NATO, primele planuri majore de aparare din ultimele decenii. Diferenta fata de Razboiul Rece: „Transparenta campului de lupta. Cu toti satelitii, cu toate informatiile, suntem capabili sa vedem o criza care ia amploare”

La summitul NATO de la Vilnius din iulie, liderii vor aproba mii de pagini de planuri militare secrete care vor prezenta, pentru prima data de la Razboiul Rece, modul in care alianta va raspunde unui atac rusesc, scrie Reuters, preluata de US News.

Aceasta miscare reprezinta o schimbare fundamentala – NATO nu a considerat necesar sa elaboreze planuri ample de aparare timp de zeci de ani, deoarece a purtat razboaie mai mici in Afganistan si Irak si a crezut ca Rusia post-sovietica nu mai reprezinta o amenintare.

Dar, in contextul in care cel mai sangeros razboi din Europa de dupa 1945 se desfasoara chiar dincolo de granitele sale, in Ucraina, alianta avertizeaza acum ca trebuie sa aiba toate planurile pregatite cu mult timp inainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de talia Moscovei.

„Diferenta fundamentala dintre gestionarea crizelor si apararea colectiva este urmatoarea: Nu noi, ci adversarul nostru este cel care determina calendarul”, a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre cei mai importanti oficiali militari ai NATO. „Trebuie sa ne pregatim pentru faptul ca un conflict poate izbucni in orice moment”.

Prin schitarea planurile sale regionale, NATO va oferi natiunilor indrumari cu privire la modul in care sa isi modernizeze fortele si logistica.

„Aliatii vor sti exact ce forte si capacitati sunt necesare, inclusiv unde, ce si cum sa desfasoare”, a declarat seful NATO, Jens Stoltenberg, despre documentele strict secrete care, la fel ca in timpul Razboiului Rece, vor repartiza anumite trupe pentru apararea anumitor regiuni.

Acest lucru oficializeaza un proces declansat prin anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014, care i-a determinat pentru prima data pe aliatii occidentali sa desfasoare trupe de lupta in est, Marea Britanie, Canada si Germania preluand fiecare conducerea in unul dintre statele baltice.

Dar, desi multe lucruri seamana cu linia militara a NATO de dinainte de 1990, unii factori s-au schimbat pentru o alianta care, de atunci, s-a extins cu aproximativ 1.000 km spre est si a crescut de la aproximativ o duzina la 31 de membri.

Aderarea Finlandei luna trecuta a dublat granita NATO cu Rusia la aproximativ 2 500 km, ceea ce a fortat o abordare mai flexibila a desfasurarilor decat in trecut, cand Germania era considerata principala zona de lupta.

De asemenea, alianta nu se mai pregateste sa lupte intr-un razboi nuclear impotriva Moscovei si a aliatilor sai – majoritatea dintre acestia fiind acum membri NATO – a declarat Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al NATO pentru Puterile Aliate din Europa (SHAPE).

„Nu ne imaginam tipul de razboi care a fost Razboiul Rece, in care fortele aliate … ar fi fost lovite simultan cu atacuri ale Pactului de la Varsovia”, a spus el, indicand mai degraba conflicte regionalizate care trebuie sa fie stapanite prin desfasurari rapide de forte.

In acelasi timp, internetul, dronele, armele hipersonice si un flux rapid de informatii reprezinta noi provocari.

„Vestea buna este ca vorbim despre transparenta campului de lupta. Cu toti satelitii, cu toate informatiile, suntem capabili sa vedem o criza care ia amploare”, a declarat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunctul sefului de stat major al SHAPE. „In cazul Ucrainei, am avut toti indicatorii din timp”.

Aceasta transparenta este unul dintre motivele pentru care NATO, contrar solicitarilor statelor baltice, nu vede o nevoie imediata de a mari numarul de trupe in est.

„Cu cat mai multe trupe se concentreaza la granita, este ca si cum ai avea un ciocan. La un moment dat, vrei sa gasesti un cui”, a avertizat Cottereau. „Daca rusii isi concentreaza trupele la granita, asta ne va face pe noi nervosi, daca noi ne concentram trupele la granita, asta ii va face pe ei nervosi.”

Cu toate acestea, va fi o sarcina uriasa sa se imbunatateasca drastic gradul de pregatire. NATO a convenit in 2022 sa puna 300.000 de soldati in stare de alerta maxima, fata de 40.000 in trecut.

Deficientele in capacitatea aliantei de a produce suficiente arme si munitii au fost evidentiate de lupta pentru a tine pasul cu solicitarile Ucrainei, iar NATO trebuie sa modernizeze logistica neglijata de mult timp, necesara pentru a desfasura rapid trupe pe calea ferata sau pe sosea.

Necesitatea de a finanta punerea in aplicare a planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a cerut liderilor sa creasca obiectivul de cheltuieli militare al aliantei, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.

Oficialii NATO estimeaza ca va fi nevoie de cativa ani pentru ca planurile sa fie implementate in totalitate, desi subliniaza ca alianta poate intra imediat in lupta daca este necesar.

„Suntem pregatiti sa luptam in aceasta seara. Stiti, niciodata nu esti suficient de pregatit. Niciodata”, a declarat Cottereau. „Trebuie sa fim capabili sa luptam in aceasta seara, daca este necesar, cu ceea ce avem”.