Misterul vibratiei care a afectat Pamantul timp de 9 zile a fost rezolvat. Totul a inceput in Arctica
Totul a inceput cu topirea unui ghetar care a declansat o alunecare de teren uriasa, care a declansat un mega-tsunami inalt de 200 de metri in Groenlanda in septembrie anul trecut. Apoi a venit ceva inexplicabil: o vibratie misterioasa care a zguduit planeta timp de noua zile.
In ultimul an, zeci de oameni de stiinta din intreaga lume au incercat sa afle ce a fost acest semnal.
Acum au un raspuns, conform unui nou studiu publicat in revista Science, si acesta ofera inca un avertisment ca Arctica intra in „ape necunoscute”, pe masura ce oamenii imping temperaturile globale tot mai sus.
Unii seismologi au crezut ca instrumentele lor s-au stricat cand au inceput sa detecteze vibratii prin sol in septembrie, a declarat Stephen Hicks, coautor al studiului si seismolog la University College London.
Nu erau tonuri inalte si zgomote la care te-ai putea astepta in cazul unui cutremur, ci mai degraba un zumzet monoton, a declarat el pentru CNN. Semnalele cutremurelor tind sa dureze cateva minute; acesta a durat noua zile.
El a fost nedumerit, a fost „complet fara precedent”, a spus el.
Seismologii au localizat semnalul in estul Groenlandei, dar nu au putut stabili un loc anume. Asa ca au contactat colegii din Danemarca, care primisera rapoarte privind un tsunami declansat de o alunecare de teren intr-o parte indepartata a regiunii numita Dickson Fjord.
Rezultatul a fost o colaborare de aproape un an intre 68 de oameni de stiinta din 15 tari, care au analizat date seismice, din satelit si de pe teren, precum si simulari ale valurilor tsunami pentru a rezolva enigma.
Ceea ce s-a intamplat reprezinta un „pericol in cascada”, a spus Svennevig, si totul a inceput cu schimbarile climatice provocate de om.
De ani de zile, ghetarul de la baza unui munte urias care se inalta cu aproape 2.000 de metri deasupra fiordului Dickson se topea, asa cum se intampla cu multi ghetari in Arctica.
Pe masura ce ghetarul s-a subtiat, muntele a devenit din ce in ce mai instabil inainte de a se prabusi pe 16 septembrie anul trecut, trimitand in apa suficiente pietre si resturi pentru a umple 10.000 de piscine olimpice.
Mega-tsunami-ul care a urmat – unul dintre cele mai mari din istoria recenta – a declansat un val care a ramas blocat in fiord timp de mai bine de o saptamana, invartindu-se inainte si inapoi la fiecare 90 de secunde.
Fenomenul, numit „seiche”, se refera la miscarea ritmica a unui val intr-un spatiu inchis, asemanatoare cu apa care se imprastie inainte si inapoi intr-o cada sau intr-o cana. Unul dintre oamenii de stiinta a incercat chiar (si nu a reusit) sa recreeze impactul in propria cada.
Desi seismele sunt bine cunoscute, oamenii de stiinta nu stiau pana acum ca pot dura atat de mult.
„Daca as fi sugerat acum un an ca un seiche ar putea persista timp de noua zile, oamenii ar fi dat din cap si ar fi spus ca este imposibil”, a declarat Svennevig, care a comparat descoperirea cu gasirea brusca a unei noi culori in curcubeu.
Oamenii de stiinta au descoperit ca acest seiche a creat energia seismica in scoarta terestra.
Este poate prima data cand oamenii de stiinta au observat direct impactul schimbarilor climatice „pe solul de sub picioarele noastre”, a declarat Hicks. Si niciun loc nu a fost imun; semnalul a calatorit din Groenlanda pana in Antarctica in aproximativ o ora, a adaugat el.
Nimeni nu a fost ranit de tsunami, desi acesta a trecut peste situri de patrimoniu cultural vechi de secole si a avariat o baza militara goala. Dar aceasta intindere de apa se afla pe o ruta frecvent utilizata de navele de croaziera. Daca s-ar fi aflat una acolo la momentul respectiv, „consecintele ar fi fost devastatoare”, au scris autorii studiului.
Estul Groenlandei nu s-a mai confruntat niciodata cu o astfel de alunecare de teren si tsunami, a declarat Svennevig. Acest lucru arata ca noi zone ale Arcticii „se activeaza” pentru acest tip de evenimente climatice, a adaugat el.
Pe masura ce Arctica continua sa se incalzeasca – in ultimele cateva decenii, regiunea s-a incalzit de patru ori mai repede decat restul lumii – mega-tsunami-urile declansate de alunecari de teren ar putea deveni mai frecvente si cu consecinte mortale.
In iunie 2017, un tsunami in nord-vestul Groenlandei a ucis patru persoane si a distrus case. Amenintarea depaseste granitele Groenlandei, a declarat Svennevig; fiorduri de forma similara exista si in alte regiuni, inclusiv Alaska, parti din Canada si Norvegia.
Ceea ce s-a intamplat in Groenlanda in septembrie anul trecut „demonstreaza inca o data destabilizarea continua a versantilor muntosi mari din Arctica din cauza incalzirii climatice amplificate”, a declarat Paula Snook, geolog specializat in alunecari de teren la Universitatea de Stiinte Aplicate din Norvegia de Vest, care nu a fost implicata in studiu.
Recentele avalanse de roci din Arctica, precum si din regiunile alpine, sunt „un semnal alarmant”, a declarat ea pentru CNN. „Dezghetam terenuri care au fost intr-o stare rece, inghetata timp de multe mii de ani”.
Mai sunt inca multe cercetari de facut cu privire la avalansele de roci, care sunt, de asemenea, afectate de procese naturale, a avertizat Lena Rubensdotter, cercetator in cadrul Serviciului Geologic al Norvegiei, care, de asemenea, nu a fost implicata in studiu.
Cu toate acestea, a adaugat ea, este „logic sa presupunem ca vom asista la prabusiri de roci mai frecvente pe pantele de permafrost pe masura ce clima se incalzeste in regiunile arctice”.
Descoperirea fenomenelor naturale care se comporta in moduri aparent nefiresti evidentiaza modul in care aceasta parte a lumii se schimba in moduri neasteptate, a spus Svennevig. „Este un semn ca schimbarile climatice imping aceste sisteme in ape neexplorate”.
