Mircea Geoana, editorial in The New York Times: „Romanii vor o si mai mare globalizare”

Intr-o lume in care tot mai multe tari vor sa-si inchida granitele si sa-si recupereze suveranitatea, romanii care demonstreaza de o luna in Bucuresti si celelate orase ale tarii vor globalizare. Vor sa fie parte a Europei occidentale, nu sa ramana inchisi intre granitele unei tari cunoscuta pentru nivelul ridicat al coruptiei si cel scazut al nivelului de trai. Aceasta este concluzia editorialului semnat, in The New York Times, de Mircea Geoana, fost ministru de Externe si fost ambasador al Romaniei in Statele Unite.

Luna trecuta, imaginile a sute de mii de romani care protestau in fata sediului Guvernului si in celelalte orase din tara s-au raspandit in jurul lumii. Acesta proteste sunt, in fapt, un semnal catre lume ca in acest colt al Europei democratia rezista. Miscarile de strada au fost declansate de o ordonanta de urgenta a Guvernului care ar fi afectat campania nationala de lupta impotriva coruptiei, un domeniu in care Romania a obtinut victorii semnificative, dar incomplete, in ultimii ani, scrie Mircea Geoana in The New York Times, citat de Digi24.

Mita si nepotismul inca exista, saracia ramane la un nivel ridicat, ca si polarizarea sociala si discrepantele economice. Aceste realitati au determinat milioane de tineri romani sa fuga in alte tari ale Uniunii Europene, in Statele Unite sau Canada. Totusi, destul de multi altii au ramas in tara, au iesit pe strazi, in ger, si, in cele din urma, au fortat Guvernul sa renunte la ordonanta.

Ceea ce Romania experimenteaza este distantare de elita politica si o furie care seamana cu ceea ce am vazut in Europa si America. Insa origine si scopurile sunt complet diferite. Acesti romani „indignati”, asa cum isi spun, nu sunt muncitori, agricultori, militanti anti-globalizare asemenea celor care au votat pentru Brexit si l-au ajutat pe Donald Trump sa ajunga la Casa Alba. Sunt, cei mai multi dintre ei, tineri oraseni, absolventi de facultate cu slujbe bine platite in corporatii multinationale si banci. Si nu s-au revoltat fata de globalizare sau de Uniunea Europeana. Solutia pe care o propun ei este o si mai mare globalizare, o Europa mai puternica si mai multa implicare a SUA si NATO in regiune. Reactioneaza instinctiv impotriva zidurilor care ar putea fi ridicare intr-un efort zadarnic de a stopa libera miscare a oamenilor, ideilor, capitalului si tehnologiei.

Exista si o idee care uneste tinerii protestatari, membrii largei diaspore romanesti si toate partidele politice din tara: o Romanie puternica incepe din interior, cu o buna guvernare si increderea ca viitorul nostru este strans legat de Vest.

Totusi, suntem intr-o regiune in care demagogii de la Budapesta si Varsovia fac frecvent stirile si am fi naivi sa ne imaginam ca nu exista ecouri ale tuturor acestor idei nationaliste si autoritariste in Romania, in special in localitatile mai putin bogate, victime ale dezindustrializarii, si in vasta zona agricola subdezvoltata a tarii. Unii dintre cei de acolo – localnici si politicieni – chiar cred ca imensele demonstratii din Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Iasi au fost orchestrate de George Soros, de corporatiile straine sau de serviciile interne de informatii, remarca fostul ministru de Externe.

Dar multimea care lumineaza cu telefoanele Piata Victoriei stie mai bine. Impulsul rebeliunii lor a fost greseala Guvernului de a relaxa legislatia anticoruptie. A fost scanteia, momentul in care a fost pusa la incercare credinta lor profunda ca imensul potential al Romaniei este irosit de o elita politica incompetenta si corupta.

Castigul real al acestor zile geroase si pline de confuzii, de departe mai important decat intelegerile politice este ca o imensa si influenta parte a Romaniei declara, in sfarsit, ca suntem o parte integranta a Vestului democratic.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook