Judecatorul Danilet ii pune la punct pe sustinatorii Sectiei Speciale: „Desfiintarea SIIJ inseamna ca infractiunile comise de magistrati ar reveni parchetelor deja existente”
Judecatorul Cristian Danilet militeaza pentru desfiintarea Sectiei Speciale. El desfiinteaza teoriile celor care inca apara Sectia Speciala, carora li s-a alaturat si UDMR.
„Despre sectia speciala pe care magistratii si Europa o vor desfiintata, dar pe care politicienii nu mai stiu cum sa o cosmetizeze:
1. Actuala SIIJ a fost infiintata fara argumente. Ea este o structura in cadrul PICCJ. Este inutil sa o desfiintezi cu aceasta denumire si sa o reinfiintezi tot acolo, dar sub o alta denumire;
2. Actuala SIIJ e facuta pentru a urmari magistrati, indiferent de infractiunea pe care ar comite-o. Nu are structuri teritoriale. Nu are procurori specializati. Adica este ineficienta;
3. Desfiintarea SIIJ insemna ca infractiunile comise de magistrati ar reveni parchetelor deja existente: pentru infractiuni de drept comun – parchetele curtilor de apel; pentru infractiuni de coruptie – DNA; pentru infractiuni de crima organizata – DIICOT. Toate au structuri teritoriale, ceea ce inseamna ca nu se pierd momente operative;
4. Ideea ca trebuie sa existe o sectie speciala doar pentru ca un alt procuror care poate urmari un magistrat l-ar putea santaja, este ilogica, pentru ca:
a) teoretic, orice procuror care urmareste un magistrat il poate santaja cu un dosar penal, indiferent ca vorbim de SIIJ, DNA sau DIICOT;
b) santajul de acest tip este o presiune si ea trebuie reclamata catre CSM;
c) santajul de acest tip este si o infractiune si ea trebuie reclamata catre procurori;
d) magistratul care e nemultumit de modul in care se deruleaza o ancheta asupra sa din partea unui procuror, indiferent ca acesta e din SIIJ, DNA sau DIICOT, poate contesta durata procedurii sau solutia pronuntata, la un judecator. In cele din urma, doar un judecator suprem este cel care va da solutia”, a scris Danilet pe Facebook.
Intentia UDMR de a muta Sectia Speciala in cadrul Parchetului General, pentru a nu fi desfiintata cu totul, a provocat o reactie dura din partea a doua asociatii ale magistratilor, „Forumul Judecatorilor” si „Initiativa pentru Justitie”. „Orice incercare de redenumire a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, inclusiv prin translatarea sa in cadrul PICCJ sub forma unei directii, precum si renasterea unei astfel de structuri, sub orice forma, sunt la fel de nocive”, anunta magistratii.
Comunicatul integral al celor doua asociatii:
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au luat act cu stupefactie de declaratiile dlui Csoma Botond, lider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputatilor („Suntem de acord cu desfiintarea Sectiei Speciale, dar nu suntem de acord ca aceste atributii sa revina la DNA. Solutia ar fi sa se infiinteze o structura in cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. Liberalii sunt de acord cu aceasta pozitie”), care sunt contrare atat Programului de guvernare, cat si promisiunilor ferme facute organismelor europene in sensul desfiintarii neconditionate a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.
Reamintim ca, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) a sugerat reconsiderarea infiintarii unei sectii speciale pentru anchetarea magistratilor (ca alternativa, s-a propus folosirea unor procurori specializati, simultan cu masuri de salvgardare procedurale eficiente).
Prin Raportul ad hoc privind Romania, adoptat de Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), s-a indicat faptul ca sectia pare ca „o anomalie in actuala structura institutionala, in special din cauza (i) faptului ca nu au existat date sau evaluari specifice care sa demonstreze existenta unor probleme structurale in justitie care sa justifice o astfel de initiativa; (ii) din cauza modului in care este desemnata conducerea si a (iii) faptului ca aceasta sectie nu ar avea la dispozitie anchetatori si instrumente de investigatie adecvate, spre deosebire de alte organe de urmarire penala specializate.
De asemenea, s-a subliniat faptul ca acest organism ar fi supraincarcat din pricina proiectelor de dispozitii care prevad transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, in timp ce numarul mic de personal nu este corespunzator pentru solutionarea acestora. Mai mult, aceasta noua sectie va urmari infractiunile, chiar daca sunt implicate alte persoane, impreuna cu magistratii.”
Prin Avizul nr. 950 din 24 iunie 2019, Comisia de la Venetia a retinut ca „motivele pentru infiintarea Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie, cu o competenta definita vag, raman neclare. Procurorii pe pozitii inalte din aceasta Sectie au fost numiti in cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, care nu este in acord cu conceptul institutional al CSM.
Nu este clar in ce masura procurorii din cadrul Sectiei si procurorul sef al acesteia se afla sub controlul ierarhic integral al procurorului general. Intrucat Sectia nu ar fi in masura sa solutioneze in mod eficace toate cauzele care intra in sfera sa de competenta, aceasta risca sa constituie un obstacol in calea luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate”.
Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni cu privire la cererea adresata de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania referitoare la situatia independentei justitiei din Romania din 25 aprilie 2019, precum si Avizul Biroului Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la cererea adresata de Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor referitoare la situatia independentei procurorilor din Romania din 16 mai 2019 „recomanda abandonarea in totalitate a infiintarii sectiei speciale separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori”.
De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, in primul set de sase cereri de decizie preliminara (cauzele „Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii”) vizand, in esenta, statul de drept in Romania, au concluzionat ca „articolul 47 al doilea paragraf din Carta, precum si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate in sensul ca se opun infiintarii unei sectii de parchet specifice cu competenta exclusiva pentru infractiunile savarsite de magistrati daca infiintarea unei astfel de sectii nu este justificata de motive reale si suficient de importante aduse la cunostinta publicului intr-un mod lipsit de ambiguitate si accesibil si daca ea nu este insotita de garantii suficiente pentru a inlatura orice risc de influenta politica asupra functionarii si compunerii sale”.
Avocatul general CJUE a retinut ca „infiintarea unei structuri de parchet dedicate, cu competenta exclusiva pentru infractiunile savarsite de magistrati, are un impact potential clar asupra perceptiei publice cu privire la independenta si impartialitatea judecatorilor. Aceasta individualizeaza magistratii ca grup profesional care necesita o structura administrativa separata a Ministerului Public. Astfel cum a subliniat Comisia, acest aspect este susceptibil sa creeze impresia unei infractionalitati extinse sau chiar a unei coruptii in sistemul judiciar. Ea are ca efect plasarea infractiunilor savarsite de judecatori (care pot fi de orice natura) la un nivel de gravitate echivalent cu cel al coruptiei, al criminalitatii organizate sau al terorismului, singurele alte materii pentru care exista structuri specializate in cadrul Ministerului Public roman” (…) 307.
Mai simplu spus, atunci cand se asaza laolalta toate amenintarile, imaginea care se contureaza nu este neaparat cea a unei protectii sporite a judecatorilor. Ceea ce apare, de maniera ingrijoratoare, in prim plan este o superstructura atotputernica ce ar putea, bineinteles, sa protejeze, dar care ar putea la fel de bine si sa controleze si, prin urmare, sa influenteze. Poate ca in aceasta consta paradoxul intregii idei: intrucat judecatorii fac se pare obiectul unor presiuni cauzate de nenumarate denunturi, este necesara crearea unei unitati centralizate cu competenta exclusiva in aceasta materie.
Insa, in termeni de potential structural de utilizare abuziva, faptul de a dispune de o unitate centralizata si specializata devine si mai periculos. Sistemele deconcentrate, descentralizate sunt probabil uneori necoordonate, dar sunt in general mult mai reziliente. In schimb, in sistemele centralizate este suficient sa se preia controlul asupra centrului de comanda.”
In fine, intre angajamentele pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana se remarca demonstrarea sustenabilitatii sti a ireversibilitatii progreselor in cadrul luptei impotriva coruptiei, ceea ce presupune intarirea institutionala a Directiei Nationale Anticoruptie. Masura de infiintare a acestei sectii speciale sau a oricarei alte directii centralizate afecteaza in mod direct o structura cu rezultate notabile (Directia Nationala Anticoruptie), recunoscute de Comisia Europeana si alti parteneri externi.
Prin urmare, orice incercare de redenumire a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, inclusiv prin translatarea sa in cadrul PICCJ sub forma unei directii, precum si renasterea unei astfel de structuri, sub orice forma, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizata si specializata care ar putea ancheta magistratii este incompatibila cu cerintele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritoriala, orizontala si verticala, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistratii (PICCJ, parchetele de pe langa curtile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat si deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistrati condamnati), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comanda, asa cum arata si Avocatul General al CJUE.
In consecinta, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita puterii legislative, asa cum de nenumarate ori au facut in ultimii ani, sa desfiinteze neconditionat Sectia Speciala, pentru a respecta coordonatele statului de drept si standardele in materie ale Uniunii Europene.
