„Ma voi lupta pana la capat”. Mesaj pentru sotie din subteranele Azovstalului, luptatorii rezista dupa ce au fost evacuati toti civilii
Militarii ucraineni din interiorul otelariei Azovstal, din orasul portuar Mariupol (sud-estul Ucrainei) asediat de fortele Moscovei, continua sa reziste atacurilor rusesti dupa ce sambata s-a reusit evacuarea tuturor femeilor, copiilor si varstnicilor care isi gasisera refugiu in acest urias complex industrial, informeaza duminica portalul Ukrinform, citat de EFE, informeaza Agerpres.
Trupele ruse si-au intensificat in ultimele ore atacurile asupra combinatului siderurgic insa, spun surse ucrainene, in timpul noptii militarii ucraineni au reusit sa le respinga din nou.
De cand vicepremierul ucrainean Irina Veresciuk a informat sambata ca s-a incheiat evacuarea civililor refugiati la Azovstal, exista temerea ca trupele ruse vor da asaltul final cu scopul – potrivit Kievului – de a organiza o defilare in Mariupol care sa coincida cu Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste, care va fi marcata luni, 9 mai.
Si agentia AFP scrie ca ultimii luptatori ucraineni din Azovstal continua sa reziste, in pofida faptului ca au tot mai putine munitii si hrana si ca sunt nevoiti sa supravietuiasca in conditii extreme.
Detalii despre viata din interiorul combinatului si despre luptele in curs de desfasurare au fost oferite de Evghenia Titarenko, infirmiera militara, al carei sot, membru al regimentului Azov, si camarazi de-ai sai se afla in continuare in complex.
„Numerosi militari sunt in stare grava. Sunt raniti si nu au medicamente”, explica Evghenia, care a reusit sa pastreze legatura cu apropiatii sai din interior. „Duc lipsa de hrana si de apa”, adauga ea.
„Ma voi lupta pana la capat”, ii scrie sotul ei, Mihailo, intr-un SMS vazut de AFP.
De mai multe saptamani, Mariupol este aproape in intregime sub controlul rusilor. Doar uriasa otelarie Azovstal nu a fost deocamdata cucerita de armata rusa, care o bombardeaza fara incetare.
„Luptatorii si-au luat deja ramas bun de la sotiile lor. Unul dintre ei i-a spus sotiei: ‘Nu plange, ne vom intoarce acasa atunci cand va veni vremea: vii sau morti'”, povesteste Evghenia, in varsta de 34 de ani. Dupa parerea ei, posiblitatea ca luptatorii ucraineni sa fie evacuati din combinat este foarte redusa.
Infirmiera ucraineana descrie o situatie haotica in interiorul tunelurilor uzinei, cu soldati luptand printre civili si cadavre prin labirintul de galerii subterane ce dateaza din epoca sovietica.
Mortii au fost bagati in saci de plastic si se descompun in lipsa unui sistem de refrigerare. Dar membrii regimentului Azov nu vor cu niciun chip sa cada in mainile fortelor ruse.
„Aproape peste tot, transporta cadavrele cu ei. Merita sa fie evacuati, cei care au ramas in viata, ranitii si mortii”, explica ea.
Evghenia a fugit din Mariupol inca din 24 februarie, ziua declansarii invaziei ruse, cand acest mare oras portuar din sud era deja bombardat. Cu doua zile inainte se casatorise cu Mihailo, si el tot infirmier militar, care si-a indemnat sotia insarcinata sa fuga din oras inca de la primele lupte.
Apoi, alti infirmieri au construit un spital improvizat in interiorul vastului complex metalurgic Azovstal, dupa ce rusii au vizat spitalele din oras, spune Daviti Suleimanasvili, un georgian care este membru al regimentului Azov. Acest batalion a fost creat in 2014, la inceputul conflictului impotriva prorusilor din Donbas (est), de catre militari de extrema dreapta, iar apoi a fost integrat rapid in Garda nationala ucraineana.
Daviti spune ca a fost tratat in acest spital improvizat in martie dupa ce a fost ranit de un obuz de tanc in timpul unei lupte de strada in Mariupol. Piciorul stang i-a fost amputat.
„Este foarte greu sa te vindeci in aceste conditii”, a declarat el prin telefon pentru AFP, descriind lipsa de instalatii sanitare de baza, de echipament medical si de incalzire.
Daviti a fost evacuat din Azovstal pe calea aerului, intr-un scenariu demn de filmele de la Hollywood: trei elicoptere ucrainene au reusit sa evite rachetele ruse pentru a transporta mai multi raniti. „A fost un miracol. N-am vazut asta decat in filme!”, povesteste el.
Insa in pofida ororilor de la combinatul Azovstal, unii gasesc insuportabil sa se afle afara, noteaza AFP.
Rolana Bondarenko, o femeie in varsta de 54 de ani, are circa 12 prieteni printre membrii regimentului Azov care se afla in continuare in combinat. Impreuna cu fiul ei, Rolana a fost una dintre primele persoane care s-au alaturat batalionului Azov in 2014. De atunci, Rolana a aflat ca baiatul ei a fost ucis la jumatatea lunii aprilie.
„L-au bagat intr-un sac negru si trupul lui putrezeste”, a declarat ea pentru AFP prin telefon, din Germania, unde locuieste de un an din motive medicale. „Si nu este doar cazul lui. Sunt sute!”, adauga femeia.
Dar chiar si dupa pierderea fiului, Rolana continua sa-i sprijine cu infocare pe ultimii combatanti ucraineni care rezista puterii de foc a artileriei si avioanelor ruse, in ceea ce pare a fi ultima reduta ucraineana din Mariupol.
In fiecare zi, ea trimite texte presarate cu emoticoane pentru a ridica moralul combatantilor ucraineni care, in ceea ce-i priveste, incearca sa o menajeze, vorbind mai mult de mandria si de capacitatea lor de a indura, si mai putin despre suferinte, noteaza AFP.
Unii au slabit „intre 15 si 20 de kilograme”, acum ca hrana este pe sponci, explica Rolana. „Mi-ar placea sa fiu alaturi de ei in acest moment. Daca as muri acolo jos, ar fi langa familia mea”, adauga femeia intre doua suspine.
