Legaturile tensionate dintre Franta si Germania incetinesc luarea deciziilor in UE
Imaginea presedintelui francez Emmanuel Macron si a cabinetului sau band bere cu omologii germani pe o barca in Hamburg in aceasta saptamana, va proiecta o viziune a prieteniei durabile franco-germane. Dar traditia guvernamentala germana numita „Klausur”, mascheaza de fapt o lupta pentru putere intre cele doua mari economii si impactul acesteia asupra multor proiecte europene, potrivit Reuters.
De la programe comune de aparare la energia nucleara sau relatiile cu China, Parisul si Berlinul sunt in contradictie intr-un numar tot mai mare de probleme.
Intr-un discurs din august, Macron si-a facut publica frustrarea, numind pozitia Germaniei cu privire la energia nucleara „o greseala istorica”.
Franta este una dintre tarile cu cea mai mare putere nucleara din lume, producand peste 70% din electricitate din centralele nucleare.
Cresterea tensiunii dintre cele doua capitale releva nu doar o disputa pe probleme tehnice, ci si o ruptura a increderii intre doua guverne care lupta pentru interese economice majore si viziuni diferite asupra viitorului UE.
„Am impresia ca guvernele nu vorbesc intre ele despre subiecte importante si atunci cand vorbesc, doar prin mass-media si, uneori, prin indiscretii”, a declarat Detlef Seif, unul dintre liderii Uniunii Crestin Democrate din Germania.
Aceasta lipsa de comunicare este ceea ce a determinat Berlinul sa sugereze intalnirea mai informala din aceasta saptamana, a spus un oficial francez.
Cea mai grea batalie este pentru reforma UE in domeniul energiei electrice.
Oficialii francezi sunt suparati pe ceea ce ei descriu drept o incercare germana de a sabota competitivitatea industriei nucleare a Frantei, a carei electricitate ieftina le-ar putea oferi un avantaj, in timp ce Germania se lupta cu preturile mari ale gazului.
„Punctul de plecare pentru toate aceste dispute este politica antinucleara a Germaniei, care se extinde dincolo de granitele sale”, a declarat Marc-Antoine Eyl-Mazzega, seful Centrului pentru energie si clima al think-tank-ului IFRI din Paris.
Germania a decis sa renunte treptat la energia nucleara dupa dezastrul de la Fukushima din Japonia in 2011, inchizandu-si ultimele reactoare in aprilie.
Dar, cu accesul Germaniei la gaz rusesc ieftin intrerupt in urma invaziei Ucrainei, industria sa se confrunta cu cresterea costurilor la electricitate. BASF, un lider al industriei germane, reduce numarul locurilor de munca in Europa si, in schimb, investeste in China.
„Ei s-au impuscat in picior, iar acum vor sa traga in al nostru pentru a compensa”, a declarat un oficial francez pentru Reuters, sub conditia anonimatului.
Germania si alti membri ai UE fac eforturi pentru reguli mai stricte cu privire la subventionarea de catre stat a preturilor la energie. Oficialii de la Berlin se tem ca Parisul va oferi contracte cu pret fix subventionat de stat pentru energia nucleara a EDF, si va cheltui veniturile obtinute pentru sprijinirea industriilor franceze.
In Germania exista, de asemenea, ingrijorarea ca Franta ar putea atrage companiile de peste Rin cu energie mai ieftina.
Nu este clar daca Franta si Germania pot ajunge la un acord la Hamburg inaintea unei reuniuni cruciale privind energia a UE din 17 octombrie.
„Franta nu mai pare sa aiba chef de compromis”, a scris Wolfgang Munchau in buletinul informativ EuroIntelligence.
Un diplomat al UE a declarat pentru Reuters ca ruptura relatiei va face ca blocul sa convina mai greu asupra altor decizii importante, cum ar fi forma viitoare a sprijinului pentru Ucraina.
Dincolo de o lipsa de chimie dintre presedintele francez si cancelarul german Olaf Scholz, antagonismul provine din viziunile diferite asupra lumii.
Conceptul lui Macron de „autonomie strategica”, prin care cere Europei sa nu se bazeze pe puteri exterioare in sectoare care le-ar putea oferi parghie politica, este in contradictie cu dependenta istorica a Germaniei de umbrela militara americana.
Decizia Berlinului de a lansa sistemul de aparare aeriana „European Sky Shield” cu hardware american si israelian, si nu unul franco-italian, a determinat Parisul sa anuleze o intalnire comuna franco-germana anul trecut.
De asemenea, Germania a promovat conceptul de „Wandel durch Handel”, sau „Schimbarea prin comert”, o credinta potrivit careia comertul dintre tari ar putea nu numai sa previna conflictele, ci si sa sustina democratia in regimurile autocratice de pana acum.
Desi conceptul a fost criticat pentru ca a esuat in cazul Rusiei, oficialii germani cred ca legaturile comerciale cu o tara precum China ar putea preveni conflictele. Franta favorizeaza o abordare mai categorica.
Acest lucru a fost evident cand Bruxelles-ul a lansat o ancheta asupra vehiculelor electrice chinezesti, pe care francezii au incurajat-o, dar pentru care Germania are rezerve, spun oficialii.
„Acolo unde germanii sunt defavorizati de riscuri, din cauza investitiilor lor extinse in China, francezii sunt dispusi sa traiasca intr-o lume in care represaliile de la Beijing sunt o posibilitate tot mai mare”, a declarat Noah Barkin, analist pentru GMF Asia.
