„Ne exprimam consternarea”. Trei asociatii ale magistratilor demonteaza punct cu punct minciunile lui Gheorghe Stan
Asociatiile de procurori si judecatori au dat publicitatii un comunicat comun in care demonteaza dezinformarile sefului Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ), Gheorghe Stan.
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie au constatat ca datele prezentate de Gheorghe Stan, adica 1422 de dosare preluate si 3000 clasate de SIIJ, nu se potrivesc cu datele din Raportul de activitate al Ministerului Public in anul 2018.
Raportul se refera la 1.422 de dosare repartizate Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, din care au fost solutionate in anul 2018 un numar de 127.
„Cu privire la acelasi aspect, ne exprimam consternarea vizavi de imprejurarea ca, desi la data de 27.08.2018 Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a solicitat Inspectiei Judiciare sa comunice numeric, cate din cauzele inregistrate in perioada 2014 – 2018 pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie ii vizeaza, defalcat pe judecatori (iar in acest caz, defalcat pe specializarea judecatorului, penal/civil) si pe procurori, precum si ce procent din cauzele in discutie au fost inregistrate subsecvent unei/ (ui) plangeri/denunt, respectiv unei sesizari din oficiu, nu am primit nici pana in prezent un raspuns.
In schimb, domnul procuror Gheorghe Stan, adjunct al sefului Inspectiei Judiciare la momentul formularii acestei cereri ramase fara raspuns, in prezent procuror sef al Sectiei speciale, alege sa comunice opiniei publice o parte din raspunsurile la solicitarea noastra, intr-o forma complet lipsita de rigurozitate si susceptibila de echivoc”, se arata in comunicatul asociatiilor de magistrati.
Asociatiile de magistrati combat si afirmatiile lui Stan potrivit carora infiintarea SIIJ ar fi fost apreciata de Comisia de la Venetia si prezinta pe larg in comunicat pozitiile formulate de Comisia de la Venetia, GRECO si MCV, prin care se exprima ingrijorarea in privinta SIIJ si solicitarea sa se renunte la ea. Comunicatul aminteste ca proiectul de modificare a legilor justitiei, care prevedea infiintarea SIIJ, a fost avizat negativ de CSM.
Totodata, Asociatiile de magistrati atrag atentia ca prin competenta exclusiva a SIIJ de anchetare a tuturor infractiunilor comise de magistrati, se poate crea o imunitate de facto pentru procurorii din cadrul sectiei.
„Pana la aparitia acestei structuri, prin noile legi ale justitiei modificate, niciun procuror care facea parte dintr-o structura de parchet nu putea asigura imunitate penala totala de facto altui procuror facand parte din acelasi grup restrans (structura de parchet) si nici impreuna nu puteau asigura o imunitate penala totala de facto oricarui alt magistrat. Pana la momentul infiintarii sale, magistratii erau cercetati penal fie de catre DNA, pentru comiterea unei infractiuni de coruptie, fie de catre Parchetul de pe langa o Curte de Apel – pentru cei avand grad pana la nivelul corespunzator acestei instante – pentru savarsirea oricarei alte infractiuni”.
Comunicatul integral al asociatiilor de procurori si judecatori:
„In ceea ce priveste comunicatul de presa al Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie, precum si afirmatiile proferate in interventia televizata din seara zilei de 28.02.2019 de catre domnul procuror Gheorghe Stan, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie formuleaza urmatoarele precizari:
Prin Hotararea nr.8/2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a numit in functia de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pe domnul procuror Stan Gheorghe, pentru o perioada de 3 ani, incepand cu data de 29.01.2019. Procesul de numire a fost boicotat de Sectia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care nu a desemnat un procuror in comisia de selectie.
Modul in care a fost conceputa Sectia speciala pentru investigarea infractiunilor din justitie presupune competenta exclusiva a acestei sectii de a investiga toate infractiunile savarsite de un magistrat, indiferent de natura sau gravitatea lor. Aceasta regula se aplica inclusiv in situatia ipotetica in care membrii Sectiei speciale, individual sau impreuna, s-ar afla in situatia de a fi investigati pentru vreo infractiune.
Pana la aparitia acestei structuri, prin noile legi ale justitiei modificate, niciun procuror care facea parte dintr-o structura de parchet nu putea asigura imunitate penala totala de facto altui procuror facand parte din acelasi grup restrans (structura de parchet) si nici impreuna nu puteau asigura o imunitate penala totala de facto oricarui alt magistrat. Pana la momentul infiintarii sale, magistratii erau cercetati penal fie de catre DNA, pentru comiterea unei infractiuni de coruptie, fie de catre Parchetul de pe langa o Curte de Apel – pentru cei avand grad pana la nivelul corespunzator acestei instante – pentru savarsirea oricarei alte infractiuni.
Reamintim, totodata, ca prin Hotararea nr.974/28.09.2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ modificarile aduse legilor justitiei, in cadrul carora figura si infiintarea sectiei speciale.
In opozitie cu cele afirmate in seara anterioara, trei organisme internationale, respectiv GRECO, Comisia de la Venetia si Comisia Europeana, prin mecanismul de Cooperare si Verificare, si-au exprimat ingrijorarea cu privire la infiintarea acestei sectii, utilitatea ei in anchetarea penala a unei singure categorii socio-profesionale si posibilitatea ca ea sa reprezinte un instrument de presiune asupra magistratilor.
Pentru corecta informare a opiniei publice si pentru a evita redarea trunchiata a acestor opinii, le infatisam in continuare:
1. Prin Raportul ad hoc privind Romania (Regula 34) adoptat de Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenara (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul ca sectia pare ca „o anomalie in actuala structura institutionala, in special din pricina (i) faptului ca nu au existat date sau evaluari specifice care sa demonstreze existenta unor probleme structurale in justitie care sa justifice o astfel de initiativa; (ii) din cauza modului in care este desemnata conducerea si a (iii) faptului ca aceasta sectie nu ar avea la dispozitie anchetatori si instrumente de investigatie adecvate, spre deosebire de alte organe de urmarire penala specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul ca acest organism ar fi supraincarcat imediat din cauza (proiectelor de) dispozitii care prevad transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, in timp ce numarul mic de personal nu este corespunzator pentru solutionarea acestora (15 in total conform proiectului de lege).
Mai mult decat atat, aceasta noua sectie va urmari infractiunile chiar daca sunt implicate alte persoane, impreuna cu magistratii (de exemplu, functionari publici, oficiali alesi, oameni de afaceri etc.), in conformitate cu formularea amendamentelor propuse la articolul 881 alineatul 11 din Legea nr. 304/2004. Dupa cum au aratat multi, aceasta ar putea conduce la conflicte de competenta cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar daca autoritatile amintesc ca astfel de conflicte sunt in mod normal solutionate de Procurorul General. Mai important, exista si temeri ca aceasta sectie ar putea fi usor utilizata in mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera in cauzele importante, sensibile, in cazul in care reclamatiile impotriva unui magistrat au fost depuse incidental in acea cauza, deoarece ar intra automat in competenta noii sectii (situatie in care ar trebui sa se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedura penala in materia conexarii / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta sa ramana la procurorii competenti initial) „.
2. Prin Avizul preliminar nr.924 din 13 iulie 2018 CDL-PI (2018) 007 (par. 89) emis de Comisia de la Venetia, in exprimarea propriei opinii, aceasta a aratat ca: „In aceste imprejurari, cu toate ca alegerea mijloacelor de combatere a infractionalitatii apartine legiuitorului national, temerile existente ca noua structura va fi (inca) un instrument de intimidare si presiune la adresa judecatorilor si procurorilor – in special daca este combinata cu alte noi masuri preconizate in privinta lor, cum sunt prevederile referitoare la raspunderea materiala a magistratilor – pot fi considerate legitime si nu ar trebui ignorate. Consultari suplimentare, efective si cuprinzatoare, cu corpul profesional, ar trebui sa contribuie la identificarea celui mai potrivit cadru de combatere a infractiunilor, inclusiv a coruptiei din justitie. In orice caz, adeziunea corpului profesional la modelul propus este o preconditie esentiala a eficacitatii acestuia”.
Prin Avizul definitiv nr.930 din 20 octombrie 2018, CDL-AD (2018) 021, Comisia de la Venetia a sugerat reconsiderarea infiintarii unei sectii speciale pentru anchetarea magistratilor (ca alternativa, s-a propus folosirea unor procurori specializati, simultan cu masuri de salvgardare procedurale eficiente).
3. Prin Raportul MCV dat publicitatii la 13.11.2018, Comisia Europeana a aratat: „Infiintarea, in temeiul legilor justitiei modificate, a noii sectii de anchetare a infractiunilor comise de magistrati da nastere unei ingrijorari deosebite in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, intrucat o noua structura ar putea fi mai vulnerabila in ceea ce priveste independenta decat a fost cazul pana in prezent in ceea ce priveste DNA, dat fiind ca ar putea fi utilizata ca instrument suplimentar de intimidare a magistratilor si de exercitare de presiuni asupra acestora. In plus, fiind un departament cu atributii generale care acopera toate categoriile de infractiuni comise de magistrati, acestuia ii va lipsi, de asemenea, expertiza in ceea ce priveste anchetarea infractiunilor de coruptie specifice, iar impactul ar fi amplificat daca anchetarea tuturor persoanelor care au legatura cu un caz in care este implicat un magistrat nu ar mai intra in competenta DNA. (…) Crearea acestui nou serviciu ar putea fi perceputa ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecatorilor. Justificarea aplicarii unui tratament special in cazul magistratilor in comparatie cu alti functionari publici nu a fost clarificata. In plus, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) are deja o experienta solida in investigarea si urmarirea cazurilor de coruptie din randul magistratilor”.
In ceea ce priveste numarul de dosare vizand presupuse infractiuni comise de magistrati solutionate de la data infiintarii sectiei speciale, aratam ca intelegem sa combatem dezinformarea si incertitudinea matematica a mesajului, respectiv 1422 preluate si 3000 clasate, cu date preluate din raportul de activitate al Ministerului Public in anul 2018, astfel: la pagina 23 din acest raport se invedereaza un numar de 1.422 de dosare repartizate Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, din care au fost solutionate in anul 2018 un numar de 127 (pag. 24).
Cu privire la acelasi aspect, ne exprimam consternarea vizavi de imprejurarea ca, desi la data de 27.08.2018 Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a solicitat Inspectiei Judiciare sa comunice numeric, cate din cauzele inregistrate in perioada 2014 – 2018 pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie ii vizeaza, defalcat pe judecatori (iar in acest caz, defalcat pe specializarea judecatorului, penal/civil) si pe procurori, precum si ce procent din cauzele in discutie au fost inregistrate subsecvent unei/ (ui) plangeri/denunt, respectiv unei sesizari din oficiu, nu am primit nici pana in prezent un raspuns.
In schimb, domnul procuror Gheorghe Stan, adjunct al sefului Inspectiei Judiciare la momentul formularii acestei cereri ramase fara raspuns, in prezent procuror sef al Sectiei speciale, alege sa comunice opiniei publice o parte din raspunsurile la solicitarea noastra, intr-o forma complet lipsita de rigurozitate si susceptibila de echivoc.
Deopotriva, mentionam ca nu putem achiesa la afirmatia potrivit careia o mare parte a magistratilor au transmis „semnale pozitive” privind infiintarea acestei sectii, atat timp cat protestele care au loc de peste o saptamana in instante si parchete vizeaza tocmai existenta si modul de functionare a acestei sectii, dublate de solicitarea adresata Executivului de a adopta masuri in vederea desfiintarii ei.
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania
judecator Dragos Calin, co-presedinte
judecator Anca Codreanu, co-presedinte
Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor
procuror Antonia Diaconu, co-presedinte
procuror Cosmin Adrian Iordache, co-presedinte
Asociatia Initiativa pentru Justitie
procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte
procuror Sorin Lia, co-presedinte”
