Legea „de aparare a suveranitatii”, adoptata de Ungaria, este contestata de Comisia Europeana in instanta de judecata. Ce reprosuri a formulat Bruxellesul

O lege maghiara „de aparare a suveranitatii”, care permite statului sa investigheze organizatiile finantate din strainatate, este contestata in instanta suprema a Uniunii Europene de catre Comisia Europeana, a anuntat executivul UE joi, relateaza Euractiv.

Comisia spune ca legea, adoptata in decembrie 2023, incalca, printre altele, dreptul la viata privata, libertatea de exprimare, libertatea de intrunire si prezumtia de nevinovatie.

Statutul maghiar creeaza un organism national cu atributii de a investiga „orice activitate care este finantata din strainatate si care poate influenta rezultatul alegerilor, vointa alegatorilor sau sprijina astfel de activitati”, potrivit unui fragment citat de Comisie. Bruxelles-ul spune ca puterile de investigare ale organismului sunt „foarte largi” si „intruzive”, in special cand vine vorba de accesul la informatii.

Investigatiile pot viza „o gama larga de persoane si entitati, inclusiv organizatii ale societatii civile, institutii de presa si jurnalisti”, se arata intr-un comunicat al Comisiei.

Bruxelles-ul a depus primele sale obiectii formale – numite oficial „proceduri de incalcare a dreptului comunitar” – pe 7 februarie.

Procedura pentru ca Executivul UE sa conteste legile nationale despre care considera ca incalca legislatia UE incepe intotdeauna cu un traseu dus-intors complicat si birocratic intre Bruxelles si guvernul in cauza, care rezolva, de obicei, litigiile inainte de a ajunge in instanta.

In cazul in care Comisia considera ca preocuparile sale sunt ignorate, poate in cele din urma sa depuna o plangere la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care este cea mai inalta instanta a UE.

Daca Curtea de Justitie constata ca Budapesta a incalcat legislatia UE, poate emite o amenda. In iunie, Curtea a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru tratamentul aplicat migrantilor si solicitantilor de azil.