L-a terminat pe Slugarel. Augustin Lazar desfiinteaza punct cu punct si cu documente acuzatiile lui Toader. Ce a depus in fata judecatorilor

Procurorul general, Augustin Lazar, a raspuns punctual, in cererea de suspendare a executarii propunerii ministrului Justitiei, Tudorel Toader, de revocare a sa din functie, depusa la Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, argumentelor cuprinse in Raportul privind activitatea sa manageriala si despre care Toader a sustinut ca faptele enumerate sunt „de netolerat” intr-un stat de drept.

Astfel, potrivit documentului solicitat CA Alba Iulia de catre Agerpres, Lazar a apreciat, in ceea ce priveste acuzatiile privind „probleme grave de comportament, comunicare publica, lipsa asumarii responsabilitatii, plasarea deasupra legii prin afirmarea si sustinerea publica a lipsei temeiului legal pentru evaluarea procurorului sef al DNA” etc, ca ministrul Justitiei s-a raportat la opinia pe care a exprimat-o public in sedinta CSM prin care s-a sustinut „necesitatea stabilirii clare si fara echivoc” a cadrului normativ in care trebuie examinata cererea de revocare a procurorului-sef al DNA.

„Din aceasta perspectiva, trebuie reamintit ca, (…) procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie este membru de drept in Consiliul Superior al Magistraturii. In aceasta calitate, are nu doar dreptul, ci si obligatia de a exprima o pozitie publica asupra problemelor supuse dezbaterii CSM si de a sesiza problemele circumscrise stabilirii exacte a cadrului legal incident in procedura de revocare a procurorilor cu functii de conducere”, a mentionat Lazar.

In ceea ce priveste punctul privind existenta unor „probleme de legalitate” a numirii in functia de procuror general, Augustin Lazar a spus ca, potrivit reglementarilor, existenta calificativului de la ultima evaluare nu era prevazuta drept criteriu legal. Lazar a reamintit ca, din actele existente la CSM, rezulta ca are o vechime efectiva in functia de procuror de 34 de ani si 1 luna si nu a fost sanctionat disciplinar in ultimii 3 ani de activitate, iar la ultima evaluare a activitatii profesionale a fost apreciat cu calificativul „foarte bine”.

„Actul pe care ministrul Justitiei il contesta in prezent si-a produs si isi produce pe deplin efectele juridice pentru perioada imediat urmatoare publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, astfel incat solicitarea de revocare din functia de procuror general pentru motivul alegat, constand in pretinse neregularitati in procedura de numire in aceasta functie, afecteaza grav securitatea raporturilor juridice si prefigureaza o ingerinta in atributiile autoritatii judecatoresti”, se arata in solicitarea depusa la CA Alba Iulia.

Referitor la sustinerea potrivit careia dosarul de candidatura pentru functia de procuror general cuprinde si o rezolutie de clasare care priveste pe presedintele Romaniei, Lazar reitereaza ca nu au fost identificate lucrari din aceasta categorie realizate de catre el.

Augustin Lazar a raspuns si reprosurilor privind existenta unor „probleme grave de management” si ca nu ar fi luat nicio masura fata de, potrivit raportului de evaluare, „caracterul imputabil al tuturor faptelor retinute” in sarcina procurorului-sef al DNA.

Referitor la „lipsa organizarii eficiente si a asumarii responsabilitatii, ignorarea situatiilor de criza, incercarea de minimizare a deficientelor printr-un discurs public care a incercat acreditarea unei alte situatii decat cea reala” etc, Lazar a explicat, printre altele, ca aspectele retinute in sarcina procurorului-sef al DNA prin propunerea de revocare nu pot fi imputate procurorului general, intrucat acestea excedeaza atributiilor sale manageriale.

„Activitatea DNA si a procurorului-sef al DNA a fost supusa verificarilor prin Inspectia Judiciara, iar rapoartele de control intocmite de inspectorii judiciari, in care au fost propuse masuri de remediere, au fost discutate si aprobate in CSM-Sectia pentru procurori, unde a participat si votat si procurorul general. Ca atare, nu se poate imputa procurorului general ca, in urma activitatii de control a Inspectiei Judiciare, nu au fost dispuse masuri, cata vreme, prin Hotararea Sectiei pentru procurori, s-a dispus remedierea deficientelor constatate”, se mentioneaza in documentul depus la CA Alba Iulia.

Cu privire la folosirea in discursul public a sintagmei „inculpati de rang inalt”, procurorul general arata ca aceasta nu poate fi retinuta drept deficienta, atat timp cat Sectia pentru procurori a CSM a decis ca nu exista o incalcare a Codului deontologic.

In ceea ce priveste „contestarea deciziilor Curtii Constitutionale, in sensul incurajarii nerespectarii lor de catre procurori”, Lazar a spus ca in comunicarea publica a procurorului general nu exista elemente care sa sustina teza nerespectarii deciziilor Curtii Constitutionale. „Nu a fost pusa in discutie legitimitatea ori obligativitatea hotararilor acestui for”, a afirmat Augustin Lazar.

Despre delegarea in functie de executie a Codrutei Kovesi in cadrul Serviciului de indrumare si control, Lazar spune ca s-a produs cu respectarea prevederilor legale in vigoare in iulie 2018. „Delegarea a avut in vedere experienta profesionala si manageriala a doamnei procuror, dobandita in urma exercitarii a doua mandate de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si a doua mandate de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin raportare la atributiile Serviciului de indrumare si control”, arata Lazar.

El mai spune ca delegarile in functii de conducere au fost realizate, cu titlu provizoriu, pana la finalizarea procedurilor de numire in respectivele functii.

Totodata, Augustin Lazar a mai sustinut ca nu au existat niciodata afirmatii ale sale prin care sa fie aduse critici hotararilor judecatoresti sau judecatorilor.

Solicitarea lui Augustin Lazar va fi luata in discutie la CA Alba Iulia in data de 20 noiembrie. .

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anuntat ca a declansat procedura de revocare din functie a procurorului general, Augustin Lazar.