„Moldova incalca drepturile rusilor”. Reactie dura a Moscovei: „De dragul alipirii la Romania, Chisinaul renunta la identitatea moldoveneasca”
Konstantin Kosaciov, presedintele Comisiei pentru relatii internationale din Consiliul Federatiei, camera superioara a parlamentului rus, a criticat vineri in termeni virulenti decizia din urma cu o zi a Curtii Constitutionale de la Chisinau prin care a fost declarata neconstitutionala legea care conferea limbii ruse statut special in Republica Moldova.
Criticilor au fost exprimate intr-o postare pe blogul senatorilor rusi de pe pagina de internet a Consiliului Federatiei, intitulata ‘In Europa prin incalcarea drepturilor rusilor?’, informeaza Agerpres.
Kosaciov pune pe acelasi plan decizia Curtii Constitutionale a Republicii Moldova si pe cea a Ucrainei din 16 ianuarie prin care intregul sector de servicii din aceasta tara trece exclusiv la limba ucraineana, calificandu-le pe ambele drept ‘atacuri impotriva limbii ruse’, potrivit portalului Deschide.md.
Senatorul rus vede o legatura intre cele doua masuri si aspiratia de integrare europeana a Republicii Moldova si Ucrainei. ‘Am impresia ca Europa trateaza cu indulgenta astfel de decizii, considerandu-le in deplina concordanta cu valorile europene, la care adera in mod declarativ Kievul si Chisinaul, incalcand de fapt conventiile europene’, sustine Kosaciov, in opinia caruia ‘rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, incurajata de Uniunea Europeana in vecinatatea Rusiei’.
Referitor la decizia de joi a Curtii Constitutionale de la Chisinau, el sustine ca aceasta a fost luata la presiunea fortelor proeuropene. ‘Acesti politicieni inteleg integrarea tarii lor intr-un mod specific, prin renuntarea la vechea identitate moldoveneasca si a propriei statalitati de dragul alipirii la Romania’, scrie Kosaciov, adaugand ca nu intamplator atat presedinta Curtii Constitutionale, Domnica Manole, cat si deputatii care au contestat legea votata la sfarsitul anului trecut si promulgata de Igor Dodon detin cetatenie romana.
In acest context, Kosaciov aminteste ca presedintele Maia Sandu a promis in campania electorala ca vrea sa construiasca un stat in care cetatenii tuturor grupurilor etnice se vor simti in siguranta, in care drepturile lor, inclusiv dreptul de a-si folosi limba, vor fi protejate in mod fiabil. Daca Maia Sandu va sustine decizia Curtii Constitutionale, atunci, in opinia sa, va fi foarte dificil sa realizeze obiectivul declarat de ea: ‘stabilirea unor relatii bune cu Rusia si rezolvarea multor probleme acumulate intre tarile noastre’.
‘Nu mai putin important este faptul ca decizia Curtii Constitutionale indeparteaza Moldova si mai mult de solutionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat ca locuitorii din stanga Nistrului, care au suferit o tragedie in urma cu 30 de ani, din cauza acelorasi probleme lingvistice si acelorasi dorinte ale autoritatilor de la Chisinau de a efectua o romanizare fortata, ar dori brusc sa se reintegreze cu o astfel de Republica Moldova’, afirma senatorul rus.
Ambasada Rusiei de la Chisinau a calificat drept alarmanta decizia Curtii Constitutionale de anulare a legii prin care limbii ruse i se confera statutul de limba de comunicare interetnica.
Totodata, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova sa se abtina de la comentarii pe marginea deciziei Curtii Constitutionale de anulare a legii prin care limba rusa a fost declarata limba de comunicare interetnica.
Curtea Constitutionala de la Chisinau a declarat joi neconstitutionala Legea 234 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse, lege ce a fost adoptata in luna decembrie de o majoritate constituita intre Partidul Socialist si Partidul Sor in parlamentul moldovean, relateaza Radio Chisinau, Ziarul de Garda si Agora.md.
„Limbii ruse nu i se confera statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole, facand referire la rezultatele recensamantului din 2014, cand 77, 87% din populatia Republicii Moldova a declarat ca vorbeste limba romana si doar 9, 39% – limba rusa. Conform datelor recensamantului de atunci, 4,08% din populatie a declarat ca vorbeste limba gagauza, 3,82% – limba ucraineana, 1,48% – limba bulgara, au informat Radio Chisinau si Ziarul de Garda.
Proiectul de lege cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptat in a doua lectura, cu votul a 55 de deputati, intr-o sesiune desfasurata de parlament in cursul noptii de 15 spre 16 decembrie. Mai exact, proiectul a fost sustinut de deputatii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) si deputatii platformei „Pentru Moldova”, din care face parte si Partidul Sor.
