Marea minciuna a Big Tech. Corporatistii amagiti cu ideea ca la birou sunt o mare familie s-au trezit ca li se arata usa, fara menajamente
Dezumanizare. Sfasietoare. O palma peste fata. Tradare. Lucratorii din domeniul tehnologiei folosesc tot felul de expresii emotionale pentru a descrie valul de concedieri care a cuprins industria si a devenit subiect de discutie in lumea afacerilor, scrie Business Insider.
„Sunt socata si ranita si inca procesez”, a scris saptamana trecuta Katie Olaskiewicz, fosta strateg in domeniul adevarurilor umane la Google, pe LinkedIn, la scurt timp dupa ce 12.000 de angajati Google au fost concediati. „Este dificil atunci cand te simti tradat, dar nu exista cu adevarat un individ catre care sa iti poti indrepta furia”.
Ea a adaugat: „Poti sa lucrezi pentru unul dintre cei mai apreciati angajatori din lume si totusi sa fii redus la zero.”
In ultimele doua saptamani, un total de 40.000 de angajati au fost concediati de la Amazon, Microsoft si Google, un cosmar devenit realitate pentru lucratorii din domeniul tehnologiei. Pe LinkedIn si pe alte platforme de socializare, mii de fosti angajati deplang modul taios in care au fost concediati. Sentimentele de durere si tradare nu sunt o surpriza. Timp de ani de zile, industria tehnologica a cultivat in randul lucratorilor sai o atitudine conform careia angajarea lor era ceva mai mult decat o tranzactie – ca faceau parte dintr-o familie care lucra pentru un scop comun.
Concedierile din domeniul tehnologiei au fost foarte diferite de cele de pe Wall Street, care in ultimele luni a instituit propriile runde de reduceri de personal. Mai mult de 15.000 de angajati au fost concediati de la companii precum Goldman Sachs, BlackRock, Citi si Morgan Stanley. Dar, spre deosebire de sectorul tehnologic, locurile de munca din sectorul bancar sunt guvernate de doi factori: realizarile si natura ciclica a pietelor. Nu exista iluzii ca aceste locuri de munca sunt ceva mai mult decat un aranjament de afaceri.
Iar acum, cand primul val de concedieri din ultimele doua decenii loveste industria tehnologica, lucratorii – atat cei care au fost concediati, cat si colegii lor ramasi in urma – se confrunta cu acest adevar crud: locul de munca nu este acelasi lucru cu o familie.
Ideea de precaritate economica nu este straina Silicon Valley; sute de startup-uri din domeniul tehnologiei se prabusesc si dispar in fiecare an. Dar, in ultimul deceniu, unii giganti din domeniul tehnologiei au inceput sa le promita angajatilor lor ceva in plus – un sentiment de securitate.
La Google, compania isi numeste angajatii Googlers, un identificator care ii marcheaza ca fiind nu doar angajati, ci si piese ale organizatiei. La inceputurile sale, Google a inaugurat era campusurilor tehnologice intinse, pline cu toate facilitatile imaginabile, unde angajatii puteau lucra toata ziua si pana noaptea fara sa fie nevoiti sa plece (iar unii nu plecau). Si compania i-a incurajat mult timp pe angajati sa-si aduca „toata fiinta la serviciu”, imbinandu-si viata cu munca.
Primele zile ale Facebook, acum Meta, au fost definite de intreruperi. Dar, in anii 2010, a ajuns la adolescenta, devenind un gigant tehnologic de sine statator. In campusul sau extins din Menlo Park, California, angajatii puteau sa ia cursuri de fitness in grup la una dintre salile de sport ale companiei si sa ia micul dejun la una dintre cele cateva cafenele. Facebook a fost votat cel mai bun loc de munca din tara in 2018, in parte pentru ca a incurajat oamenii sa isi aduca „sinele autentic” la serviciu. Perceptia exterioara a fost ca forta de munca de la Facebook se simtea fericita, avea succes si atinsese un echilibru perfect intre viata profesionala si cea privata.
Dar au inceput sa apara fisuri in acest tablou: mai intai, in afacerea in sine, care parea sa aiba parte de scandal dupa scandal, apoi cu cultura sa interna. „Presiunea ca noi sa ne comportam ca si cum totul este bine si ca ne place sa lucram aici este atat de mare incat doare”, a declarat o tanara angajata in timpul unei adunari publice a companiei din 2019. „Nu ar trebui sa existe aceasta presiune de a ne preface ca iubim ceva, cand eu nu simt acest lucru.”
Acum, in decurs de cateva luni, aceleasi companii care au ajutat la promovarea mentalitatii de familie in Silicon Valley au fost cele care au zdrobit iluzia. Gigantul software Salesforce a functionat pe baza ideii de familie. Cand a venit momentul sa renunte la 10% din forta sa de munca la inceputul acestei luni, conducerea a evocat notiunea de familie la locul de munca. „Angajatii care sunt afectati nu sunt doar colegi. Ei sunt prieteni. Sunt o familie”, a scris oficialul intr-o scrisoare adresata angajatilor – si a comparat reducerile de locuri de munca cu moartea unor colegi.
La Meta, CEO-ul Mark Zuckerberg a declarat ca a gresit unele investitii mari in companie – in principal, cheltuielile pentru metavers. In noiembrie, compania a redus 11.000 de angajati, aproximativ 13% din forta sa de munca, in ceea ce angajatii au numit concedieri in stilul „Jocurilor Foamei”. Chiar si atunci cand a anuntat concedierile, Zuckerberg a recurs la limbajul familial, multumind angajatilor concediati pentru ca au pus „inima si sufletul in acest loc”.
Atunci cand 12.000 de angajati Googlers au fost concediati – unul dintre ei in concediu de maternitate, cu un copil de 4 luni acasa, iar o angajata insarcinata in opt luni – acestia au declarat ca s-au simtit socati si tradati. „Mi-e greu sa cred ca, dupa 20 de ani la Google, aflu pe neasteptate despre ultima mea zi de munca printr-un e-mail”, a scris pe Twitter un inginer de software. „Ce palma in fata. Mi-as fi dorit sa imi pot lua ramas bun de la toata lumea fata in fata”. Un alt angajat concediat de la Google a spus: „Am fost concediat: Acest lucru ne arata ca munca nu este viata ta, iar angajatorii – in special cei mari si fara chip, precum Google – te vad ca fiind 100% de unica folosinta. Traieste-ti viata, nu munca”.
Toxicitatea ideii de „familie”
Ideea de loc de munca similar familiei suna idilic pe hartie. O familie la locul de munca este loiala. Exista un sentiment de incredere incorporat. Exista o comunitate. Dar estomparea granitei dintre munca si familie poate avea un cost.
In cartea lor din 2021, „Out of Office”, jurnalistii Charlie Warzel si Anne Helen Petersen se opun arhetipului munca-familie. „Aveti deja o familie, aleasa sau nu”, scriu ei. „Iar atunci cand o companie foloseste aceasta retorica, ea reincadreaza o relatie tranzactionala ca fiind una emotionala”.
Ei adauga: „Poate parea atragator, dar este profund manipulator si, de cele mai multe ori, un mijloc de a plati oamenilor mai putin pentru a face mai multa munca. Familia evoca nu doar o apropiere, ci si un devotament si o legatura de durata, infuzata de sacrificiu: familia este pe primul loc.”
Tratarea unei organizatii ca pe o familie poate, in cele din urma, „sa ii oblige pe lucratori sa ignore propria exploatare”, spun ei, iar rezultatul ii poate face pe lucratori sa se simta subtil ca si cum nu ar trebui sa solicite timp liber, sa ceara mai multi bani sau sa depuna plangeri cu privire la un comportament rau la locul de munca.
Eden King, profesor la Universitatea Rice, specializat in psihologie industriala si organizationala, a declarat ca unele companii care predica mentalitatea de familie o folosesc ca pe o perdea de fum pentru a obtine mai mult de la angajatii lor.
„Uneori, liderii folosesc acest tip de limbaj, cum ar fi: „Facem cu totii parte din aceeasi familie”, intr-un mod care este neautentic si, de fapt, ii face pe oameni sa se dezangajeze”, mi-a spus King. „Ideea ca: ‘Oh, facem cu totii parte din aceeasi familie, dar am sa va cer sa lucrati ore nebunesti si pentru un salariu mic si nu am sa va tratez cu respect’ – suna fals.”
Imaginati-va acum ce se intampla cand aceleasi organizatii decid ca au facut angajari excesive la inceputul pandemiei, ca rezultatele lor au fost afectate si ca este timpul sa reduca numarul de angajati.
„Acea concediere nu numai ca pare impersonala, dar angajatul o poate percepe ca dezumanizanta”, a declarat Sylvia Bonilla Zizumbo, un coach de cariera si de leadership care a petrecut 17 ani la Google inainte de a-si lansa propria companie in urma cu trei ani. „Este o lovitura pentru cei care sunt concediati, dar si pentru cei care sunt inca in cadrul companiei”.
Potrivit lui Bonilla Zizumbo, la locul de munca intervin cinci factori: investitia in timp, contributia, asumarea si dedicarea personala, scopul muncii si performanta. Acesti factori sunt cei care ne fac sa ne simtim multumiti si sa avem succes la locul de munca si ne indeamna sa fim mai ambitiosi si mai productivi. In acelasi timp, lucrati alaturi de alte persoane, formati relatii si construiti incredere. Partea de lucru cu oamenii este fundamentala pentru afacere, a spus ea, si ceea ce ii mentine pe angajati motivati.
„Cu toate acestea in minte, apoi sa fii brusc lasat sa pleci se simte intr-adevar ca o tradare”, a spus ea. „Se simte ca si cum tot ceea ce poti face pentru a controla rezultatul – timpul investit, contributia, dedicarea, performanta ridicata si loialitatea – nu conteaza.”
Realitatile de pe Wall Street
In multe feluri, lucratorii din domeniul tehnologiei se trezesc la o realitate pe care colegii lor din alte industrii au cunoscut-o dintotdeauna. Pe Wall Street, concedierile fac parte din viata la fel de mult ca noua generatie de stagiari.
Concedierile de pe Wall Street sunt ciclice: Bancile elimina in mod regulat angajatii cu cele mai slabe performante pentru a face loc noilor vedete. Bancherii traiesc si mor in functie de evaluarile lor de performanta, care dicteaza nu numai marimea bonusurilor lor, ci si daca mai au un loc de munca. Aceste reduceri au fost mult timp considerate o componenta necesara pentru a face afaceri in lumea extrem de competitiva si extrem de profitabila a finantelor, o situatie neplacuta si impersonala pentru lucratorii care stiu cum sta treaba – ca totul este doar o afacere.
„In ultima instanta, este vorba despre cresterea veniturilor, iar acesta este modul in care se mareste placinta”, mi-a spus Charlie Anderson, partener la firma de recrutare Heidrick & Struggles. „Si astfel, atunci cand aceasta este cea mai importanta caracteristica sau cel mai important punct in raport cu care esti judecat la orice evaluare de sfarsit de an, cred ca asta conduce cultura organizationala.”
Pandemia si profiturile in plina expansiune care au venit odata cu ea au ajutat la intarzierea acestui ciclu natural de viata, dar dupa teribilul 2022 al pietei, concedierile au revenit. In timpul unei recente teleconferinte privind castigurile, directorul general al Morgan Stanley, James Gorman, a descris concedierile efectuate de banca in decembrie ca fiind „intarziate”.
Recentele concedieri din banci au fost rapide si impersonale. La Goldman Sachs, care a redus recent 3.200 de angajati, unii lucratori au fost chemati la intalniri la ora 7:30 dimineata pentru a li se spune ca au ramas fara loc de munca. Unii bancheri juniori au avut la dispozitie doar 30 de minute pentru a-si curata birourile inainte de a li se arata usa. Un asociat disponibilizat din domeniul bancar a descris situatia ca fiind „apocaliptica”, in care „la fiecare 10 minute, tot auzeam ca cineva va fi concediat”.
In mod similar, in industrii precum Big Law, firmele functioneaza in baza unui sistem de tip „sus sau afara”, in care se asteapta ca avocatii fie sa fie promovati, fie sa paraseasca cabinetul. Cei care nu performeaza sunt „gestionati”, o modalitate de a-i impinge discret spre iesire. Atunci cand vremurile devin dificile, firmele de avocatura care au aversiune fata de concedieri vor efectua adesea „concedieri pe furis” in urma evaluarilor de performanta, o modalitate de a reduce numarul de angajati, transferand vina pe performanta angajatului, mai degraba decat pe situatia financiara a firmei. Cu toate acestea, pe masura ce afacerile incetinesc in 2023, in special in domenii de practica precum fuziunile si achizitiile, chiar si firmele de avocatura au inceput sa anunte concedieri, invocand supracontractarea si scaderea cererii.
Dar pentru oamenii care sunt prinsi intr-o dinamica nesanatoasa a muncii – sau care tocmai au fost concediati de la una – este timpul sa regandeasca relatia cu locul de munca, a declarat Bonilla Zizumbo, coach de cariera si fost Googler mult timp. Separarea locului de munca de identitatea ta este cruciala, la fel ca si faptul de a-ti lua timp pentru a-ti da seama ce conteaza cel mai mult pentru tine, lucrurile care iti aduc cea mai mare bucurie si oamenii care conteaza cel mai mult. Nu amanati acea vacanta si aveti grija de sanatate, a spus ea.
„Acesta este adesea unul dintre cele mai mari regrete pe care le aud: Ai dat totul pentru slujba ta, ai fost loial, nu te-ai ocupat de aceste lucruri importante din viata ta, doar pentru a fi concediat”, a spus ea. „Si nu mai primesti acel timp inapoi”.
