima punctele de vedere cu privire la alte institutii publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifesta in detrimentul societatii in ansamblul sau”.

„In cauza Kudeshkina c. Rusiei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca ‘sanctiunea disciplinara dispusa fata de reclamanta (exclusa din magistratura pe motiv ca a semnalat opiniei publice prin intermediul mass-media o serie de slabiciuni ale sistemului de justitie, in care de 18 ani activa ca judecator) a fost grav disproportionata si de natura a induce un efect de inhibare in randul magistratilor care intentioneaza sa aduca in dezbatere publica eficienta institutiilor sistemului judiciar’.

Instanta europeana a concluzionat ca autoritatile nationale nu au reusit sa pastreze un echilibru intre nevoia de a proteja autoritatea judecatoreasca si protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pe de o parte, si nevoia de a proteja dreptul reclamantei la libertatea de exprimare, pe de alta parte”, conform comunicatului.

Asociatia mai arata ca CE, prin rapoartele MCV, „subliniaza constant faptul ca ar trebui sa se intreprinda masuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta justitiei, nicidecum recomandarea ca ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecatorilor si procurorilor din Romania”.

„Respectarea libertatii de exprimare este, in cazul de fata, cu atat mai necesara, cu cat Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema a tarii, iar presedintele sau este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independentei Justitiei.

In aceste conditii, reactiile virulente ale oamenilor politici la adresa opiniilor exprimate de doamna Iulia-Cristina Tarcea sunt de natura sa puna in discutie nu doar libertatea de exprimare a magistratilor asupra chestiunilor ce privesc functionarea sistemului judiciar, ci insasi functionarea mecanismelor care trebuie sa vegheze la protejarea independentei justitiei”, a completat FJR.