Nebunia din Piata Rosie: „Temeti-va de noi, oameni ai vechii lumi, venim!”. Zeci de mii de oameni l-au ovationat – Video

Ivan Ohlobistin, un popular actor din Rusia, fost preot ortodox, a sustinut un discurs delirant pe scena din Piata Rosie din Moscova, unde a urcat si Vladimir Putin, dupa ce a fost anuntata anexarea celor patru regiuni din Rusia.

In fata a zeci de mii de oameni, fostul preot a anuntat ca urmeaza un „razboi sfant”.

„Trebuie sa il denumim ‘razboi sfant’. Razboi sfant! Exista un cuvant stravechi in limba rusa: goida. Inseamna sa treci imediat la fapte. Goida, frati su surori, goida! Temeti-va de noi, oameni ai vechii lumi. O lume condusa de nebuni, pe perversi, de satanisti! Temeti-va de noi, venim! Goida!”, a strigat fostul preot.

Pe aceeasi scena a vorbit si Vladimir Putin:

Deloc surprinzator, Rusia si-a folosit dreptul de veto vineri pentru a impiedica adoptarea unei rezolutii a Consiliului de Securitate al ONU condamnand anexarea a patru regiuni ucrainene, text care va fi inaintat Adunarii Generale, unde toate statele membre dispun de un vot, comenteaza AFP.

In afara veto-ului Rusiei, rezolutia a strans 10 voturi pentru, iar patru tari s-au abtinut – China, India, Brazilia si Gabon -, un rezultat pe care occidentalii l-au descris drept o dovada a izolarii Rusiei.

Proiectul de text vazut de AFP, redactat inainte ca presedintele rus Vladimir Putin sa semneze, vineri, documentele de anexare a regiunilor Donetk, Lugansk, Herson si Zaporojie, condamna „asa-zisele referendumuri ilegale” care nu pot avea „nicio valabilitate” si nici „servi ca baza pentru orice modificare a statutului acestor regiuni”.

Proiectul de rezolutie, elaborat de Statele Unite si Albania, indemna toate statele si alte organizatii „sa nu recunoasca o pseudo-anexare” a celor patru regiuni si, de asemenea, cerea Moscovei „sa-si retraga imediat, complet si neconditionat toate fortele militare” din tara.

„Ne obligati intentionat sa folosim dreptul de veto pentru a va putea lansa in declaratii lirice despre faptul ca abuzam de dreptul nostru”, a acuzat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, denuntand o „actiune deschis ostila a Occidentului”.

Daca veto-ul rus nu era pus la indoiala, toate privirile s-au indreptat spre China, oficial neutra, dar uneori acuzata de occidentali ca este prea concilianta cu Rusia.

La fel ca in februarie, a doua zi dupa ce Rusia a invadat Ucraina, China s-a abtinut vineri.

„Orice actiune a Consiliului de Securitate trebuie sa promoveze ameliorarea situatiei si solutionarea crizei, mai degraba decat intensificarea conflictelor si exacerbarea confruntarii”, a comentat ambasadorul chinez Zhang Jun, repetand ca Beijingul sprijina suveranitatea si integritatea teritoriala „a tuturor tarilor”.

„Rusia este mai singura ca niciodata”, a estimat ambasadorul francez Nicolas de Riviere.

Singura, desigur, dar „nu atat de singura pe cat si-ar dori Occidentul”, a nuantat Richard Gowan, analist la ONG-ul International Crisis Group.

Desi cel mai important lucru era ca Beijingul sa abtina, „numarul important de abtineri sugereaza ca plictiseala observata in ceea ce priveste Ucraina este in continuare la un nivel ridicat”, a adaugat el.

Occidentalii se vor indrepta acum spre Adunarea Generala, care ar urma sa se pronunte in zilele urmatoare.

„Mergem la Adunarea Generala, unde fiecare tara are un vot. Natiunile lumii vor spune clar ca este ilegal si pur si simplu inacceptabil sa incerci sa redesenezi frontierele unei alte tari cu forta”, a declarat ambasadoarea americana Linda Thomas-Greenfield.

Viitorul vot din Adunarea Generala, unde niciunul dintre cele 193 de state membre nu are drept de veto, va permite sa se evalueze gradul de izolare a Rusiei, in timp ce unele tari in curs de dezvoltare sunt iritate ca Occidentul isi concentreaza toata atentia asupra Ucrainei.

In primavara, Adunarea Generala a adoptat trei rezolutii legate de invazia Ucrainei de catre Rusia, a treia la sfarsitul lui aprilie avand ca rezultat o erodare a unitatii internationale in fata Moscovei.

La 2 martie, in cursul unui prim vot istoric, 141 de tari au condamnat invazia rusa, cinci tari votand impotriva (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord si Eritreea), 35 abtinandu-se.

La 24 martie, Adunarea a solicitat accesul umanitar nestingherit si protectia civililor in Ucraina: 140 de voturi pentru, cinci impotriva (aceleasi cinci), iar 38 de tari au ales sa se abtina.

La 7 aprilie, doar 93 de tari au sustinut suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, 24 au votat impotriva si 58 s-au abtinut.

Dupa sesiunea privind „referendumurile” de anexare, Consiliul a discutat, la cererea Rusiei, cele patru scurgeri care afecteaza gazoductele Nord Stream din Marea Baltica.

In timp ce originea si autorul exploziilor raman misterioase, Rusia, spre care s-au intors toate privirile, a sugerat din nou implicarea Statelor Unite care au negat orice responsabilitate.

In ceea ce priveste ONU, „nu este in masura sa verifice sau sa confirme niciunul dintre detaliile raportate”, a declarat Navid Hanif, subsecretar general pentru dezvoltare economica, subliniind riscurile reprezentate de scurgeri pentru piete de energie si pentru mediul inconjurator.