Marea Baltica se confrunta cu „provocari critice” in ceea ce priveste clima si biodiversitatea, avertizeaza un studiu

Marea Baltica se confrunta cu „provocari critice” din cauza crizei climatice si a degradarii biodiversitatii, potrivit unui studiu, in timp ce paza de coasta suedeza se lupta pentru a limita impactul unei deversari de petrol in largul tarmului sudic al tarii, potrivit The Guardian.

In cadrul celui mai cuprinzator audit de acest gen de pana acum, expertii Comisiei pentru protectia mediului marin baltic (Helcom) au declarat marti ca intre 2016 si 2021 nu s-a inregistrat „nicio imbunatatire” in ceea ce priveste sanatatea apei.

Stocurile de peste se aflau la niveluri periculos de scazute, in timp ce poluarea, utilizarea terenurilor si extragerea resurselor au continuat sa puna presiune asupra marii, se arata in studiu.

Luni, paza de coasta suedeza a extras aproximativ 20 de metri cubi de petrol din Marea Baltica, ajungand la un total de aproximativ 50 de metri cubi, dupa ce un feribot a esuat de trei ori in largul localitatii Horvik din sudul Suediei.

Inconjurata de noua tari, printre care Suedia, Finlanda, Danemarca si Rusia, apa inchisa relativ putin adanca, slab sarata a Marii Baltice face din aceasta un mediu marin unic. Aceste proprietati inseamna, de asemenea, ca este deosebit de vulnerabila la poluare si la schimbarea conditiilor de mediu.

Studiul „Starea Marii Baltice 2023” a constatat ca, in ciuda eforturilor de imbunatatire a mediului, conditiile generale nu s-au imbunatatit, in timp ce unii indicatori s-au inrautatit.

Jannica Haldin, secretar executiv adjunct al Helcom si coordonator al raportului, a declarat: „Constatarile servesc drept o reamintire sobra a faptului ca Marea Baltica se confrunta cu provocari critice care provin din activitatile umane.”

Raportul a constatat ca activitatile umane, inclusiv poluarea, pescuitul excesiv si distrugerea habitatelor, au afectat ecosistemul, ducand la un declin general al biodiversitatii.

Eutrofizarea – un fenomen in mare parte provocat de om, in care excesul de nutrienti, cum ar fi azotul si fosforul, cauzeaza inflorirea algelor – a fost, de asemenea, o problema, se arata in studiu.

Starea ecologica precara a Marii Baltice a afectat, de asemenea, profitabilitatea pescuitului si a turismului, potrivit studiului.

Au existat si cateva puncte pozitive. Reducerea aportului de nutrienti si a substantelor periculoase, precum si activitatile privind biodiversitatea si conservarea au dat semne de succes in unele parti ale Marii Baltice, iar mai multe foste puncte fierbinti de poluare au fost eliminate din ultima evaluare. S-a constatat ca ponderea zonelor marine protejate din regiune este in crestere.

Insa, potrivit studiului, criza climatica isi face simtita din ce in ce mai mult amprenta, ducand la reducerea stratului de gheata, la conditii meteorologice mai extreme si la cresterea temperaturii apei.

Un plan de actiune pentru Marea Baltica, conceput de Helcom in 2021, prevede consolidarea biodiversitatii, reducerea presiunilor asupra mediului si imbunatatirea sanatatii generale a ecosistemului Marii Baltice.

„Cu toate acestea, rezultatele actuale ale evaluarii sugereaza ca rata de recuperare a biodiversitatii in prezent este prea lenta”, a declarat Haldin. „Starea deteriorata prezentata in acest studiu este direct legata de activitatile si prioritatile noastre ca societate.”

Ea a adaugat: „Asigurarea faptului ca ecosistemul Marii Baltice isi mentine si isi imbunatateste functia depinde in intregime de cat de bine putem gestiona activitatile noastre pentru a ne asigura ca acestea sunt cu adevarat durabile si pentru a spori rezistenta ecosistemului, atat in viitorul apropiat, cat si pe termen lung.”