Mai multi profesori de la Facultatea de Drept Brasov intervin la CCR, cer sa fie anulata legea interzicerii cumulului pensie-salariu

Mai multe cadre didactice de la Facultatea de Drept Brasov au depus un memoriu „amicus curiae” la CCR in cazul sesizarii inaintate de ICCJ privind neconstitutionalitatea legii care prevede interzicerea cumulului pensie-salariu.

„Asa cum sustin si asociatiile profesionale de magistrati pensionari, in aceeasi ‘expunere de motive’ a Legii se indica faptul ca in urma analizarii integrate a informatiilor gestionate de Casa nationala de Pensii Publice, respectiv datele aferente Declaratiilor 112 depuse de angajatori pentru luna noimebrie 2020 si datele aferente beneficiarilor sistemului public de pensii, cu datele communicate de catre Ministerul Finantelor Publice la data de 1.09.2019 privind codurile fiscale ale autoritatilor si institutiilor publice central si locale indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si cele ale regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrative teritoriala, au rezultat urmatoarele:

-total asigurati declarati in D-112: 5.509.379 persoane, din care, cu contract de munca/raport de serviciu 5.337.535 persoane.

-5.337.535 persoane, din care: 102.375 persoane cu varsta mai mare sau egala cu 65 ani la 1.01.2020.

-102.375 persoane din care pensionari: 88.134, iar din acestia 28.271 persoane cu varsta mai mare sau egala cu 70 ani la la 01.01.2020 din care pensionari: 26.954.

Se observa din statisticile oficiale ca procentul pensionarilor care cumuleaza pensia cu salariul este de 1,65%, procent care nu poate justifica o masura compatibila cu art. 53 alin (1) si (2) Constitutia Romaniei. Mai mult, expunerea de motive eludeaza prezentarea obiectiva a situatiei juridice a pensionarilor – de serviciu, pentru limita de varsta sau pensionari speciali – care aleg sa cumuleze pensia cu salariul: pensionarii reangajati platesc contributii si impozite pentru sumele platite cu titlu de salariu/indemnizatie la fel ca orice angajat, astfel ca este gresita sustinerea potrivit careia ”prin optiunea de a alege intre plata pensiei sau a salariului se asigura repartizarea echitabila a resurselor bugetare”, se arata in memoriu.

Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa discute pe 26 iulie se sesizarile ICCJ in legatura cu Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a actului normativ privind cresterea varstei de pensionare.

Potrivit unui comunicat al ICCJ, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, in ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

Judecatorii arata ca sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Sub primul aspect, magistratii spun ca a fost avuta in vedere existenta urmatoarelor motive de constitutionalitate extrinseca, respectiv:

* caracterul eterogen al legii si nesocotirea principiului unicitatii reglementarii; incalcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalitatii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale;

* incalcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului;

* incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii si previzibilitatii normei juridice.

De asemenea, instanta suprema precizeaza ca a constatat ca se impune examinarea urmatoarelor motive de neconstitutionalitate intrinseca, respectiv:

* incalcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la independenta justitiei si la statul de drept;

* incalcarea art. 44 din Constitutie si art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, prin dispozitiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 si ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022;

* incalcarea principiului egalitatii in drepturi prevazut de dispozitiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constitutie;

* incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 56 alin. (2) din Constitutie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal;

* incalcarea art. 1 alin. (4) din Constitutie privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loiala si respectul reciproc intre autoritatile statului, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 147 din Constitutie.

De asemenea, Instanta suprema a decis sesizarea CCR si in legatura cu Legea privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare.

Conform ICCJ, sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Sub primul aspect, judecatorii precizeaza ca a fost avuta in vedere existenta urmatoarelor motive de constitutionalitate extrinseca, respectiv:

* caracterul eterogen al legii si nesocotirea principiului unicitatii reglementarii;

* incalcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale;

* incalcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) si n) din Constitutia Romaniei, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat ca actul normativ examinat incalca prevederile art. 1 alin. (3) si (5) prin raportare la art. 53 din Constitutie cu privire la principiul securitatii raporturilor juridice, a claritatii si previzibilitatii reglementarii si a statului de drept.