Marturisirea unui fost ministru tehnocrat: „Greseala principala pe care i-o reprosez eu lui Dacian – exces de bun-simt. Trebuia sa ia decizii dure”

Valeriu Nicolae, fost ministru secretar de stat in guvernul lui Dacian Ciolos, publica o noua marturie din culisele fostului Executiv. El spune ca Dacian Ciolos a dat dovada de un exces de vun-simt, care i-a „paralizat” deciziile dure.

„Noua, ca tehnocrati, ne-au lipsit ‘bata’ si identitatea de grup”, este una dintre concluziile lui Nicolae despre activitatea Guvernului Ciolos, publicata pe Dilema Veche.

„Ca tehnocrati, am facut greseli. Greseli pe care trebuie sa le examinam critic, pentru ca altii sa le poata evita in viitor. Nicicind nu m-a inspirat cineva mai mult decit Dacian, dar asta nu inseamna ca el nu a facut greseli sau gafe. Noi, cei din jurul lui, am facut probabil si mai multe. Dacian nu si-a dorit vreodata rolul „arhanghelului Dacian“ si a tot repetat ca el singur nu poate sa schimbe mai nimic si ca trebuie sa fim multi pentru a putea sa aducem o schimbare. Cred ca de asta a si decis sa refuze rolul si povara de a fi salvatorul PNL-ului.

Orice miscare civica sau politica ar trebui sa aiba o institutie de tipul „avocatul Diavolului“. Care sa fie din capul locului contra. Rolul de „Gica contra“ este dificil si vine impotriva unei culturi pupincuriste cum este cultura politica romaneasca. Din pacate, efectele negative ale pupincurismului se pot vedea si in mediul privat. Cele mai devastatoare efecte ale pupincurismului se vad insa in administratia publica, ce a devenit un fel de prostituata dur supravegheata de rechinul politic. O institutie puternica de „Gica contra“ ar fi putut elimina aberatiile sistemice din politica romaneasca. Sfintul Iliescu, Sfintul Constantinescu, Sfintul Nastase, Sfintul Geoa-na, Sfintul Basescu si Preasfinta Elena-facatoarea-de-sarmale, Sfintul Ponta si acusi Dumnezeul Dragnea nu ar fi putut sa existe. Sper ca USR-ul sau miscarea care, eventual, se va construi in jurul lui Dacian sa nu faca aceleasi greseli.

Sfinti exista peste tot, inclusiv la televiziuni: Sfintul Gadea – apostolul tatucului Dragnea si preaslujitorul Varanului, Sfinta Grecu si Sfintul Ciuvica, si ei preaslujitori ai celebrului puscarias, Sfintul Turcescu – apostolul Zeului Basescu…

Eu am tendinta sa ii sfintesc pe domnul Plesu, pe Dacian si pe alti citiva oameni cu care am lucrat indeaproape. Sint convins ca sint niste oameni foarte faini si, comparativ cu alti lideri de opinie sau politici, sint incomparabil mai buni. In mod sigur, nu sint sfinti si nici nu cred ca isi doresc sa ajunga. Ma irita opiniile impotriva lor, dar m-am educat sa le ascult sau sa le citesc cu rabdare si fara a le considera adverse mie. Nu imi este deloc usor.

L-am auzit odata pe Vanghelie spunind ca niciodata un partid, in Romania, nu va putea sa aiba un lider cinstit, pentru ca ar fi imposibil de controlat de baronii locali care „stiu cum se face banul“. Un partid care are o buna parte dintre principalii „actionari“ puscariasi sau puscariabili, in mod logic, va face tot posibilul ca interesul acestora la virf sa fie bine reprezentat. Din pacate, cu exceptia USR-ului, nici un alt partid din Parlament nu are legitimitatea sa discute despre o conducere cinstita. USR-ul nu are insa experienta politica si ar putea sa urmeze aceleasi cai ca toate partidele vechi, daca nu vor avea o institutie a „avocatului Diavolului“ care sa previna asta.

Greseala principala pe care i-o reprosez eu lui Dacian este ca a evitat conflictul. Citiva dintre cei mai faini tehnocrati au facut acelasi lucru. Dragos Pislaru, seful meu direct, a fost unul dintre ei. Ambii au un exces de bun-simt care paralizeaza deciziile dure ale lor sau ale subordonatilor lor. Decizii despre care eu am crezut si cred ca sint necesare.

Roosevelt spunea ca, daca vrei sa conduci negocieri vorbind incetisor, trebuie sa te asiguri ca ai cu tine un par teapan. In partidele normale, „parul“ este accesul la banul, slujbele si onorurile publice. In partidele noastre vechi a mai aparut o dimensiune foarte puternica a „parului“: aparenta protectie impotriva puscariei. Guvernele nu reprezinta interesul cetateanului, ci in primul rind al partidului. Cu cit partidele sint mai corupte, cu atit administratia publica pe care acestea o controleaza este si ea mai corupta. Amenintarea cu puscaria creeaza o identitate de grup mult mai puternica decit o identitate construita pe idealuri cuprinzind bun-simt si modestie.

In mod paradoxal, atacind cu inversunare tehnocratii, Dragnea, Ponta, Ghita si Tariceanu, precum si trimbitele lor sau ale lui Voiculescu, ajuta la construirea unei identitati din ce in ce mai solide a tehnocratilor si cresc apetitul implicarii civice al unora dintre cei care pina acum au stat in afara dezbaterilor politice.

Modul in care evitam ca USR-ul si urmatoarea miscare civica inchegata in jurul lui Dacian sa faca aceleasi greseli ca vechile partide depinde, in opinia mea, de felul in care acestia vor evita apetitul pentru pupincurism si sfintirea sefului. Noua, ca tehnocrati, ne-au lipsit „bita“ si identitatea de grup. Fara „sopirlele“ partidelor impuse in guvernul tehnocrat si cu amenintarea din ce in ce mai serioasa a unui stat captiv, ambele lipsuri par sa-si fi gasit rezolvarea. Urmatorii patru ani vor fi un test bun pentru a verifica rezilienta, nu numai a tehnocratilor, dar si a democratiei romanesti”, a scris Valeriu Nicolae in Dilema Veche.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook