Mesaj taios al Estoniei: „Masinaria de razboi a Rusiei a fost subestimata de NATO. Armata Rusiei are capacitatea de a produce mai multe milioane de proiectile de artilerie pe an, depasind cu mult eforturile europene”
Comandantul militar suprem al Estoniei anunta ca noile informatii privind capacitatea Rusiei de a produce munitie si de a recruta trupe au determinat o reevaluare in randul aliatilor NATO.
Martin Herem, comandantul Fortelor de Aparare estoniene, a declarat ca predictiile potrivit carora fortele rusesti vor ajunge la limita resurselor lor nu s-au adeverit. Armata Rusiei are capacitatea de a produce mai multe milioane de proiectile de artilerie pe an, depasind cu mult eforturile europene, si poate recruta sute de mii de noi trupe, a spus el, citat de Bloomberg.
Generalul estonian, a carui tara are o granita de aproape 300 de kilometri cu Rusia, se alatura unui numar tot mai mare de sefi militari ai Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord care au avertizat in ultima luna ca alianta ar trebui sa se pregateasca pentru un razboi cu Kremlinul.
Herem a facut referire la o estimare anterioara potrivit careia Rusia ar putea produce un milion de proiectile de artilerie pe an.
„Multi oameni au crezut ca nu pot merge mai departe de atat – astazi, faptele ne spun altceva”, a declarat Herem intr-un interviu la Tallinn. „Ei pot produce chiar mai multa – de multe ori mai multa – munitie”.
La aproape doi ani de cand Putin a ordonat invazia Ucrainei, liderii NATO se pregatesc pentru un conflict de lunga durata, in conditiile in care contraofensiva Kievului nu si-a atins obiectivele, iar trupele sunt in transee de-a lungul unei linii de front de 1.500 de kilometri, care se intinde din estul regiunii Donbas pana la gura raului Dnipro, in sud.
Serviciile secrete estoniene au prezis ca Rusia ar avea nevoie de trei pana la cinci ani pentru a-si reconstrui masina militara suficient de mult pentru a reprezenta o amenintare directa la adresa NATO.
Dar proximitatea regiunii baltice si retorica tot mai belicoasa a Moscovei au starnit ingrijorari cu privire la pregatirea militara.
De asemenea, seful fortelor armate belgiene, Michel Hofman, a declarat luna trecuta ca Rusia ar putea deschide un „al doilea front” in tarile baltice sau in Moldova – o natiune situata intre Ucraina si Romania – in cativa ani.
Comandantii militari din Norvegia si Suedia, aceasta din urma in pragul aderarii la NATO, au indemnat, de asemenea, luna aceasta, guvernele lor sa se pregateasca pentru un potential conflict cu Moscova.
Productia de munitie a aparut ca un punct cheie in care UE a ramas in urma. Blocul comunitar a comunicat statelor membre la sfarsitul anului trecut ca este foarte putin probabil sa indeplineasca obiectivul de a produce 1 milion de obuze pana in martie. Intre timp, Rusia este sustinuta de un aflux de provizii din Coreea de Nord, care ar fi livrat 1 milion de obuze catre Rusia anul trecut.
Comentariile sefului militar estonian ofera o perspectiva mai sumbra decat cea a premierului tarii, Kaja Kallas, care a declarat luna aceasta pentru Bloomberg ca Ucraina are inca o cale de a invinge Rusia daca aliatii contribuie cu o parte din productia lor economica la Kiev.
„Daca facem lucrurile cum trebuie, atunci nu are rost sa facem aceste previziuni sumbre”, a declarat Kallas intr-un interviu din 16 ianuarie.
Desi nu vede Rusia ca pe o amenintare directa „astazi sau maine”, Herem a declarat ca riscul pentru NATO ar putea creste la un nivel critic odata ce resursele rusesti vor fi eliberate din campania din Ucraina. „Un an este suficient pentru ca ei sa faca ceva oribil in directia noastra”, a spus Herem.
