Migrantii, marul discordiei intre Franta si Italia

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a numit guvernul Frantei „agresiv” si „de neinteles”, dupa ce a criticat Italia pentru ca a refuzat sa lase nava de salvare Ocean Viking sa acosteze, informeaza BBC.

Italia a permis acostarea a trei nave cu migranti in porturile sale, dupa ce le-a tinut o perioada in largul coastelor sale si a anuntat ca Franta a fost de acord sa o primeasca pe cea de-a patra. Insa anuntul a venit inainte ca Franta sa isi dea acordul.

Anuntul ca Franta a acceptat sa cuprinda Ocean Viking a atras urale din partea vicepremierului italian Matteo Salvini, care s-a bucurat ca „aerul s-a schimbat”.

Liderul de extrema dreapta al Ungariei, Viktor Orban, i-a multumit lui Meloni pentru „protejarea granitelor Europei”.

La Paris, anuntul public al Italiei a fost vazut drept o modalitate de a forta Franta sa accepte nava.

Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a declarat ca Franta va lasa in mod exceptional Ocean Viking sa acosteze, insa a descris actiunile Italiei ca fiind reprobabile si egoiste, avertizand asupra unor „consecinte foarte grave”.

Intr-o conferinta de presa de vineri, Meloni a spus ca a fost uimita de „reactia agresiva” a Frantei, pe care a descris-o, de asemenea, ca nejustificata.

Comentariile vin pe fondul unor discutii intre cei doi membri ai Uniunii Europene cu privire la migratie, pe care noul guvern de dreapta al Italiei a promis sa il reprime.

In consecinta, Franta a suspendat un acord prin care se angaja sa primeasca 3.500 de migranti relocati din Italia, si i-a indemnat pe ceilalti membri ai UE sa faca acelasi lucru, totodata inasprind controalele la granitele cu Italia.

Meloni a avertizat ca nu ar fi „inteligent” ca UE sa izoleze Italia. Ea a subliniat ca tara ei a primit aproape 90.000 de migranti in acest an, in timp ce Ocean Viking, cu 234 la bord, a fost prima nava de salvare pe care Franta a acceptat-o vreodata.

„Situatia nu poate continua asa”, a adaugat ea, spunand ca reactia Frantei a tradat o lipsa de solidaritate europeana.

Impartirea inegala a migrantiei a provocat de mult timp frictiuni intre UE si Italia, Grecia si Spania care au sustinut ca nu-si pot asuma primirea tuturor migrantilor.

Si politica interna a fiecarei tari este un motiv de disputa.

Prim-ministrul Italiei – primul lider de extrema dreapta al tarii de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial – si-a bazat campania pe oprirea migrantilor si trebuie sa-si multumeasca electoratul.

In Franta, presedintele Emmanuel Macron se confrunta cu presiunea extremei drepte. Liderul acesteia, Marine Le Pen, s-a grabit sa profite de situatie, acuzandu-l pe Macron de slabiciune, prin acceptarea navei, denuntand esecul sau de a opri „imigratia masiva si anarhica”.

Oricare ar fi motivul, rezultatul este acum cea mai grava criza dintre Franta si Italia din 2019, cand vicepremierul italian de atunci a efectuat o vizita de solidaritate protestatarilor antiguvernamentali gilets jaunes (vestele galbene) din Franta, determinand Parisul sa-si retraga ambasadorul de la Roma.

Rareori membrii UE din vest se critica unii pe altii atat de deschis – si nu este de bun augur pentru relatiile dintre noul guvern al Italiei si aliatii sai traditionali.