Moody’s confirma stabilitatea Romaniei pe termen lung, cu ratingul „Baa3″
Moody’s Investors Service a confirmat la „Baa3″ ratingul pe termen lung al Romaniei, cu perspectiva stabila, iar calificativul pe termen scurt a fost mentinut la „Prime-3”.
Potrivit unui comunicat de ieri al agentiei internationale de evaluare fiscala, confirmarea ratingului „Baa3″ reflecta perspectivele robuste de crestere pe termen mediu ale Romaniei, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene si investitii straine directe (FDI). De asemenea indicatorii exprima situatia poverii datoriei si accesibilitatea acesteia, care raman mai solide decat ale altor tari cu acelasi rating, desi ambele ar urma sa se deterioreze gradual in urmatorii ani, in urma unui nivel inca ridicat al deficitului bugetar si a cresterii costurilor cu plata dobanzilor. Aceste evolutii sunt contrabalansate de slabiciunea calitatii institutiilor tarii si de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice si externe, se arata in comunicat.
Crestere economica de 3,2% in 2024 si de 3,5% in 2025
Perspectiva stabila echilibreaza tendinta economica pozitiva fata de dificultatile continue ale Guvernului de a reduce in mod durabil deficitul ridicat fiscal si deficitul de cont curent ale Romaniei. Desi acestea nu reprezinta riscuri iminente la adresa profilului de creditare al Romaniei, cu toate acestea deficitele gemene reprezinta o potentiala sursa de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizeaza Moody’s. Desi Moody’s estimeaza o incetinire a cresterii la 2% anul acesta, dupa doi ani de avans solid, in 2021 si 2022, in conditiile in care inflatia afecteaza consumul si scaderea activitatii economice in zona euro afectand si cererea externa, perspectivele de crestere pe termen mediu ale Romaniei raman solide. Moody’s se asteapta la o redresare a cresterii la 3,2% in 2024 si la 3,5% in 2025, in linie cu estimarea agentiei privind potentialul de crestere al economiei de 3% – 3,5%.
Perspectivele solide de crestere ale Romaniei sunt sprijinite de nivelul ridicat al investitiilor cu fonduri europene si FDI (Foreign direct investment). Tara a alocat un total de aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 in granturi si imprumuturi din Facilitatea UE de redresare si rezilienta (RRF) pentru a fi cheltuiti pana in 2026. Desi implementarea inregistreaza intarzieri fata de calendarul original, autoritatile din Romania au continuat sa inregistreze progrese cu indeplinirea reformelor si investitiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Si fondurile obisnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creste in urmatorii ani, majorand finantarea totala de la UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody’s se asteapta ca FDI in sectoare cum ar fi industria si IT sa ramana la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB.
Productivitatea muncii este in crestere
Totodata, Moody’s se asteapta la continuarea tendintei de crestere rapida a productivitatii muncii deoarece Romania continua sa ajunga din urma economii mai avansate din Europa, iar reformele si investitiile cerute prin Facilitatea UE de redresare si rezilienta si alte instrumente incep sa aiba impact asupra potentialului de crestere al economiei. Astfel de tendinte pozitive vor domina in mare masura impactul negativ al consolidarii fiscale si deficitul de forta de munca in urmatorii ani. Reducerea deficitului fiscal va fi un proces gradual, in timp ce deficitul de forta de munca, din cauza imbatranirii populatiei, va fi acoperit din ce in ce mai mult cu imigranti din tari din afara UE.
50% ponderea in PIB a datoriei externe la finalul lui 2024. Deficitul va fi de 5,3% in 2024 si de 4,4% in 2025
Moody’s se asteapta ca ponderea datoriei Romaniei ca procent din PIB sa se situeze la 48,2% la finalul lui 2023, un nivel asemanator cu cel din ultimii doi ani si mult sub nivelul mediu al tarilor cu rating „Baa3″ (excluzand Romania), de 76,3%.
Ponderea datoriei Romaniei ca procent din PIB a fost mentinuta relativ stabila dupa cresterea inregistrata in pandemie, in 2020, chiar daca deficitul fiscal ramane ridicat. In 2019 Romania a intrat in procedura de deficit excesiv (EDP) si au fost stabilite tinte pentru reducerea deficitului fiscal la 4,4% din PIB in 2023, de la 6,3% din PIB in 2022. Totusi, Moody’s se asteapta ca se va realiza doar o imbunatatire marginala a datelor privind deficitul anul acesta, cu un deficit de 6,1% din PIB estimat in 2023. Acesta reflecta o combinatie de factori, cum ar fi veniturile neasteptat de slabe din sectorul energiei si al companiilor de stat, si imbunatatirea mai slaba decat se anticipa a colectarii veniturilor, apreciaza Moody’s.
Guvernul a anuntat un pachet de masuri in septembrie, inclusiv renuntarea la unele scutiri fiscale, majorari de TVA si introducerea unui impozit asupra cifrei de afaceri a bancilor si anumitor companii, pentru a reduce deficitul in 2024 si in anii urmatori. Impreuna cu imbunatatirea perspectivelor de crestere, masurile fiscale suplimentare pe care s-a angajat sa le ia Romania, Moody’s se asteapta ca deficitul sa fie redus gradual la 5,3% in 2024 si 4,4% in 2025.
Deficitul inca ridicat, cuplat cu o incetinire a cresterii PIB-ului nominal ca urmare a reducerii inflatiei in urmatorii ani, au determinat Moody’s sa estimeze ca ponderea datoriei ca procent din PIB va creste gradual, ajungand la 50% la finalul lui 2024 si 51,7% la finalul lui 2025. Indicatorii Romaniei privind accesibilitatea datoriei vor continua de asemenea sa se deterioreze, in contextul dobanzilor mai ridicate.
Inflatie medie de 4,9%, in 2024
Inflatia in Romania a scazut la 9,2% in septembrie 2023, de la un nivel de varf de 14,6% in noiembrie 2022, dupa majorarile de dobanzi efectuate de Banca Nationala a Romaniei in 2022. Totusi, readucerea inflatiei spre tinta BNR de 1,5% – 3,5% va ramane o dificultate semnificativa in urmatorii ani. Moody’s se asteapta ca inflatia sa se situeze, in medie, la 4,9% in 2024.
