Mihail Neamtu ii prezinta scuze lui George Simion: „Ceata mentala, bulversarea emotionala, plamanii afectati si ficat supraincarcat de antibiotice m-au facut sa spun lucruri pe care astazi le regret”

Mihail Neamtu, proaspat beneficiar al unui loc pe lista AUR la europarlamentare, a tinut sa explice, vineri, de ce a spus, in urma cu cativa ani ca „George Simion este o nulitate”.

„In 6 decembrie 2020, eram pe un pat de spital din orasul Timisoara, fiind intr-o stare de izolare totala, dar si supus unui tratament medicamentos foarte agresiv impotriva infectarii cu virusul Covid-19. Asa era protocolul lui Arafat… Dupa cum va puteti imagina, chiar n-aveam o stare buna.

Ceata mentala, bulversarea emotionala, plamanii afectati si ficat supraincarcat de antibiotice m-au facut sa spun lucruri pe care astazi le regret. Da, confirm faptul c-am facut niste declaratii violente la adresa lui George Simion, pe care liderul AUR a avut eleganta sa le uite si sa le ierte.

Socot, asadar, enunturile mele lovite de nulitate.

(…) In iarna anului 2020 inca dadeam crezare propagandei oficiale (lansata contra lui George Simion dupa modelul atacurilor Stangii la adresa lui Donald Trump) care spunea ca succesul AUR se datoreaza unor troli din Sankt-Petersburg. Dupa patru ani de cercetare si analiza, mi-am luat libertatea de-a face o completa reevaluare a verdictelor nefondate, pripite si puerile rostite atunci”, a scris Neamtu pe Facebook.

inainte de a fi propulsat pe liste de liderul AUR, Mihai Neamtu avea o parere cu totul diferita despre acesta, considerand ca „Simion George este o nulitate, nu stie nimic. Nimic! Despre nimic!”, dupa cum se poate vedea si in imaginile de mai jos.

Adrian Papahagi a prezentat, miercuri, dupa anuntul lui Neamtu, detalii despre „cum s-a stricat amicitia noastra”.

„Acum, ca Mihail Neamtu si-a oficializat intrarea in AUR, pot sa marturisesc cum s-a stricat amicitia noastra.

Cu exact un an in urma (in 31 martie si 1 aprilie 2023), am tinut ultimele conferinte impreuna, la Bistrita si Piatra Neamt. Intre cele doua, a avut loc o discutie la care el ar fi preferat sa nu particip. Isi pregatea o strategie pentru a candida la Parlamentul European. L-am rugat sa evite un singur lucru: colaborarea cu AUR, o linie rosie morala, intelectuala, politica si strategica pentru mine. A promis ca nu va face asta.

Apoi l-am lasat sa continue discutia, la care simteam ca nu sunt binevenit si am pornit inspre Piatra Neamt.

In seara in care am revenit la Cluj, dupa ultima conferinta, cineva mi-a trimis un afis: Mihail Neamtu lansa a doua zi o carte a lui Claudiu Tarziu, la Parlament, sub egida AUR. Ma mintise cu seninatate; el isi incepuse deja apropierea de AUR. L-am rugat sa nu se compromita, a pretextat ca nu stia toate detaliile despre eveniment, si in cele din urma s-a retras. Am inteles instantaneu ca asocierea lui cu mine era doar un paravan de onorabilitate, in spatele caruia trata cu AUR.

Peste cateva zile s-a nascut (nepremeditat) discutia despre data Pastelui. Am schimbat cateva replici in scris si mi-a spus sa-l scuz ca nu poate sprijini pozitia noastra despre unificarea datei Pastelui si ca va prefera sa taca pe acel subiect. I-am raspuns ca-l inteleg; refuzasera sa semneze scrisoarea noastra catre Sinod destui oameni perfect onorabili, cu care am ramas prieteni. Era de inteles, subiectul era controversat, iar eu insumi eram cu inima indoita, intrucat nu voiam ca gestul sa fie perceput ca un atac impotriva Bisericii. Sigur, subiectul ramane legitim si sunt convins ca suntem in adevar: cum a spus si Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol duminica trecuta, sarbatorirea in duminici distincte a Invierii Unuia Domn Iisus Hristos e un scandal pentru intreaga crestinatate. Nu mai insist acum.

Nu va ascund insa socul si dezgustul pe care l-am trait cand fostul prieten a devenit varf de lance al celor care ne-au sarit la beregata. Dintr-o data, binefacatorul sau, Andrei Plesu, cel care scrisese generos despre cartile lui, Teodor Baconschi, sau prietenul alaturi de care conferentiase cu putine zile in urma devenisera dusmani ai ortodoxiei, „neocalendaristi” care urmareau sa „eviscereze” Biserica din interior si alte grozavii.

Am inteles imediat: Neamtu o luase deja spre AUR. Cum noi nu l-am fi sprijinit pe acest drum si nu mai puteam functiona drept gaj de onorabilitate, deveneam utili ca tinta – la ceva tot eram buni in drumul lui spre AUR. In plus, ce putea aduce Neamtu la AUR? Doar un discus „conservator”, pe care existenta altor conservatori ostili AUR il delegitima. Pragmatic, nu mai eram utili decat ca tinta a linsajului, ironiilor si calomniilor auriste.

In anul care a urmat, Neamtu a preluat tot mai mult discursul nemilos cu Occidentul si indulgent cu Putin al AUR. In zeci de ocazii, Neamtu si liderii AUR s-au afisat impreuna, mai mult sau mai putin discret.

Ieri, intr-un interviu cu George Simion pe care nu doresc sa-l calific, Mihail Neamtu si-a inscenat adeziunea spontana la AUR.

Atata a durat negocierea. Atat costa promisiunea unui loc eligibil la europarlamentare (care se poate dovedi o iluzie, caci Simion e mai viclean decat Neamtu): renegarea prietenilor si a multor valori pe care le credeam comune. Nu cred ca face banii, dar asta e: fiecare cu optiunile sale”, a scris Papahagi pe Facebook.