Lupta in culise pentru conducerea NATO. O femeie ar avea cele mai mari sanse: Mette Frederiksen

Cursa pentru conducerea NATO se intensifica, insa ea se desfasoara in mare parte in culise, inca fara niciun semn privind un posibil castigator, comenteaza vineri Reuters, citata de Agerpres.

Jens Stoltenberg, secretarul general norvegian al Aliantei Nord-Atlantice, ar urma sa renunte la post la finalul lui septembrie, dupa noua ani petrecuti in aceasta pozitie.

Multi membri ai Aliantei ar vrea ca succesorul sau sa fie stabilit inainte sau la Summitul NATO din Lituania de la mijlocul lunii iulie.

Insa asta nu inseamna prea mult timp la dispozitie pentru cele 31 de tari membre sa ajunga la consensul necesar pentru a alege un nou lider. Ele i-ar putea cere lui Stoltenberg sa isi extinda mandatul pentru a patra oara.

Indiferent cine va prelua conducerea, o va face intr-un moment critic, pentru ca se confrunta cu dubla provocare de a tine aliatii uniti in sprijinul pentru Ucraina si de a evita orice escaladare ce ar atrage NATO intr-un razboi direct cu Rusia.

Secretarul britanic al Apararii, Ben Wallace, a declarat saptamana trecuta ca i-ar placea sa ocupe acest post. Insa, in contextul in care unele guverne vor in premiera o femeie in pozitia de secretar general al NATO, sefa guvernului danez, Mette Frederiksen, este de asemenea un concurent important.

Citeste si: Ministrul britanic al apararii, Ben Wallace, spune ca postul de secretar general al NATO, pe care spera sa-l obtina, „ar fi fantastic”

Desi rolul secretarului general este unul public, cursa este extrem de opaca si se deruleaza in special prin consultari intre lideri si diplomati, comenteaza Reuters. Aceste consultari vor continua pana cand totii membrii NATO vor conveni ca au ajuns la un consens.

Jamie Shea, fost oficial de rang inalt al NATO, care a lucrat in Alianta timp de 38 de ani, a spus ca liderii vor cauta un politician extrem de pregatit, bun comunicator si diplomat.

„A mentine familia unita, a tine pe toata lumea impreuna constant, a fi in contact cu toti aliatii pentru a te asigura ca raspunzi ingrijorarilor lor reprezinta o parte importanta a postului”, a declarat Jamie Shea, care acum face parte din think tank-ul Chatham House.

Multi diplomati considera ca Wallace are putine sanse la acest post, desi este respectat in randul membrilor Aliantei. Dorinta unor membri de a alege o femeie este in dezavantajul sau.

Multi ar prefera de asemenea un fost premier sau presedinte, pentru a se asigura ca liderul NATO are influenta politica la nivel inalt. In varsta de 64 de ani, Stoltenberg a fost premier al Norvegiei.

Unele state, in special Franta, vor pe cineva dintr-o tara din UE, sperand la o colaborare mai stransa intre NATO si blocul comunitar.

Mette Frederiksen indeplineste toate aceste criterii. Desi spune ca nu este candidata, nu a afirmat niciodata ca nu ar fi interesata de post. Diplomati din NATO declara ca, in spatele scenei, ea este o optiune puternic luata in considerare.

Numele ei a aparut prima data in discutie public intr-un articol de luna trecuta al ziarului norvegian VG, iar ea s-a aflat din nou in atentia media in aceasta saptamana dupa ce Casa Alba a anuntat ca il va vizita pe presedintele american Joe Biden la inceputul lunii iunie.

„Nu aplic pentru niciun post”, le-a spus ea jurnalistilor miercuri la Copenhaga, aplanand speculatiile ca vizita ar echivala cu un interviu de angajare pentru sefia NATO.

Desi acest post ajunge in mod traditional la un european, orice candidat serios are nevoie de aprobarea Washingtonului, puterea dominanta din NATO.

O sursa familiara cu pozitia SUA a spus ca administratia Biden nu are inca un candidat favorit si ca are loc o „dezbatere intensa” intre principalii consilieri.

Un purtator de cuvant al Departamentului de Stat a spus ca „este prea devreme in acest proces pentru a specula in legatura cu cine va primi sprijinul SUA”.

Daca ar ajunge in acest post, Mette Frederiksen ar fi al treilea sef al NATO la rand dintr-o tara nordica. Asta in timp ce unii aliatii sustin ca postul ar trebui sa fie ocupat in premiera de cineva din Europa de Est, mai ales in contextul in care razboiul declansat de Rusia in Ucraina a crescut importanta regiunii pentru NATO.

Printre alte nume vehiculate in discutiile dintre diplomati si in relatari media se numara sefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, presedinta Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, si sefa adjuncta a guvernului canadian, Chrystia Freeland.

Insa, in opinia unor diplomati, Kallas are o pozitie prea dura in privinta Rusiei din perspectiva unor state membre ale NATO, Berlinul vrea ca Von der Leyen sa ramana la Comisie, iar Freeland are dezavantajul ca provine dintr-o tara non-europeana considerata codasa in privinta cheltuielilor militare.

Alte nume vehiculate sunt veteranul premier olandez Mark Rutte si prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez.

Insa Rutte a insistat ca nu isi doreste postul, iar Sanchez se confrunta cu alegeri generale in a doua jumatate a anului.

Unii diplomati suspecteaza de asemenea ca multi dintre candidatii luati in discutie ar putea fi inacceptabili pentru presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are mari sanse sa fie reales la scrutinul de duminica si nu ar avea nicio problema in a bloca un consens in cadrul NATO.

Turcia, alaturi de Ungaria, blocheaza aderarea Suediei la NATO.

Numarul aparent mic de candidati cu sprijin larg ridica posibilitatea ca mandatul lui Stoltenberg sa fie din nou prelungit, poate pana la un nou summit NATO, in 2024.

Stoltenberg a spus ca nu vrea sa mai stea, dar nu a precizat cum va raspunde daca i se va cere sa mai ramana.

Foto: ro.depositphotos.com