Magistratii continua protestul in forta, nu se lasa pacaliti de „promisiuni de salon”. Arata ce urmareste, de fapt, Regimul Dragnea

Trei asociatii reprezentative ale magistratilor considera ca anuntul lui Tudorel Toader privind abrogarea unui articol din OUG 7 reprezinta „promisiuni de salon” si solicita „abrogarea unor dispozitii din legile justitiei si ordonantele de urgenta subsecvente, criticate de Comisia Europeana, Comisia de la Venetia si GRECO, respectiv, dupa caz, revizuirea unor prevederi ale acestor acte normative, dupa o reala consultare a sistemului judiciar”.

Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania”, Asociatia ”Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” si Asociatia ”Initiativa pentru Justitie”, avand in vedere declaratiile ministrului justitiei, dl. Tudorel Toader, dupa autointitulatele „discutii pe marginea legislatiei in domeniul justitiei”, precizeaza urmatoarele:

Independenta justitiei nu se poate negocia!

Prin urmare, nemultumirile magistratilor nu pot fi satisfacute cu promisiuni de salon, cu privire la abrogarea viitoare si incerta, nedeterminata temporal, a unui simplu text din ordonanta de urgenta care putea avea destinatari exclusiv „pe persoana fizica”, din randul judecatorilor doritori sa aspire la o functie de conducere „de rang inalt” in parchete.

Modalitatea in care aceste „discutii” au fost gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii dovedeste, inca o data, ca este justificata solicitarea corpului profesional de respectare a competentelor si a rolului fiecarei Sectii a C.S.M. si de implicare a Plenului in toate deciziile ce privesc intregul sistem judiciar, conform Constitutiei, redobandirea imediata de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial si sistarea emiterii unor comunicate de presa de presedintele C.S.M. sau de grupuri de membri, de natura a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la institutia insasi.

Subliniem ca, la intalnirea de la Guvern din 25 februarie 2019, nu au fost invitati – sau, cel putin, nu au participat – Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie – in calitatea sa de reprezentant legal al puterii judecatoresti si nici Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. A fost prezent, in schimb, procurorul-sef al Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitie, probabil in virtutea calitatii conferite de O.U.G. nr. 7/2019 de ultim „procuror ierarhic superior”.

La „negocierea” mentinerii acestor dispozitii legislative au pus umarul si reprezentantii unor asociatii de judecatori si / sau procurori, fata de care peste 2000 de colegi magistrati s-au delimitat individual in cursul anului 2018, considerand ca pozitiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost considerate inadecvate pentru evolutia magistraturii. De asemenea, unele filiale s-au autodizolvat, iar foarte multi membri au demisionat din aceste asociatii, din aceleasi motive.

Enumeram in continuare celelalte aspecte de esenta, ce se pot dovedi nocive pentru independenta justitiei, asupra carora nici verbal, din relatarea rezultatelor „discutiilor”, nu s-a ajuns la un consens intre participanti, cu scurte observatii:

1. Propunerea de a adopta un „memorandum” pentru a acorda Consiliului Superior al Magistraturii un termen rezonabil in vederea emiterii avizelor nu este suficienta, deoarece acesta ar constitui cel mult un act infralegal, de „bune practici”, fara garantii reale si eficiente in caz de nerespectare, in timp ce adunarile generale s-au pronuntat cu privire la solicitarea de a se initia procedurile legislative, de catre titularii in drept (inclusiv Guvernul Romaniei), in vederea modificarii Legii nr. 90/2001 pentru conditionarea expresa si imperativa a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonante de urgenta in domeniul legilor justitiei si al legislatiei penale de acel termen rezonabil.

2. Nemultumirile corpului profesional al magistratilor vizeaza insasi existenta Sectiei speciale pentru Investigrarea Infractiunilor din Justitie, nu doar reglarea gravitarii sale in afara orbitei sistemului judiciar traditional, care a presupus competente partajate si respectarea principiului limitarilor si al echilibrelor („checks and balances”).

Infiintarea Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati presupune o competenta exclusiva care nu mai exista in cazul niciunei categorii socio-profesionale, fara nicio garantie procedurala in cazul in care chiar membrii Sectiei speciale s-ar afla in situatia de a fi investigati pentru vreo infractiune, astfel incat sa se evite crearea unei imunitati penale de facto.

Respectarea recomandarilor din Raportul Comisiei Europene dat publicitatii in luna noiembrie 2018, a concluziilor avizului Comisiei de la Venetia din octombrie 2018, precum si a concluziilor si recomandarilor raportului GRECO din martie 2018, era posibila cu ocazia interventiilor legislative prin care s-au adus modificari legilor justitiei prin ordonante de urgenta, insa efectul a fost chiar de indepartare de la coordonatele trasate de entitatile internationale.

Intelegem ca nu exista nicio intentie de a adopta masuri pozitive de natura legislativa si administrativa in scopul suspendarii activitatii Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie pana la pronuntarea Presedintelui Curtii de Justitie a Uniunii Europene asupra masurilor provizorii solicitate in cauza C-127/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si revenirea provizorie la competenta partajata a structurilor de parchet in functie de obiectul infractiunilor (DNA in ceea ce priveste coruptia, DIICOT in ceea ce priveste crima organizata, parchetele nespecializate in ceea ce priveste infractiunile de drept comun etc.), astfel incat sa se respecte sistemul limitarilor si al echilibrelor, specific oricarui stat democratic.

In Decizia Curtii Constitutionale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, s-a retinut cu claritate ca Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o structura specializata din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca procurorul sef al acestei sectii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. si, indiferent de modul de numire in functiile de conducere in cadrul parchetelor, potrivit principiului constitutional al controlului ierarhic pe care se fundamenteaza activitatea procurorilor, toti acestia sunt subordonati procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J..

Astfel, in raporturile dintre procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt aplicabile dispozitiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora „(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale„. De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, in art. 304, art. 335 alin. (1), art. 328 alin. (1) sau in art. 339 alin. (2) din Codul de procedura penala.

Aceasta dezlegare obligatorie a fost contrazisa prin solutia legislativa din O.U.G. nr. 7/2019, iar in urma „discutiilor” se urmareste mentinerea in vigoare a dispozitiilor criticate.

Subliniem insa ca adoptarea O.U.G. nr.7/2019 este ultima dovada clara a faptului ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie poate reprezenta, in contextul mentionat, un instrument de intimidare a magistratilor, scoaterea sa din structura ierarhica a Ministerului Public fiind doar o simpla perfectionare a acestuia, nicidecum rezolvarea unui aspect de fond, puternic criticat de toate entitatile internationale relevante.

3. Graba de a interzice delegarea in functiile de conducere la parchete pe o perioada mai lunga de 45 de zile, ce ar putea conduce la blocaje institutionale (vacantarea functiei putand fi generata de deces, boala sau demisie etc.), este indoielnica, in conditiile in care, spre exemplu, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dna Lia Savonea, isi conserva functia de conducere la Curtea de Apel Bucuresti, determinand un lant de delegari in functiile de conducere de mai bine de doi ani (un vicepresedinte este delegat presedintele instantei, un presedinte de sectie este delegat vicepresedinte, alti doi judecatori sunt delegati presedinti la sectiile de contencios administrativ de la care provine cel din urma).

De asemenea, C.S.M., prin presedintele sau, nu a considerat ca ar exista vreo problema de aceeasi natura cu privire la intinderea nejustificata a provizoratului functiei in cazul in care conducerea Inspectiei Judiciare a ajuns, tot printr-o ordonanta de urgenta (O.U.G. nr. 77/2018), sa fie exercitata de persoane carora le expirase mandatul, printr-un interimat ope legis, care excludea decizia CSM si nu avea niciun termen limita previzibil.

Criticile magistratilor privesc, de altfel, intregul proces de reorganizare a Inspectiei Judiciare prin intarirea competentelor inspectorului-sef, omisiunea C.S.M. de a dezbate raportul de activitate al conducerii Inspectiei Judiciare pentru anul 2016, conjugata cu intarzierea in ocuparea prin concurs a functiilor de conducere din cadrul aceleiasi institutii, ce a culminat cu interventia legislativa printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului, fara posibilitatea CSM de a decide asupra delegarii.

Surprinzator, seful Inspectiei Judiciare – dl. judecator Lucian Netejoru – a fost prezent fara niciun impediment la discutiile de la Guvern, dupa mai bine de 5 luni de „provizorat in functie” acordat prin O.U.G. nr. 77/2018.

4. In ceea ce priveste reintroducerea drept cauza de eliberare din functie a „neindeplinirii conditiilor privind buna reputatie”, din Nota de fundamentare a O.U.G. nr. 7/2019 lipsesc argumente relevante, desi erau necesare pentru a motiva de ce se revine asupra solutiei legislative adoptate de Parlamentul Romaniei chiar in anul 2018, avand la baza chiar lipsa de claritate a notiunii in cauza.

Una dintre revendicarile transmise de Forumul Judecatorilor din Romania spre dezbatere catre corpul profesional consta in indeplinirea cu celeritate de catre Consiliul Superior al Magistraturii a atributiei de a adopta masuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici care submineaza independenta justitiei.

Or, in contextul campaniilor de denigrare a magistratilor, duse de diverse televiziuni si site-uri de presa, la care Consiliul Superior al Magistraturii nu a reactionat deloc sau a reactionat tardiv, pericolul utilizarii acestora pentru distrugerea bunei reputatii a unui magistrat este evident si transforma norma juridica privind eliberarea din functie, intr-un astfel de caz, intr-una arbitrara, neclara si neprevizibila.

5. Necesitatea amanarii sau a modificarii unor dispozitii referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, concursul de admitere in magistratura, formarea initiala a auditorilor de justitie, stagiul judecatorilor si procurorilor, examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor, concursul de promovare in functii de executie si de numire in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor sau concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost aparent insusita de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut un mandat expres din partea organismului colegial pentru a solicita abrogarea ordonantei, cu exceptia unor dispozitii vizand admiterea la INM si promovarea la ICCJ.

FJR a semnalat de-a lungul ultimilor doi ani ca, prin concentrarea modificarilor legislative asupra bulversarii sistemului de acces si promovare in profesie, fara studii de impact, exista riscul unui colaps, in conditiile supraincarcarii activitatii instantelor, care determina eforturi suplimentare pentru realizarea unui act de justitie de calitate.

Or, modificarile intervenite prin O.U.G. nr. 7/2019 au vizat o reparatie provizorie, doar pentru anul 2019, a acestei situatii.

Consideram ca recunoasterea de catre Guvernul Romaniei, chiar in nota de fundamentare a mentionatei ordonante de urgenta, a faptului ca dispozitiile legale, astfel cum au fost adoptate de Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum si inadecvate necesitatilor sistemului judiciar, ar fi impus o remediere reala a problemelor semnalate, si nu doar pentru anul 2019.

Prin mentinerea probei interviului pentru candidati, careia i se atribuie o pondere de 50%, se relativizeaza standardele profesionale, cu efect asupra calitatii activitatii judecatorilor instantei supreme, si este sporita doza de subiectivism. Pe de alta parte, obiectul interviului, astfel cum e prevazut in art. 524 alin. (1) din Legea nr.303/2004, este identic cu cel al verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara in procedura prevazuta de Regulamentul privind promovarea in functiile de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cu alte cuvinte, toate datele care formeaza obiect al interviului se regasesc in Raportul intocmit de inspectorii judiciari cu ocazia verificarilor ce au tocmai acest obiect: „integritatea candidatilor si modul in care candidatii se raporteaza la valori precum independenta justitiei si impartialitatea judecatorilor, motivatia si competentele „umane si sociale ale acestora”.

Tot in acest domeniu, se observa o indepartare nejustificata de la clamatul principiu al separarii carierelor, in conditiile in care s-a renuntat la caracterul efectiv al vechimii de 18 ani in functia de judecator pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie chiar in timpul unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, fara o consultare a corpului magistratilor.

In fine, atragem atentia asupra faptului ca incapacitatea puterii executive si a puterii legislative de a raspunde cerintelor Comisiei Europene formulate in cadrul MCV, cu ignorarea unor aspecte minimale vizand statul de drept, poate deschide calea activarii art. 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana, cu riscuri imense pentru Statul roman si bunastarea cetatenilor sai.

Solutia aflata la indemana Guvernului si a Parlamentului este abrogarea unor dispozitii din legile justitiei si ordonantele de urgenta subsecvente, criticate de Comisia Europeana, Comisia de la Venetia si GRECO, respectiv, dupa caz, revizuirea unor prevederi ale acestor acte normative, dupa o reala consultare a sistemului judiciar.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania
judecator Dragos Calin, co-presedinte
judecator Anca Codreanu, co-presedinte

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor
procuror Antonia Diaconu, co-presedinte
procuror Cosmin Adrian Iordache, co-presedinte

Asociatia Initiativa pentru Justitie
procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte
procuror Sorin Lia, co-presedinte