NATO transmite Moscovei sa-si ia gandul de la scutul de la Deveselu: „Nu va face parte dintr-un potential acord cu Rusia”
Formele de aparare antiracheta de pe teritoriul Romaniei si Poloniei sunt pur defensive si nu pot opera ca arme ofensive impotriva Federatiei Ruse, prin urmare ele nu ar putea face parte dintr-un eventual acord cu Moscova privind controlul armamentului, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoana.
Inaltul oficial al NATO a organizat miercuri, dupa Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnalistii romani, prilej cu care a vorbit si despre domeniile in care Alianta isi doreste sa continue discutiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparenta exercitiilor militare, dezarmarea si neproliferarea.
Intrebat daca scutul de la Deveselu poate fi pus in discutie intr-o eventuala negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoana a raspuns negativ.
„Partea rusa a ridicat in repetate randuri, neintemeiat, preocupari cu privire la destinatia si sensul prezentei acestor instalatii defensive pe teritoriul Romaniei si al Poloniei. Am repetat si astazi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american – n.r.), am spus-o si noi la nivelul NATO, o spun si oficialii romani si polonezi, aceste forme de aparare antiracheta pe teritoriul Romaniei si Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intentionate si nu pot opera ca arme ofensive impotriva Federatiei Ruse si de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potential acord”, a spus secretarul general adjunct al NATO.
El a subliniat ca acesta este de fapt un „non-subiect”, este „mai degraba un element de comunicare din partea Federatiei Ruse, decat un element de reala preocupare si aceste facilitati vor continua sa opereze pe teritoriul aliat”.
Pe de alta parte, a spus Geoana, „exista (…) o mobilizare importanta de rachete de diverse capabilitati, inclusiv de ultima generatie din partea Federatiei Ruse, in apropierea teritoriului NATO, acest lucru este un subiect de preocupare pentru noi”.
El a precizat ca aceste chestiuni vor fi discutate atat in cadrul dialogului strategic bilateral intre SUA si Federatia Rusa, cat si in cel pe care Alianta spera sa-l aiba cu Moscova sau la nivelul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, „pentru ca si OSCE are o serie de instrumente la dispozitie pentru armament conventional, transparenta a exercitiilor si asa mai departe”.
In ceea priveste transparenta exercitiilor militare, Mircea Geoana spune ca Alianta a dat mereu dovada de deschidere si a invitat Rusia sa procedeze la fel.
„Exista legislatie internationala la care Federatia Rusa este parte care reglementeaza modul in care se anunta, se pregatesc, se deruleaza si se observa astfel de exercitii. Deci, din partea noastra, orice exercitiu NATO – am avut unul foarte important in Romania vara trecuta, am fost si eu prezent acolo – a fost extrem de transparent. Am anuntat si partea rusa, am anuntat si la OSCE, pentru ca exista obligatia de a anunta la OSCE astfel de exercitii care depasesc un numar de militari, am fost si suntem foarte transparenti. Incurajam Federatia Rusa sa dea dovada de reciprocitate si sa fie foarte transparenta in aceste zona”, a afirmat Mircea Geoana, citat de Agerpres.
Inaltul oficial NATO spune ca si in cazul acelor exercitii rapide (snap exercices), care se deruleaza cu un calendar mai accelerat, trebuie sa existe transparenta.
„Tot ce inseamna transparenta, inclusiv participarea de observatori, reduce riscul de neintelegere, reduce riscul de escaladare si pana la urma creeaza un climat de incredere si detensionat. De aceea suntem extrem de deschisi si propunerea noastra este valabila si speram sa poata fi urmata si de Federatia Rusa”, a mai afirmat Geoana.
