Jurnalistul Mircea Marian: „Ana Birchall a fost extraordinara ca ministru al Justitiei, blocand toate magariile PSD”

Jurnalistul Mircea Marian considera ca Ana Birchall a fost „extraordinara ca ministru al Justitiei”, „blocand toate magariile pe care PSD dorea sa le faca pe ultima suta de metri”. Marti, o asociatie importanta a procurorilor a criticat „inactiunea” de care da dovada actualul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu.

„Ana Birchall a fost extraordinara ca ministru al Justitiei in guvernul Dancila, blocand toate magariile pe care PSD dorea sa le faca pe ultima suta de metri. Eu, pe atunci, o priveam cu multa suspiciune, desi au fost oameni care m-au avertizat ca, avand in vedere si legaturile ei cu SUA, va proceda corect si nu se va lasa intimidata de colegii de partid. Nu i-am prea crezut, eram furios si neincrezator cu orice pesedist, si am gresit.

Imi cer scuze pentru faptul ca nu am realizat la timp ca Ana Birchall a salvat Justitia de ultimul asalt al PSD, cat mai putea fi salvat dupa dezastrul numit Tudorel”, a scris Marian pe Facebook.

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP), din care a facut parte actualul procuror general Gabriela Scutea si in care este membra procurorul Alexandra Lancranjan, il acuza pe ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, ca nu a facut nimic pentru ca probe esentiale din dosarele marilor corupti sa nu fie excluse ca urmare a deciziei din iunie a Curtii Constitutionale. Este vorba despre probele obtinute in urma unor mandate de siguranta nationala.

AMASP arata ca i-a trimis ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, un proiect de reglementare a unei proceduri de contestare a acestor masuri de catre persoanele interesate, ceea ce ar fi dus la salvarea respectivelor probe administrate deja in dosarele penale, dar acesta „a ales sa ignore cu desavarsire propunerile”.

„Prin decizia nr. 55/2020 Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca utilizarea in procesul penal a inregistrarilor efectuate ca urmare a punerii in executare a mandatelor de siguranta nationala naste probleme de neconstitutionalitate deoarece aceste masuri nu pot fi contestate de catre persoanele interesate. Anterior, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca exista probleme de constitutionalitate in ceea ce priveste mandatele de supraveghere tehnica si obtinerea datelor financiare atunci cand acestea se intampla sa vizeze si persoane care nu au calitatea de parte in procesul penal, intrucat nu pot contesta masurile.

Efectul direct si imediat al acestei decizii a fost imposibilitatea utilizarii interceptarilor efectuate in baza mandatelor de siguranta nationala desi, desi acestea sunt intotdeauna autorizate de un judecator din cadrul ICCJ si, de multe ori pana acum, s-au dovedit indispensabile solutionarii cauzelor penale.

Fiind vorba de aspecte procedurale, solutia pe care executivul si legislativul puteau si trebuiau sa o adopte era reglementarea unei proceduri de contestare a acestor masuri de catre persoanele interesate, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja in dosarele penale.

In spiritul cooperarii loiale la data de 11.07.2020 Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP) a inaintat Ministerului Justitiei mai multe propuneri de lege ferenda avand ca scop punerea in acord a dispozitiilor procesual penale cu deciziile Curtii Constitutionale, subliniind urgenta si necesitatea acestor modificari.

In ceea ce priveste utilizarea inregistrarilor obtinute in baza legii nr. 51/1991, am propus modificarea Codului de procedura penala prin introducerea unei proceduri de contestare a inregistarilor la judecatorul competent sa le emita, in aceasta cauza judecatorul din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie precum si desecretizarea actelor ce au stat la baza autorizarii interceptarilor.

Aceasta optiune de contestare la instanta competenta sa emita mandatele era singura viabila avand in vedere regulile privind competenta functionala si materiala a autoritatilor judiciare.

Cu toate ca avea la dispozitie propunerile de lege ferenda transmise de AMASP si personal cu studii juridice care putea sa evalueze eventualele probleme de drept procesual penal, ministrul Catalin Predoiu a ales sa initieze un proiect de modificare legislativa care viza in mod gresit legea nr. 51/1990 si nu Codul de procedura penala. Initiativa ministrului stabilea o procedura de contestare a inregistrarilor la judecatorul de camera preliminara, necompetent in aceste cazuri. In plus, din punct de vedere al normelor de redactare, propunerea legislativa era incompleta, nu acoperea toate situatiile existente in practica.

In plus, ministrul justitiei a ales sa ignore cu desavarsire propunerile formulate de AMASP, transmitand in august 2020 un raspuns oficial in care, practic, sustine ca modificarile nu sunt necesare, statuand contra-factual ca ‘fiind vorba de o decizie interpretative (a C.C.R, n. red.) nu se impune o interventie legislativa asupra Codului de procedura penala’.

Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Catalin Predoiu au fost constatate in avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, in care sunt precizate in mod clar aspectele subliniate si de AMASP, respectiv faptul ca modificarea legislativa trebuie sa priveasca Codul de procedura penala si nu legea nr. 51/1990, ca este necesara stabilirea intregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranta nationala trebuie efectuata de judecatorul competent sa le emita din cadrul ICCJ.

De la momentul pronuntarii deciziei Curtii Constitutionale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instantelor au fost excluse toate inregistrarile efectuate in baza mandatelor de siguranta nationala, acest aspect ducand, in anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la raspundere penala a persoanelor care au comis infractiuni si dispunerea solutiilor de achitare doar datorita lipsei de procedura pentru mentinerea inregistrarilor.

In acest context, subliniind importanta si urgenta gasirii unei solutii legislative apte sa conduca la o buna infaptuire a justitiei prin tragerea la raspundere penala a persoanelor care au comis infractiuni, dar si oferirii unor garantii necesare tuturor persoanelor care participa la procesul penal, AMASP solicita grupurilor parlamentare sa analizeze propunerile de lege ferenda intocmite de asociatie si sa initieze o propunere legislativa de modificare punctuala a dispozitiilor Codului de procedura penala.

Pentru a facilita acest demers AMASP va transmite fiecarui grup parlamentar propunerea de lege ferenda si isi exprima disponibilitatea de a purta un dialog profesional constructiv in vederea identificarii celei mai bune solutii legislative si procedurale”, se arata in comunicatul AMASP.