Motivarea in dosarul Arsene. Interceptari, cum i-a dat teapa Arsene lui Gheorghe Stefan de 80.000 euro, desi era considerat „tiriflici” de Pinalti
In motivarea condamnarii lui Ionel Arsene, Curtea de Apel descrie traseul banilor primiti ca mita de baroul PSD de Neamt de la Gheorghe Stefan „Pinalti” pentru ca un alt pesedist, Culita Tarata, sa fie debarcat din fruntea CJ Neamt. In motivare apar si elemente savuroase, precum faptul ca Arsene a refuzat sa-i dea banii inapoi lui Pinalti dupa ce au esuat in operatiunea indreptata contra lui Pinalti.
„In urma examenului propriu al materialului probator, Curtea retine dovedit faptul ca, in cursul anului 2013, intr-un restaurant din Bucuresti, inculpatul Arsene Ionel a primit de la martorul denuntator Gheorghe Stefan suma de 100.000 euro pentru ca, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei si presedinte al organizatiei judetene Neamt a Partidului Social Democrat sa isi foloseasca influenta, in mod indirect (prin intermediul consilierei sale si a redactorului sef al cotidianului Romania Libera), asupra presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, in scopul de a se constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor de catre Tarata Culita, la vremea respectiva presedintele Consiliului Judetean Neamt.
Motivarea pe larg:
Inculpatul si martorul intentionau sa intervina la aceasta institutie, pentru ca Tarata Culita sa fie declarat incompatibil si sa fie revocat din functie de presedinte al Consiliului Judetean, hotarand ca in acest scop, martorul denuntator sa dea suma de 100.000 euro, urmand ca apoi inculpatul sa suporte si el jumatate din suma – in concret Arsene mi-a spus cu acea ocazie ca avea o consiliera care ar fi putut sa ajunga la Horia Georgescu, presedintele ANI la acea data, prin intermediul lui Turturica care era redactor sef la Romania Libera. Suma de bani ar fi trebuit sa ajunga, toata sau in parte, la Horia Georgescu pentru a-l determina sa il declare incompatibil pe Tarata (f. 204 d.i. vol. 1).Din toate declaratiile martorului denuntator reiese ca la una dintre aceste discutii, la hotelul Caro din Bucuresti, a participat si martorul Porumboiu Adrian, si ca, impreuna, cei trei s-au gandit la diverse modalitati pentru a subrezi pozitia politica a lui Culita Tarata.
Tot contrar celor sustinute de aparare in apel, Curtea noteaza ca declaratiile martorului denuntator sunt constante si sub aspectul remiterii catre inculpat a sumei de 100.000 euro in scopul aratat mai sus. Astfel, se observa ca martorul a afirmat de fiecare data aceleasi aspecte esentiale: ca banii au fost dati in vara sau toamna anului 2013 (declaratia din 29.05.2017 – f. 6 dup vol. 1) sau septembrie – octombrie 2013 (declaratia din 30.05.2019 – f. 29 dos. fond vol. 1), ca i-au fost adusi la Bucuresti de catre fiul sau, martorul Stefan Gabriel, care i-a scos din caseta de valori pe care o detinea la BCR Neamt, intr-un plic mare maroniu, in bancnote de 200 si 500 euro, ca fiul sau i-a adus banii la restaurantul Chocolat, dar nu a ramas sa vada ce face cu ei si nici nu avea cunostinta la momentul respectiv despre destinatia sumei.
Din declaratiile martorului denuntator se mai retine ca, ulterior remiterii sumei de bani catre inculpat, intrucat a vazut ca Tarata Culita tot nu fusese declarat incompatibil si eliminat din viata politica, iar intre timp acesta si decedase, a inceput sa il caute pe inculpat pentru a-i restitui suma remisa fie direct, fie prin intermediul martorilor Stefan Gabriel, Panfil Carmen Maria si Panaite Vasile.
In urma acestor demersuri, inculpatul i-a restituit martorului denuntator suma de 20.000 euro, prin intermediul fiului sau Stefan Gabriel, diferenta de 80.000 euro ramanand nerestituita.
Asa cum s-a aratat mai sus, declaratiile martorului denuntator se coroboreaza sub aspectele esentiale, cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Astfel, se constata ca discutiile purtate de martorul denuntator cu inculpatul cu privire la eliminarea din politica a lui Culita Tarata inainte de remiterea sumei de 100.000 euro sunt confirmate si de martorul Porumboiu Adrian (f. 34 dup vol. 1, f. 169 dos fond vol. 1, f. 168 d.i. vol. 1) si chiar si de inculpat prin declaratia din data de 18.01.2018 (f. 124 dup vol. 1), dovedind credibilitatea afirmatiilor lui Gheorghe Stefan cu privire la contextul si scopul in care a fost remisa suma de 100.000 euro inculpatului.
Martorul Porumboiu Adrian confirma intalnirea cu martorul Gheorghe Stefan si inculpatul Arsene la hotel Caro din Bucuresti in cursul anului 2013 in cadrul careia au avut loc discutiile cu privire la eliminarea lui Culita Tarata din viata politica, aratand ca toti trei aveau o problema cu acesta si ca erau preocupati sa identifice modalitati prin care sa ii subrezeasca acestuia pozitia politica – Gheorghe Stefan si inculpatul aveau si ei o disputa politica cu acesta din urma, avand deci toti trei „o pornire” impotriva lui Culita Tarata. Intrebat fiind daca Gheorghe Stefan si Arsene incercau sa subrezeasca pozitia politica a lui Culita, martorul a raspuns normal, altfel nu aveau rost discutiile. Este logic sa gandim ca in aceasta maniera s-au purtat discutiile, astfel cum eu imi doream sa i se subrezeasca pozitia economica a lui Culita pe niste argumente, si cei doi indicati mai sus doreau acest lucru din punct de vedere politic.
Martorul lamureste si in ce fel ar fi putut cei trei sa atinga acest scop, la intrebarea „Stefan Gheorghe ce a spus ca putea face ca sa subrezeasca influenta politica a lui Culita”, raspunzand Gheorghe Stefan avea o pozitie preferentiala in raport cu presedintele Romaniei si nu putea sa faca acelasi lucru decat sa sustina aceleasi idei pe care le aveam eu si Arsene. Nu avea ceva clar, era o discutie eu cu petitie la Presedintele Romaniei, Arsene cu interpelarea in parlament, iar Gheorghe Stefan „tinea hangul”.
Desi martorul a relatat ca, in cadrul acelei discutii, nu retine sa se fi discutat ceva despre o eventuala incompatibilitate a lui Culita Tarata, despre ANI, sau despre Horia Georgescu, Curtea observa totusi ca relativ la acest aspect martorul insusi precizeaza asta nu inseamna ca nu s-a discutat, eu nu am retinut. (…) eu sunt om de afaceri si pe mine aceasta notiune de „incompatibilitate” nu ma duce cu gandul la ceva ce ar trebui sa retin, nu ma intereseaza (…) daca acesta era un subiect, respectiv atacul la adresa lui Tarata, e posibil sa se fi discutat si acest subiect despre ANI. ( (f. 168 d.i. vol. 1)
De asemenea, Curtea noteaza ca martorul Porumboiu confirma si ca in cadrul acelei discutii s-a discutat sigur despre Romania Libera, dar nu isi mai aminteste sa se fi vehiculat vreun autor.
Intr-adevar, martorul a afirmat cu ocazia tuturor audierilor ca in prezenta sa nu s-a discutat despre bani si nu s-au dat bani si ca, in opinia sa, daca Gheorghe Stefan i-a dat bani inculpatului ar fi fost nebun pentru ca acesta nu avea nicio putere in relatia cu Culita Tarata si il considera pe inculpat un „tiriflici”.
Se constata insa ca nici martorul denuntator nu a sustinut ca i-ar fi dat banii inculpatului Arsene in prezenta martorului Porumboiu ori ca a discutat de fata cu acesta din urma despre bani, asa incat imprejurarea ca acest martor nu confirma discutiile despre bani ori remiterea efectiva a sumei nu este de natura a releva lipsa de credibilitate a denuntului formulat de Gheorghe Stefan.
Dimpotriva, Gheorghe Stefan a afirmat de fiecare data ca i-a propus in alt context martorului Porumboiu sa contribuie si el cu o parte din banii pe care era dispus sa ii dea pentru eliminarea lui Culita Tarata din politica – initial am discutat ca aceasta suma sa fie suportata de noi doi, adica de mine si de Arsene Ionel in parti egale. Ulterior, i-am propus si lui Porumboiu Adrian sa contribuie cu o suma de bani, urmand ca suma de 100.000 euro sa se imparta la trei (…).
In cadrul discutiilor purtate, Porumboiu Adrian a fost de acord sa contribuie cu o suma de aproximativ 35.000 euro, dar dupa atingerea obiectivului, adica dupa declararea de catre ANI ca incompatibil a lui Culita Tarata. Precizez ca aceste discutii cu Porumboiu Adrian au fost purtate efectiv dupa ce eu i-am remis lui Arsene Ionel suma de 100.000 euro.
Pe de alta parte, faptul ca inculpatul nu a reusit sa ii creeze martorului Porumboiu impresia ca era un om serios nu poate fi considerat o proba sau macar vreun indiciu in sensul ca martorul denuntator nu ar fi dat acesti bani. Perceptia subiectiva a martorului Porumboiu, chiar impartasita de acesta martorului denuntator cu ocazia intalnirii de la hotel Caro, nu poate fi in mod automat retinuta si in cazul lui Gheorghe Stefan care, asa cum a afirmat in repetate randuri, avusese mai multe discutii cu inculpatul pe acest subiect (din vara pana in toamna anului 2013) si avea o relatie mai apropiata cu inculpatul, astfel ca este rezonabil sa se presupuna ca intre cei doi exista un grad mai ridicat de incredere.
Asa cum s-a mentionat mai sus, inclusiv inculpatul a confirmat, prin declaratia data in calitate de suspect in prezenta aparatorului ales, ca avea un razboi politic cu Culita Tarata si ca in cadrul intalnirii de la hotelul Caro din Bucuresti, cu martorii Porumboiu si Gheorghe Stefan, au discutat toti trei despre Culita Tarata si informatiile care se vehiculau public despre afacerile acestuia. Curtea noteaza ca inculpatul insusi confirma ca in cadrul acestei intalniri s-a discutat si despre posibilitatea de a se interveni la redactorul sef al cotidianului Romania Libera pentru a expune afacerile inamicului celor trei – nu stiu daca la aceasta intalnire sau cu alta ocazie, am discutat despre faptul ca in Romania Libera aparusera niste articole negative despre Culita Tarata. Am spus sub forma de gluma ca ar trebui sa-i dau o bere lui Dan Turturica – redactorul sef de la Romania Libera, pe care il cunosc dinainte de a intra in politica, intrucat si-a facut tamplarie la firma mea Rotercom SRL, firma in prezent radiata. Stefan Gheorghe mi-a propus atunci ca daca il cunosc pe Dan Turturica sa comandam niste articole despre Culita Tarata. I-am raspuns ca este exclus acest lucru, ca nici eu nu fac asa ceva, dar nici Turturica, care este un om integru.
Din coroborarea declaratiilor celor trei participanti la intalnirea de la hotel Caro rezulta pe deplin ca discutiile nu s-au purtat numai in sensul efectuarii unor demersuri legale, ci s-a propus si folosirea unor mijloace ilicite (comandarea unor articole in presa) pentru atingerea scopului comun de a-l elimina din viata politica pe Tarata.
Or, in contextul in care atat inculpatul cat si Gheorghe Stefan erau in relatii de puternica dusmanie cu Culita Tarata, inculpatul declarand chiar ca avea o lupta pe viata si pe moarte cu el (f. 125 dup vol. 1), sustinerile martorului denuntator potrivit carora pentru realizarea aceluiasi scop s-a inteles cu inculpatul sa dea suma de 100.000 euro pentru ca acesta sa isi foloseasca influenta, in mod indirect, fata de Horia Georgescu in vederea declararii lui Tarata ca incompatibil de catre ANI, nu sunt lipsite de credibilitate.
In acest context, Curtea nu poate ignora ca sustinerile martorului denuntator cu privire la remiterea sumei de bani sunt confirmate de declaratiile martorului Stefan Gabriel (f. 16 dup vol. 1, f. 32 dos. fond vol. 1), din care reiese ca in anul 2013, in vara sau toamna, tatal sau mi-a spus sa retraga 100.000 euro din casuta de valori pe care o detinea la BCR Piatra Neamt si sa ii duca aceasta suma de bani la Bucuresti. Martorul indica aceeasi provenienta a banilor, respectiv dividendele familie, si indica totodata ca, dupa retragerea sumei de bani s-a deplasat la Bucuresti, la restaurant Chocolat, unde Gheorghe Stefan era cu inculpatul Arsene, si ca i-a dat lui Gheorghe Stefan plicul in care se afla suma de 100.000 euro.
Stefan Gabriel descrie similar martorului denuntator plicul si cupiura bancnotelor care au fost remise cu acea ocazie – plic mare de birou, maroniu si banii in cupiura de 100 si 500 euro, aratand ca plicul nu era voluminos.
De asemenea, similar celor aratate de martorul denuntator, Stefan Gabriel afirma ca dupa ce i-am dat plicul tatalui meu, acesta aflandu-se la masa cu Arsene Ionel, a impins plicul spre Arsene Ionel. Dupa acest moment eu am iesit din restaurant, intrucat asa mi-a cerut tatal meu. Prin urmare eu nu am asistat la discutia dintre cei doi.
Martorul a relatat aceleasi aspecte si cu ocazia audierii ulterioare din cursul urmaririi penale, cand au asistat la audiere si avocatii alesi ai inculpatului. Astfel, intrebat fiind daca putea relata pas cu pas cum a decurs intalnirea cu tatal sau si cu Arsene Ionel, acesta a aratat: am intrat in restaurant, am identificat masa la care se afla tatal meu, m-am indreptat spre acea masa, am salutat, tatal meu se afla la masa cu Arsene Ionel. Am scos plicul. I-am dat plicul care era rulat tatalui meu, iar acesta a facut un gest cu plicul, pe masa spre Arsene. Tatal meu mi-a spus ceva de genul „Gabi poti pleca”, eu am plecat si i-am lasat la masa pe cei doi discutand.
Chiar daca martorul Stefan Gabriel nu a asistat la intreaga discutie dintre inculpat si Gheorghe Stefan si nu avea cunostinta la momentul respectiv despre destinatia sumei de bani, Curtea constata ca martorul Stefan Gabriel este un martor ocular al faptului remiterii banilor, el vazand cand Gheorghe Stefan a impins plicul catre inculpat, ceea ce denota predarea banilor.
Apararea a invocat lipsa de credibilitate a declaratiilor acestui martor, raportat la relatia de rudenie cu martorul denuntator si la faptul ca a avut cunostinta inca dinainte de formularea denuntului despre faptul ca tatal sau urma sa anunte organele de urmarire penala despre faptul ca ii daduse banii inculpatului in scopul aratat mai sus.
Relativ la acest aspect, Curtea constata ca legea procesual penala nu instituie, similar procedurii civile (art. 315 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila), o interdictie de a asculta ca martor o persoana care este ruda sau afin cu una dintre persoanele care au interes in procesul penal (cum este cazul martorului denuntator), astfel ca nu se poate prezuma ca un astfel de martor este subiectiv. Dimpotriva, si in acest caz, evaluarea probei se face in concordanta cu principiul liberei aprecieri a probelor, instituit de art. 103 alin. 1 Cod procedura penala, urmand a fi avuta in vedere atunci cand se coroboreaza cu ansamblul probator administrat in cauza.
Totodata, faptul ca martorul a avut cunostinta despre formularea denuntului inainte de a fi depus de Gheorghe Stefan la organele de urmarire penala nu este de natura a releva subiectivismul acestuia cata vreme chiar prin prisma relatiei de rudenie pe care o avea cu acesta, avea toate posibilitatile de a cunoaste situatia reclamata de tatal sau, acesta si aratand de altfel ca a aflat despre intelegerea dintre inculpat si tatal sau cand l-a vizitat la arest. Astfel, Curtea nu vede nicio diferenta intre aceasta situatie si ipoteza in care, spre exemplu, victima unei infractiuni de lovire sau alte violente face plangere penala impotriva autorului faptei, iar membri ai familiei sale sunt martori oculari ai violentelor. Intr-adevar, astfel de mijloace de proba trebuie examinate cu o mai mare atentie, pentru a se verifica daca se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, insa nu se poate retine a priori lipsa de credibilitate a declaratiilor martorilor care sunt rude cu una dintre partile din cauza.
Evaluand asadar din aceasta perspectiva declaratia martorului Stefan Gabriel, Curtea remarca faptul ca, sustinerile acestuia referitoare la accesarea casetei de valori detinute la BCR Piatra Neamt sunt confirmate de adresa nr. 7702-7864/10.01.2018 emisa de BCR (f. 125 dup vol. 5), din care reiese ca acesta a accesat caseta de valori in urmatoarele date: 01.10.2013, 29.11.2013, 19.12.2013.
Rezulta deci din inscrisul mentionat ca martorul a vizitat caseta de valori in perioada in care s-a sustinut ca s-au remis banii – toamna anului 2013 si face credibile sustinerile sale referitoare la provenienta sumei de 100.000 euro si la perioada in care a fost data inculpatului.
Este adevarat ca in rechizitoriu se mentioneaza ca nu se retine ca suma data de Gheorghe Stefan provenea din aceasta caseta de valori, insa aceasta mentiune nu poate impiedica instanta sa ia in considerare mijloacele de proba evocate mai sus, care se coroboreaza intre ele, demonstrand credibilitatea sustinerilor martorului denuntator, cata vreme acest element nu tine de tipicitatea infractiunii deduse judecatii si implicit de limitele sesizarii, ci tine de evaluarea probatoriului.
Curtea noteaza ca inculpatul insusi confirma ca in cadrul acestei intalniri s-a discutat si despre posibilitatea de a se interveni la redactorul sef al cotidianului Romania Libera pentru a expune afacerile inamicului celor trei – nu stiu daca la aceasta intalnire sau cu alta ocazie, am discutat despre faptul ca in Romania Libera aparusera niste articole negative despre Culita Tarata. Am spus sub forma de gluma ca ar trebui sa-i dau o bere lui Dan Turturica – redactorul sef de la Romania Libera, pe care il cunosc dinainte de a intra in politica, intrucat si-a facut tamplarie la firma mea Rotercom SRL, firma in prezent radiata. Stefan Gheorghe mi-a propus atunci ca daca il cunosc pe Dan Turturica sa comandam niste articole despre Culita Tarata. I-am raspuns ca este exclus acest lucru, ca nici eu nu fac asa ceva, dar nici Turturica, care este un om integru.
In sfarsit, Curtea retine ca fiind edificatoare sub aspectul existentei datoriei inculpatului Arsene fata de Gheorghe Stefan si al izvorului si naturii pecuniare (si nu morale) a acestei datorii discutia dintre inculpat si martorul Panaite Vasile din data de 22.11.2017, inregistrata ambiental in baza mandatului de supraveghere tehnica emisa in cauza (f. 157 dup vol. 3):
Panaite Vasile: Cu privire la … asta … Fanica ….clar ca vrea mai devreme sa vorbeasca ….. sa stiu ce sa-i zic ca sa scap de el…
Arsene Ionel: .. am inteles..
Panaite Vasile: .. bai ma duc la el: Hai ca ti-o rezolva … cum sa-i zic? .. lu p*** asta ce sa-i zic?
Arsene Ionel: N-am ce sa …
Panaite Vasile: Sa-si vada de treaba lui! …
Arsene Ionel: Spune-i asa …. ca eu n-am nicio datorie la el…
Panaite Vasile: Da.
Arsene Ionel: … io
Panaite Vasile: Da…
Arsene Ionel: ce-o fost o … asa…
Panaite Vasile: Si.. s-o inchis..
Arsene Ionel: … si io si el o pierdut … amandoi…
Panaite Vasile: .. a, deci amandoi ati pierdut si sanatate ba frate, asta e …
Arsene Ionel: Ca sa-l execute cineva pe ala, pe Culita…
Panaite Vasile: Am inteles!
Arsene Ionel: … si p*** mea, acum ce fac? Eu iau pe mine …. si ce… am pierdut … insa, asa cum i-am transmis…
Panaite Vasile: C-o rezolvi … corect, am inteles … astea sa fie cuvintele. Deci eu asa o sa fie cuvintele spun: Ba omul uite-asa s-o….
Arsene Ionel: Sa nu mai vorbeasca….
Panaite Vasile: Exact!
Arsene Ionel: ca daca mai vorbeste, ma pun pe capul lui … nu-l mai ajut cu nimic”
Se observa ca, desi afirma ca nu are nicio datorie fata de Gheorghe Stefan, inculpatul arata totusi ca amandoi au pierdut ca sa-l execute cineva pe Culita, manifestandu-si totodata disponibilitatea fata de martorul Panaite de a-i da martorului denuntator bani, insa cu titlu de ajutor.
