Moment crucial in Polonia pentru solutionarea litigiului cu UE. Parlamentul polonez ajusteaza legislatia privind justitia la cererea UE pentru a debloca fonduri de 36 de miliarde de euro
Polonia si UE se confrunta de ani de zile pe tema acuzatiilor potrivit carora guvernul nationalist al tarii a afectat independenta instantelor, ceea ce blocheaza fonduri UE de miliarde de euro, scrie Politico.
Parlamentul polonez urmeaza sa dea votul final asupra unui proiect de lege care anuleaza unele dintre aceste reforme, cu scopul de a indeplini „etapele” stabilite de Comisia Europeana pentru a debloca granturi si imprumuturi in valoare de 36 de miliarde de euro din fondul sau de redresare in caz de pandemie, care au fost retinute din cauza temerilor ca Polonia afecteaza principiile statului de drept.
Camera inferioara a parlamentului, Sejm, a trecut la actiune luni, comisia pentru justitie si drepturile omului eliminand toate cele 14 amendamente adaugate la proiectul de lege de catre Senatul controlat de opozitie. Sejm-ul, care este controlat la limita de coalitia de guvernare Dreapta Unita, ar trebui sa voteze proiectul de lege integral pana miercuri. Acesta ar urma apoi sa fie semnat de presedintele Andrzej Duda.
Cu toate acestea, acest lucru nu va insemna o infuzie imediata de bani din partea UE. Comisia trebuie mai intai sa evalueze daca legea indeplineste cerintele sale. De asemenea, Bruxelles-ul face presiuni asupra Poloniei pentru ca aceasta sa adopte o reforma a legii sale restrictive privind energia eoliana terestra, care a impiedicat aproape toate noile proiecte de dezvoltare – un proiect de lege care urmeaza sa fie votat marti.
„[Comisarul [Didier] Reynders, responsabil cu justitia, a inaintat propunerea Comisiei pentru revizuire, iar Comisia a evaluat pozitiv proiectul de lege”, a declarat luni ministrul polonez al afacerilor europene, Szymon Szynkowski vel Sek, presei locale.
Partidul Lege si Justitie (PiS), care domina guvernul, doreste cu disperare ca Bruxelles-ul sa deblocheze banii inainte de alegerile parlamentare din aceasta toamna.
Polonia va solicita fondurile „in consultare cu Comisia in viitorul apropiat”, a declarat vineri premierul Mateusz Morawiecki la radio RMF FM.
PiS trebuie sa le arate alegatorilor ca a fost capabil sa faca pace cu UE. Inflatia este in scadere, dar se asteapta sa ramana de doua cifre pana la finalul lui 2023. Cresterea economica este prognozata sa se situeze sub 1% in acest an, de la 4,9% in 2022.
Partidul de guvernamant este, de asemenea, implicat intr-un scandal privind ministerele care distribuie bani publici catre ONG-uri prietenoase.
Judecatori si politicieni
Legislatia privind sistemul de justitie ar transfera chestiunile disciplinare judiciare de la Camera disciplinara a Curtii Supreme, vazuta ca fiind sub influenta guvernului, la Curtea Administrativa Suprema, o alta instanta de top, dar care este vazuta ca fiind mai independenta.
Polonia a fost sanctionata cu o amenda zilnica record de 1 milion de euro incepand din octombrie 2021 pentru ca nu s-a conformat unui ordin al instantei UE de suspendare a controversatului mecanism disciplinar al sistemului de justitie.
Proiectul de lege ar pune capat, de asemenea, sanctiunilor impotriva judecatorilor care ridica semne de intrebare. Multi judecatori noi au un statut juridic dubios datorita reformelor guvernului care modifica modul in care sunt numiti.
Dar criticii avertizeaza ca modificarile din aceasta saptamana nu reprezinta sfarsitul drumului pentru batalia dintre Varsovia si Bruxelles, deoarece solutiile propuse nu reusesc sa rezolve problema de baza – controlul politic asupra sistemului judiciar.
„Noua lege reprezinta o alta usoara imbunatatire in ceea ce priveste procedurile disciplinare impotriva judecatorilor, dar Comisia Europeana nu ar trebui sa o considere ca realizand pe deplin reperele statului de drept”, a declarat Jakub Jaraczewski, coordonator de cercetare pentru Democracy Reporting International, un ONG cu sediul la Berlin.
„Aceasta ar permite in continuare judecatorilor lipsiti de independenta deplina sa declanseze procedurile disciplinare impotriva altor judecatori, o problema majora evidentiata in hotararile Curtii de Justitie a UE si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului”, a declarat Jaraczewski.
Potrivit lui Bartlomiej Przymusinski de la Iustitia, o organizatie critica fata de eforturile guvernului de a restructura sistemul judiciar, o treime dintre judecatorii de la Curtea Administrativa Suprema nu sunt complet independenti de influenta politica.
Acestia au fost numiti de Consiliul National al Magistraturii, compromis din punct de vedere politic, un organism revizuit de PiS in 2017, printr-o reforma despre care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a afirmat, intr-o hotarare din 2021, ca „nu mai ofera suficiente garantii de independenta fata de puterile legislativa sau executiva”.
„Doar ca Strasbourg nu s-a pronuntat inca asupra [judecatorilor instantelor administrative], spre deosebire de judecatorii Curtii Supreme”, a declarat Przymusinski.
„Odata ce o va face, guvernul s-ar putea sa se trezeasca incoltit, pentru ca nu a abordat niciodata miezul problemei. Este ca si cum ar trata febra fara a afla ce a cauzat-o”, a adaugat Przymusinski.
