Liderii G7 iau in calcul acordarea unui imprumut de 30 de miliarde de euro Ucraine, folosind active rusesti
Diviziunile cu privire la posibilitatea ca Ucraina sa primeasca in mod legal un imprumut suplimentar de 30 de miliarde de euro, extras din cele 270 de miliarde de euro in active de stat rusesti confiscate deja de tarile occidentale vor fi probabil exprimate la o reuniune a ministrilor de finante din G7, care va avea loc saptamana aceasta la Stresa, in nordul Italiei.
Intr-un alt test al vointei politice in ceea ce priveste Ucraina, SUA a solicitat sprijin pentru acest plan, banii fiind destinati sa ajute la reconstructia Ucrainei sau sa plateasca pentru armament de care are mare nevoie.
Dezbaterea privind modul in care activele de stat rusesti inghetate pot fi puse la dispozitia Ucrainei se afla in impas de mai bine de un an, sustinatorii confiscarii complete a activelor, spre deosebire de inghetare, nereusind sa convinga guvernatorii bancilor centrale sau sa obtina suficient sprijin in cadrul grupului G7, scrie cotidianul britanic The Guardian.
Propunerile de utilizare a activelor de stat ca garantie pentru un imprumut reprezinta chiar un moment rar de dezacord intre SUA si Germania. Christine Lagarde, presedintele Bancii Centrale Europene, a ridicat saptamana trecuta obiectii juridice si economice in ceea ce priveste confiscarea completa a activelor, dar SUA, cu sprijinul puternic al Marii Britanii, este hotarata sa incerce sa ocoleasca aceste obiectii.
Washingtonul vrea sa ocoleasca argumentele lui Lagard, spunand ca activele inghetate nu trebuie sa fie sechestrate sau confiscate, ci mobilizate pentru a acorda un imprumut extins Ucrainei, pentru care dobanda ar fi platita din profiturile anuale ale activelor rusesti inghetate. Confiscarea activelor bancii centrale rusesti si predarea lor Ucrainei acum, ca o plata prealabila pentru reparatii, este efectiv exclusa.
„Trecerea de la inghetarea activelor la confiscarea activelor, dispunerea de acestea, este ceva ce trebuie analizat cu mare atentie”, a declarat Lagarde, adaugand ca aceasta ar „incepe sa incalce ordinea juridica internationala pe care doriti sa o protejati, pe care ati dori ca Rusia si toate tarile din lume sa o respecte”.
Lagarde a sustinut ca sechestrul ar ameninta stabilitatea viitoare a sistemului financiar, ar submina principiul imunitatii statelor si ar determina tarile cu excedente mari, cum ar fi China si statele din Golf, sa evite monedele de rezerva occidentale, temandu-se ca banii lor vor fi, de asemenea, vulnerabili la sechestru.
Insa, inainte de reuniunea liderilor G7, SUA si Marea Britanie sustin ca, in loc de a inmana sume relativ mici, cum ar fi 500 de milioane de euro din dobanzile anuale, ar fi mai bine daca Ucrainei i s-ar putea inmana un imprumut sau o obligatiune in valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, dobanda fiind platita din profiturile generate de activele inghetate mai mari.
Statele G7 ar putea sustine obligatiunea cu o garantie de stat pentru a-i linisti pe investitorii privati, au declarat oficialii in cadrul conferintei de securitate Lennart Meri de la Tallinn din weekend.
Folosirea activelor bancii centrale rusesti ca garantie ar fi o masura reversibila pana cand Rusia va plati despagubiri. Criticii planului sustin ca utilizarea unui activ ca garantie inseamna ca acesta este detinut, ceea ce echivaleaza cu o confiscare. A fost deja nevoie de o batalie uriasa pentru ca UE sa accepte ca o parte din dobanzile la activele rusesti confiscate de puterile occidentale sa poata fi transferate Ucrainei.
Belgia, unde se afla depozitarul de valori mobiliare Euroclear, cu sediul la Bruxelles, este cel mai mare detinator de active inghetate ale Rusiei in cadrul G7, estimate la 270 de miliarde de euro. Activele aflate in Belgia au generat deja venituri din investitii in valoare de 5 miliarde de euro pentru perioada 2022-23 din aceste active.
La inceputul acestei luni, in urma consultarii cu UE, Belgia a acceptat sa plateasca peste 1 miliard de euro din impozitele pe acest profit catre un fond comun al G7 pentru Ucraina incepand de anul viitor. Anul acesta, guvernul belgian a dat Ucrainei 500 de milioane de euro din acest profit. A pastrat restul pentru rezervele sale si pentru unele riscuri financiare ipotetice, cum ar fi litigiile cu Rusia.
