Milei a concediat deja peste 24.000 de functionari in Argentina: „Statul este o oganizatie infractionala”. Multi erau numiti de partide

Javier Milei considera ca statul „este dusmanul” si „o organizatie infractionala” pe care incearca sa o reduca la dimensiunea sa minima. Cand a preluat functia de presedinte al Argentinei, in decembrie 2023, statul avea 341.477 de angajati. Doua luni mai tarziu, administratia lui Milei eliminase deja 9.000 de locuri de munca. Iar, saptamana trecuta, au fost ordonate alte 15.000 de concedieri. Noi disponibilizari sunt asteptate la mijlocul anului… dar nimeni nu stie cate locuri de munca vor fi reduse si nici cine va fi concediat, se arata intr-un amplu material publicat de El Pais.

Aproximativ 50.000 de functionari traiesc acum in acest climat de incertitudine, majoritatea cu contracte temporare. In trecut, aceste posturi nepermanente erau reinnoite o data pe an. Acum, aceste persoane stiu ca au supravietuit primei etape, dar posturile lor vor fi inca in curs de revizuire timp de inca trei sau sase luni.

„Ne confruntam cu o situatie de teroare psihologica”, a declarat miercurea trecuta un angajat de la Secretariatul National pentru Copii, Tineret si Familie. Ea – ca si alte persoane intervievate – s-a temut sa isi dea numele pentru EL PAIS.

„Milei a spus ca vor fi 70.000 de disponibilizari. Apoi, a spus ca 15.000 sau 20.000. Acest du-te-vino are impact asupra sanatatii noastre mentale si asupra vietii de zi cu zi. Toata lumea este inghetata fara sa stie ce se va intampla, nimeni nu stie cine va fi urmatorul”, a adaugat ea, cu cateva ore inainte ca superiorii sa inceapa sa ii anunte pe cei carora nu le vor fi reinnoite contractele (acestea expirau la 31 martie).

Secretariatul respectiv este cea mai afectata agentie de stat, cu 1.656 de victime, aproape jumatate din cei 3.600 de angajati din intregul minister al capitalului uman.

Milei – economist si realizator de emisiuni TV, care se defineste ca fiind anarho-capitalist – a anuntat inca din prima zi ca urmeaza reduceri majore in birocratia de stat. Ca prima masura, el a cerut 100% munca in persoana (eliminand munca la distanta) pentru a-i demasca pe „gnocchi”, asa cum sunt cunoscuti in Argentina lucratorii fictivi ai statului. Aceste persoane sunt plasate in posturile lor de catre partidele politice, ca o modalitate de a intoarce favoruri: ei merg la birou doar o data pe luna pentru a-si ridica salariile. Folosirea termenului „gnocchi” – un fel de mancare tipic italian – se datoreaza faptului ca, in Argentina, aceasta masa este servita de obicei pe data de 29 a fiecarei luni, care este aproape de ziua de salariu.

Pe cale sa implineasca patru luni de mandat, ordinul lui Milei a fost de a reduce intre 15% si 20% din personalul de stat care are contracte temporare. Argumentul oficial este ca Argentina este „o tara saracita”, cu un stat prea mare si ineficient.

„Mi se pare ca exista un consens destul de general in societate pentru a nu continua sa platim pentru lucruri care nu corespund Argentinei in care traim”, a declarat miercuri, 27 martie, purtatorul de cuvant al presedintelui, Manuel Adorni.

La jumatatea anului 2023, Argentina se afla pe locul al saptelea pe lista tarilor OCDE – doar sub Norvegia, Suedia, Danemarca, Islanda, Finlanda si Franta – in ceea ce priveste raportul dintre angajatii de stat si numarul de persoane angajate. In termeni calitativi, insa, tara se plaseaza sub mijlocul clasamentului intr-un indice al Bancii Mondiale care masoara eficienta guvernamentala: Argentina a obtinut un scor de 41,9 din 100 in 2022.

Multi angajati de stat concediati au incercat sa isi gaseasca de lucru in sectorul privat, dar aproape niciunul nu a reusit. Argentina se afla in mijlocul unei crize economice si a unei prabusiri a consumului, majoritatea companiilor reducand forta de munca in loc sa angajeze personal. In ianuarie anul trecut, ultima luna cu date oficiale, activitatea economica a scazut cu 4,3% fata de cele 12 luni anterioare, cea mai grava contractie de la pandemia Covid-19.

In ultima sa aparitie publica, purtatorul de cuvant al presedintelui a asigurat presa ca selectia angajatilor care urmau sa fie concediati a fost o „sarcina extrem de chirurgicala, facuta pentru a nu face greseli”. Cei intervievati, pe de alta parte, considera ca concedierile au fost facute la intamplare.

Printre cei concediati se numara persoane care au inceput sa lucreze in birocratia de stat in timpul administratiilor anterioare de centru-stanga, precum si persoane care au inceput sa lucreze in timpul administratiei de dreapta a lui Mauricio Macri (2015-2019), al carui partid este acum aliat al lui Milei in Congresul National. Tinerii aflati la inceput de drum au fost concediati, la fel ca si functionarii publici care se apropie de varsta de pensionare. Multi si-au pierdut singura sursa de venit pentru a-si intretine membrii de familie dependenti, in timp ce chiar si unii reprezentanti sindicali au fost concediati (desi, din punct de vedere tehnic, este ilegal sa ii concediezi).

„Nu a existat niciun criteriu specific in [intocmirea] listelor. Au concediat oameni care s-au alaturat in ultimii ani si altii cu 15 sau 20 de ani de experienta”, afirma Natalia. Ea lucreaza la Agentia pentru Siguranta Rutiera din 2017. „Fiecare angajat a fost convocat de superiorul sau direct si i s-a spus ca nu i se va reinnoi contractul. Am coborat de la diferite etaje, toti plangeam pentru ca nu intelegeam de ce”, ofteaza ea.

Natalia considera ca a fost iresponsabil sa fi concediat personalul acestei agentii chiar inainte de un weekend de sase zile: „Toti agentii ar trebui sa fie pe drumuri si sa faca controale de alcoolemie si de viteza. Acest lucru arata dezinteresul total al guvernului fata de siguranta rutiera”.

In februarie, Milei a decretat restructurarea tuturor mijloacelor de informare de stat timp de un an, ca parte a unui plan de „reorganizare a companiilor publice”. In unele cazuri, cum ar fi la Radio Nacional sau la TV Publica, au avut loc disponibilizari. In altele, cum ar fi la Telam, agentia de stiri de stat pe care Milei a declarat ca doreste sa o inchida, toti lucratorii au fost suspendati si li s-a interzis accesul in birouri. „Agentia a fost redusa la tacere timp de 24 de zile”, spune Braulio Cabrera, in varsta de 33 de ani. El este delegat sindical si lucreaza in arhiva fotografica a agentiei, care conserva materiale istorice de care lucratorii se tem ca sunt „in pericol” din cauza noilor masuri.

La Consiliul National de Cercetare Stiintifica si Tehnica (CONICET) – principala organizatie de cercetare stiintifica din Argentina -, au fost inregistrate pana acum 140 de concedieri. Dar drujba a trecut si prin bursele de doctorat, cu o reducere de la 1.300 in 2023 la o cifra actuala de doar 600.

„Ne confruntam cu imposibilitatea de a continua multe investigatii de cercetare”, avertizeaza Nuria Giniger, cercetator la CONICET si delegat sindical. Printre aceste proiecte, subliniaza ea, unele sunt esentiale pentru tara, cum ar fi cele care au legatura cu boli precum dengue sau chagas.

„Stresul la locul de munca s-a inmultit cu o mie. Au inceput prin a concedia personalul administrativ si a reduce bursele, dar cine poate spune ca nu vor continua [sa reduca] cercetatorii si personalul de sprijin?”. Ea isi aminteste ca, in timpul campaniei sale prezidentiale, Milei a spus ca „CONICET, asa cum exista astazi, trebuie inchis”.