Doua puncte luminoase pe cerul noptii se deplaseaza in jurul globului pamantesc la fiecare 90 de minute: unul este satelitul american USA-326 iar celalalt, „coada” sa, este satelitul spion rus Kosmos-2558. Este un „joc de-a soarecele si pisica din Razboiul Rece”, spune un om de stiinta olandez. Spatiul cosmic ar putea fi locul in care Rusia alege sa se confrunte cu NATO din cauza razboiului din Ucraina, scrie EUObserver in legatura cu rivalitatea din spatiu dintre Rusia si Statele Unite.
Primul punct luminos pe care il vedeti, daca va uitati in sus la locul si ora potrivita chiar si cu ochiul liber, este un satelit american de spionaj numit USA-326, lansat pe 2 februarie pe o orbita la aproximativ 500 km deasupra Pamantului si care este probabil capabil sa ia imagini la fel de detaliate ca placutele de inmatriculare ale masinilor.
Cel de-al doilea semn luminos, care apare la cateva secunde sau 30 de minute mai tarziu, pe o orbita aproape identica, la 50 km mai jos, este un satelit militar rusesc numit Kosmos-2558.
Acesta a fost lansat la 1 august de pe cosmodromul Plesetsk din nord-vestul Rusiei in momentul in care USA-326 a trecut pe deasupra zonei. Rusia incearca astfel sa colecteze informatii despre sonda de supraveghere americana.
Cei doi sateliti pot fi urmariti pe un videoclip postat de Marco Langbroek, un om de stiinta olandez, care a spus pe blogul ca este un „joc de-a soarecele si pisica din Razboiul Rece”.
Coada Rusiei a fost „cu adevarat iresponsabila”, a declarat si generalul american James H. Dickinson, responsabil de Comandamentul Spatial al SUA, la 10 august, la postul de televiziune NBC, in singurul comentariu la nivel inalt de pana acum cu privire la duelul dintre sateliti.
Dar misiunea reala a Kosmos-2558 ar putea fi mai sinistra decat simpla contra-supraveghere, avand in vedere capacitatile sale.
Kosmos-2558 poate desfasura un subsatelit mic si manevrabil, inarmat cu un proiectil, care ar putea prinde USA-326 si sa-l doboare, au aratat doua simulari rusesti ale aceluiasi sistem antisatelit in 2017 si 2019.
De asemenea, Rusia a aruncat in aer unul dintre proprii sateliti cu o racheta lansata de la sol, numita Nudol, intr-un test din noiembrie 2021 – o demonstratie de forta cu doar trei luni inainte de invadarea Ucrainei.
Iar un oficial rus, Konstantin Vorontsov, a ridicat tensiunea saptamana trecuta, declarand la ONU ca satelitii occidentali considerati ca ajutand Ucraina, de exemplu prin colectarea de informatii sau prin furnizarea de servicii de comunicare, „pot fi o tinta legitima pentru un atac de represalii”.
Vorontsov se referea la satelitii civili cu dubla utilizare, cum ar fi Starlink de la Space-X, mai degraba decat la cei militari, cum ar fi US-326, dar avertismentul sau a avut un ecou larg in cercurile militare.
„Este foarte ingrijorator si puteti fi siguri ca Pentagonul il urmareste indeaproape [pe Kosmos-2558]”, a declarat marti, 1 noiembrie, pentru EUobserver, Bart Hendrickx, un scriitor belgian care se ocupa de securitatea satelitilor.
„Ei [rusii] par sa astepte momentul potrivit pentru a lansa acel subsatelit. Acesta nu s-a separat inca, dar odata ce se va separa, s-ar putea muta langa satelitul american si ar putea face ceva de neconceput”, a spus el.
La randul sau, NATO se gandeste ce sa faca daca Rusia ii ataca infrastructura, sus sau jos.
Ministrii apararii, reuniti la Bruxelles luna trecuta, au convenit sa intensifice schimbul de informatii privind structurile spatiale si submarine, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe fondul suspiciunii ca Rusia a aruncat in aer o conducta de gaz din Marea Baltica in septembrie pentru a speria Occidentul.
Intrebat de EUobserver, in aceasta saptamana, daca un atac prin satelit ar determina represalii din partea NATO, un oficial NATO a refuzat sa raspunda.
In schimb, el l-a citat pe Stoltenberg de la reuniunea de la Bruxelles, care a spus: „Exact ce fel de masura va fi luata [represalii ale NATO], depinde de natura atacului. Si nu le vom acorda niciodata potentialilor nostri adversari privilegiul de a defini exact unde se afla pragul pentru articolul 5 [clauza de aparare reciproca a tratatului NATO]”.
Jamie Shea, un fost oficial de rang inalt al NATO, care in prezent preda studii de razboi la Universitatea Exeter din Marea Britanie, a fost mai deschis.
„Orice atac al Rusiei impotriva satelitilor folositi de NATO [statele membre] in spatiu ar fi vazut ca un act de agresiune care ar putea declansa articolul 5”, a spus el.
„Alti aliati ai caror sateliti sunt avariati de resturile spatiale generate de un atac rusesc ar putea, de asemenea, sa solicite activarea articolului 5”, a adaugat el.
Doctrina NATO spune ca represaliile sale, in orice caz, ar fi „proportionale” cu actul de agresiune.
SUA este singurul aliat al NATO care dispune de sisteme antisatelit, dezvoltate pentru prima data in timpul Razboiului Rece. De asemenea, dispune de cei mai avansati sateliti spion de interceptare a semnalelor, aflati pe o orbita inalta de 36.000 km deasupra Pamantului.
Dar Rusia este cu mult inaintea Occidentului in ceea ce priveste capacitatile moderne si operationale de contrasatelit, potrivit informatiilor din surse deschise analizate de Secure World Foundation, un think-tank cu sediul la Washington.
Ultima data cand SUA si-au testat abilitatile a fost cand a doborat unul dintre vechii sai sateliti, pe orbita joasa, in 2008. A facut acest lucru folosind o racheta sol-aer modificata, in loc de o arma spatiala specializata, si nu exista niciun semn ca arsenalul sau a evoluat in ultimii ani.
Dar, lasand la o parte Kosmos-2558 si Nudols, Rusia desfasoara programul „Burevestnik” de sateliti ucigasi lansati pe orbita din burta avioanelor de vanatoare.
Rusia a dezvoltat tunuri laser montate pe camioane sau fixate la o baza din Caucazul de Nord, care pot distruge senzorii optici ai satelitilor, facandu-i inutili, desi nu se stie daca sistemele laser sunt inca functionale, a declarat Hendrickx, expertul belgian.
De asemenea, aceasta dispune de sisteme de razboi electronic la sol care pot bruia comunicatiile si satelitii de imagistica radar.
Suprematia antisatelit a Rusiei ar putea fi unul dintre motivele pentru care Vladimir Putin ar alege spatiul ca teatru de conflict in care sa dea o lectie NATO.
Faptul ca Occidentul ar fi reticent in a dobori satelitii rusi ca represalii, chiar daca ar putea face acest lucru, ar putea fi, de asemenea, un factor in calculele sale.
Testul Nudol al Rusiei din 2021 a creat „peste 1.500 de bucati de resturi orbitale urmaribile” si „sute de mii de [fragmente] mai mici”, a declarat atunci Comandamentul Spatial al SUA.
Un nor de schije i-a determinat pe astronautii de pe Statia Spatiala Internationala, inclusiv pe cei rusi, sa faca manevre de evitare pe 25 octombrie cand a trecut pe langa el, a precizat Hendrickx.
„Daca ar exista vreodata un razboi in spatiu folosind arme cinetice pe scara larga, ar face ca spatiul sa fie atat de plin de resturi incat ar fi imposibil de folosit pentru orice fel de sateliti”, a declarat Hendrickx.
In timp ce aliatii occidentali sunt atenti la daune colaterale aduse propriilor sateliti sau satelitilor chinezi si indieni, Rusia are un istoric de comportament iresponsabil pe cerul noptii.
„Resturile spatiale rusesti reprezinta, de asemenea, o amenintare, deoarece Rusia nu si-a indepartat pana acum de pe orbita zecile de sateliti defuncti care constituie acum gunoi spatial. Acest lucru necesita ca tarile NATO sa acorde o atentie sporita repozitionarii periodice a propriilor sateliti pentru a evita coliziunile”, a declarat Shea, fost oficial NATO.
Optiunile defensive ale NATO includ „intarirea satelitilor impotriva resturilor si a laserelor (cu scuturi) si transformarea satelitilor in sateliti mai manevrabili”, a spus el.
Si, in orice caz, niciun atac rusesc nu ar putea opri GPS-ul occidental sau serviciile de telecomunicatii, a precizat el.
„Aliatii si UE isi desfasoara, de asemenea, satelitii in constelatii, astfel incat, daca unul este eliminat, sistemul poate fi reconfigurat rapid pentru a mentine conectivitatea”, a spus Shea.
„Conflictul in spatiu nu este inevitabil”, a declarat Nivedita Raju, expert la Stockholm International Peace Research Institute, un think-tank.
Dar „tendintele in domeniul securitatii spatiale indica un potential tot mai mare de escaladare”, a spus ea.
„Este in interesul fiecarui stat sa previna conflictele, deoarece acestea ar avea efecte devastatoare pentru toate partile interesate”, a mai spus ea, reluand ideea lui Hendrickx privind pericolul reprezentat de deseurile spatiale.
„Este imperativ sa se adopte masuri urgente pentru a aborda potentiala escaladare”, a spus Raju.
Lovim „drept la tinta” si pe Telegram. Abonati-va si la canalul AK24 de Telegram.
Fostul presedinte al PSD, Liviu Dragnea, a confirmat recent ca exista o intelegere intre actuala…
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sambata, ca Kievul ar dori sa puna capat razboiului…
Un avion Boeing 737-800 Max al Southwest Airlines, cu pasageri la bord, a fost lovit…
Presedintele comisiei electorale din Georgia a fost stropit cu vopsea in timp ce organismul a…
Liderii marilor democratii ale Grupului celor Sapte (G7) au reiterat sambata, printr-un comunicat, angajamentul de…
Un cadavru aflat in stare avansata de descompunere a fost descoperit, sambata, de mai multi…