Justitia in programul de guvernare Ciuca: doar doua randuri despre lupta anticoruptie. Gorghiu promite desfiintarea Sectiei Speciale: „Desfiintarea SIIJ nu mai poate fi utilizata ca o forma de discurs politic in interes electoral”

Lupta anticoruptie nu ocupa prea mult spatiu in progamul de guvernare al Guvernului Ciuca. La capitolul Justitie, anticoruptiei i s-au acordat doar doua randuri. In schimb, ministrul propus al Justitiei, Alina Gorghiu, promite ca va desfiinta Sectia Speciala.

„Dupa modificarile legislative adoptate in perioada 2018-2019, activitatea parchetelor specializate DNA si DIICOT a avut de suferit. Vom sustine refacerea competentelor DNA si DIICOT, precum si asigurarea resurselor umane si materiale necesare”, se arata in programul de guvernare la capitolul „Consolidarea luptei anticoruptie si a luptei impotriva criminalitatii organizate”.

Asta este tot ce apare in programul de guvernare legat de anticoruptie.

Ministrul propus la Justitie, Alina Girghiu, promite in schimb ca va desfiinta Sectia Speciala.

„Desfiintarea SIIJ este atat o necesitate, cat si o prioritate pentru orice guvernare pro-europeana care militeaza pentru eficienta actului de justitie, independenta justitiei, stabilitatea sistemului judiciar si lupta anticoruptie in sistemul judiciar. Fara desfiintarea SIIJ si fara respectarea competentei materiale specializate pentru urmarirea penala nu se poate finaliza MCV, obiectiv strategic national.

Pasii institutionali care au fost facuti pe parcursul anului 2021 in vederea desfiintarii SIIJ vor fi continuati, dar cu respectarea stricta a doua obiective de rang institutional si strategic. In primul rand, desfiintarea SIIJ trebui sa se realizeze cu luarea in considerare a tuturor recomandarilor din ultimul Aviz al Comisiei de la Venetia CDL-AD(2021)019, inclusiv prin raportare la considerentele Hotararii CJUE din 18 mai 2021.

In al doilea rand, desfiintarea SIIJ trebuie sa fie definitiva si ireversibila pentru a garanta functionarea si stabilitatea pe termen lung a intregului sistem judiciar. Desfiintarea SIIJ nu mai poate fi utilizata ca o forma de discurs politic in interes electoral, fiind o necesitate de ordin institutional pentru asigurarea eficientei actului de justitie, a independentei, a stabilitatii si a integritatii sistemului judiciar, ca element fundamental al protectiei constitutionale a statului.

Astfel, solutia legislativa pentru desfiintarea SIIJ trebuie sa fie una inteligenta si coerenta, in acord cu normele europene si cu normele constitutionale si sa transpuna pe calea amendamentelor, in integralitate opinia Comisiei de la Venetia din 5 iulie 2021. Aceasta solutie trebuie sa prevada atat aplicarea principiului competentei parchetelor specializate in realizarea activitatii de urmarire penala, cat si procedurile institutionale care au rolul de a proteja independenta judecatorilor si a procurorilor.

Aceste proceduri vizeaza:
– raspunderea exclusiv civila si disciplinara a judecatorilor si procurorilor pentru solutiile pronuntate cu buna-credinta in indeplinirea atributiilor sau in exercitarea functiei lor;
– un mecanism de raspuns simplificat la plangerile vexatorii introduse de persoane private impotriva judecatorilor si procurorilor si
– asigurarea impartialitatii si legalitatii urmarii penale a judecatorilor si procurorilor”, se arata in programul de guvernare.

Programul de guvernare prevede urmatoarele obiective pe termen scurt la capitolul Justitie:

1. Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie prin folosirea solutiilor legislative recomandate in Avizul Comisiei de la Venetia din iulie 2021

2. Deblocarea la nivel administrativ si legislativ a transferurilor in cadrul sistemului judiciar

3. Organizarea unui nou concurs de admitere in magistratura in primavara anului 2022 si finalizarea celor doua concursuri INM aflate in curs de desfasurare 2021

4. Intarirea luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii organizate

5. Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe langa ICCJ, DNA si DIICOT prin asigurarea unui echilibru si al unui dialog decizional functional, in limitele atributiilor constitutionale, intre initiatorul procedurii – Ministrul Justitiei, avizatorul selectiei operate de Ministrul Justitiei – Sectia de procurori a CSM si emitentul actului administrativ de numire in functie – Presedintele Romaniei (Pct. 5.2. Cap. Justitie si stat de drept)

6. Finalizarea strategiilor necesare pentru functionarea eficienta a sistemului judiciar, in special Strategia Nationala Anticoruptie 2021 – 2025

In programul de guvernare al Cabinetului Ciuca se mai afirma ca  „proiectele de lege privind organizarea si functionarea sistemului judiciar, generic denumite ‘Legile Justitiei’ vor fi transmise spre avizare Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) inainte de a fi adoptate in Parlamentul Romaniei”.