Mai multe tari NATO sunt dispuse sa trimita trupe in Ucraina, avertizeaza fostul sef al aliantei, Anders Rasmussen: „Nu as exclude posibilitatea ca Polonia sa se angajeze si mai puternic in acest context, fiind urmata apoi de tarile baltice”

Un grup de tari NATO ar putea fi dispuse sa trimita trupe pe teren in Ucraina daca statele membre, inclusiv SUA, nu ofera garantii tangibile de securitate Kievului la summitul aliantei de la Vilnius, a declarat fostul secretar general al NATO, Anders Rasmussen, relateaza The Guardian.

Rasmussen, care este consilier oficial al presedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la locul Ucrainei in viitoarea arhitectura de securitate europeana, a efectuat un turneu in Europa si la Washington pentru a evalua schimbarile de atitudine inainte de inceperea summitului din 11 iulie.

El a avertizat ca, chiar daca un grup de state ar oferi Ucrainei garantii de securitate, altele nu vor permite ca problema viitoarei aderari a Ucrainei la NATO sa fie exclusa de pe ordinea de zi la Vilnius.

El a facut aceste remarci in timp ce actualul sef al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ca problema garantiilor de securitate va fi pe ordinea de zi la Vilnius, dar a adaugat ca NATO – in conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington – ofera garantii de securitate doar membrilor cu drepturi depline.

Rasmussen: „In cazul in care NATO nu poate conveni asupra unei cai clare de urmat pentru Ucraina, exista posibilitatea ca unele tari sa ia masuri in mod individual. Stim ca Polonia este foarte angajata in furnizarea de asistenta pentru Ucraina. Si nu as exclude posibilitatea ca Polonia sa se angajeze si mai puternic in acest context la nivel national si sa fie urmata de statele baltice, poate inclusiv cu posibilitatea de a trimite trupe pe teren”.

„Cred ca polonezii s-ar gandi serios sa intre si sa asambleze o coalitie daca Ucraina nu obtine nimic la Vilnius. Nu ar trebui sa subestimam sentimentele polonezilor, ei simt ca prea mult timp Europa Occidentala nu le-a ascultat avertismentele impotriva adevaratei mentalitati rusesti”, a mai aratat Rassmusen

El a declarat ca ar fi pe deplin legal ca Ucraina sa solicite o astfel de asistenta militara.

Rasmussen a declarat ca este imperativ ca Ucraina sa primeasca garantii de securitate scrise, de preferinta inainte de summit, dar in afara cadrului NATO. Acestea trebuie sa acopere schimbul de informatii, o productie sporita de munitie, interoperabilitatea NATO si o aprovizionare cu arme suficienta pentru a descuraja Rusia sa atace din nou.

Rasmussen a spus ca „unii aliati ai NATO ar putea fi in favoarea garantiilor de securitate pentru a evita de fapt o discutie reala despre aspiratiile de aderare ale Ucrainei. Nu cred ca acest lucru este posibil. Cred ca problema NATO va fi ridicata la summitul de la Vilnius. Am vorbit cu mai multi lideri est-europeni si exista un grup de aliati tari, din Europa Centrala si de Est, care doresc cel putin o cale clara pentru Ucraina spre aderarea la NATO.”

El a mai spus ca istoria a aratat ca este periculos sa lasam Ucraina in sala de asteptare a NATO pe termen nelimitat. Chiar daca la summitul de la Vilnius nu se va putea oferi o invitatie Ucrainei de a adera la NATO, s-ar putea face referire la posibilitatea de a exista o invitatie la Washington anul viitor. Aceasta cale de aderare, a spus el, ar trebui sa excluda stabilirea unor conditii prealabile, cum ar fi un plan de actiune pentru aderarea la NATO, lucru pe care nici Suedia si nici Finlanda nu au fost obligate sa il adopte ca parte a parcursului lor de aderare.

„Orice altceva mai putin de atat ar fi o dezamagire pentru Ucraina”, a spus el.

Rasmussen a respins argumentul potrivit caruia Ucrainei nu i s-ar putea oferi o cale de aderare la NATO pana cand razboiul nu se va incheia, spunand ca acest lucru i-ar oferi lui Putin un drept de veto.