Mafia visinie, CCR a dat din nou dreptate PSD. Sesizarile lui Iohannis, PNL si USR au fost respinse ca „neintemeiate”

CCR a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, ca „neintemeiate” sesizarile presedintelui Klaus Iohannis, PNL si USR privind modificarile aduse Legii concurentei. Legea a fost modificata la initiativa lui Serban Nicolae (PSD) si il exclude pe Klaus Iohannis din procedura de numire a sefului Consiliului Concurentei.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, a transmis Curtea intr-un comunicat de presa.

Curtea Constitutionala a Romaniei a dezbatut, miercuri, sesizarile presedintelui Klaus Iohannis si Guvernului privind neconstitutionalitatea actului normativ care modifica si completeaza Legea 94/1992 referitoare la organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, legea criticata incalca mai multe prevederi constitutionale, inclusiv pe cele care consacra principiul bicameralismului.

Seful statului sustine ca legea incalca articolul 140 din Constitutie, prin prevederea care ii atribuie presedintelui Curtii de Conturi aceleasi competente ca si plenului acesteia.

„Art. I pct. 8 incalca art. 140 alin. (4) din Constitutie. Potrivit acestui punct din legea supusa controlului de constitutionalitate, (…) ‘(1) Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi si de catre presedinte. Conducerea executiva se exercita de catre presedinte, care coordoneaza, indruma si conduce, dupa caz, intreaga activitate a acesteia, potrivit competentelor conferite de prezenta lege. Presedintele este ajutat de doi vicepresedinti care sunt consilieri de conturi’. Noua solutie legislativa cuprinsa in teza I a alin. (1) al art. 9 ii atribuie, asadar, presedintelui Curtii de Conturi aceleasi competente ca si plenului acesteia. In forma actuala a legii, art. 9 alin. (1) prevede: ‘Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi’. Solutia legislativa in vigoare este in acord cu statutul presedintelui Curtii de Conturi, respectiv acela de consilier de conturi si membru al plenului Curtii de Conturi. Totodata, potrivit tezei a II-a a alin. (1) al art. 9 in forma propusa de legea criticata, presedintele Curtii de Conturi va coordona, indruma si conduce, dupa caz, intreaga activitate a acesteia. Din coroborarea celor doua teze rezulta ca principiul independentei membrilor Curtii de Conturi in exercitarea mandatului lor, statuat prin art. 140 alin. (4) din Constitutie, nu mai este respectat”, se arata in sesizare.

Un alt articol care incalca Constitutia, in opinia presedintelui, este cel care prevede ca „reprezentantii entitatilor auditate, care au actionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atributii de reglementare si avizare, nu raspund pentru consecintele masurilor administrative luate in urma recomandarilor sau dispozitiilor, dupa caz, cuprinse in acestea”.

Presedintele considera ca aceasta norma „este lipsita de claritate si predictibilitate”, intrucat nu rezulta catre cine va fi transferata raspunderea pentru activitatile realizate in exercitarea functiilor de catre reprezentantii entitatilor auditate si care au cauzat totusi un prejudiciu, „aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie, conform caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'”.

„In egala masura, exonerarea de raspundere a reprezentantilor entitatilor publice auditate pentru consecintele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constitutional al acestei autoritati, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia ‘Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate'”, se mai explica in sesizare.

„Constatarile inscrise in rapoartele de audit trebuie sa se bazeze pe probe de audit cu grad de adecvare si grad de suficienta ridicata”, este o alta prevedere care incalca Legea fundamentala, potrivit sursei citate.

„Notiunile de ‘grad de adecvare ridicat’ si ‘grad de suficienta ridicat’ nu sunt definite in legea criticata, nici in cuprinsul acestui articol, nici in lista de definitii reglementata de art. 2 din Legea nr. 94/1992. Intr-o atare situatie, standardul de proba necesar este incert, aspect care incalca principiul securitatii juridice cuprins la art. 1 alin. (5) din Constitutie si care contravine exigentelor privind claritatea si previzibilitatea legii. Fiind aspecte care detaliaza la nivel legal functia de control a Curtii de Conturi, este necesar ca reglementarea acestora sa fie clara, fara echivoc si fara elemente ce tin de aprecieri subiective”, spune Iohannis.

Si Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la acest act normativ.