Nereguli grave comise de procurorul DIICOT care a clasat Dosarul 10 August. Oficial, de ce a fost anulata clasarea dosarului
Procurorul DIICOT Doru Stoica, care a clasat acuzatiile sefilor Jandarmeriei in dosarul 10 august, nu a readministrat in timpul anchetei mai multe probe stranse de procurorii militari in acest caz, se arata in ordonanta de redeschidere a acestui caz, semnata de procurorul-sef DIICOT, Giorgiana Hosu.
Sefii Jandarmeriei din acest caz si mai multi protestatari raniti nu au mai fost reaudiati, in schimb au fost audiati angajati din cadrul Jandarmeriei si cativa martori, printre care fostul ministru de Interne, Carmen Dan, fostul prefect al Capitalei, Speranta Cliseru sau viceprimarul Aurelian Badulescu.
Toti sefii Jandarmeriei au fost scosi de sub urmarire penala, printr-o solutie emisa pe 26 iunie 2020 tot de catre procurorul Doru Stoica. Ofiterii care au coordonatat actiunile jandarmilor sunt Laurentiu Cazan, Mihai Dan Chirica, Gheorghe Sebastian Cucos si Ionut Catalin Sindile.
Potrivit documentului, cu toate ca in ordonanta se retine ca doar maiorul Laurentiu Cazan a coordonat actiunile desfasurate de catre lucratorii Jandarmeriei in fapt se constata ca, atat din inregistrarile video aflate la dosar, cat si din declaratiile unora dintre martori, rezulta prezenta la fata locului si a fostilor sefi ai Jandarmeriei, Ionut Catalin Sindile si Gheorghe Sebastian Cucos.
Potrivit ordonantei de redeschidere a anchetei, cei patru ofiteri nu au formulat declaratii in aceasta cauza, prevalandu-se de dreptul la tacere in fata procurorilor militari, care au instrumentat initial cazul.
„Ulterior, suspectii nu au mai fost citati la sediul DIICOT in vederea ascultarii lor in aceasta calitate. De asemenea, nicio persoana vatamata si niciun martor (cu exceptia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranta, Badulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel) nu a fost citat/citata la sediul DIICOT in vederea reaudierii sau audierii.
Examinand materialul probator administrat in cauza se constata ca, desi urmarirea penala in cauza ar trebui sa se faca de catre procurorul competent, cu preponderenta administrarea probatoriului s-a realizat in fata procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat in fata procurorilor DIICOT si nu a fost coroborat cu alte probe utile solutionarii cauzei, in considerentele ordonantei de clasare,” se arata in documentul semnat de Giorgiana Hosu, scrie ziare.com.
Procurorul sef DIICOT arata ca o pondere semnificativa a martorilor audiati sunt lucratori ai Jandarmeriei Romane, „acestia fiind coordonati de catre cei patru suspecti, in diferite momente ale zilei de 10 august 2018 si cu atat mai necesara apare coroborarea acestor declaratii cu pozitia din conduita coordonatorilor”.
„Cu toate ca in ordonanta se retine ca doar suspectul Cazan Laurentiu Valentin a coordonat actiunile desfasurate de catre lucratorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanta), in fapt se constata ca, atat din inregistrarile video aflate la dosar, cat si din declaratiile unora dintre martori (vol. 26, filele 15-17, 19-31, 46-55, vol 93, filele 118-131) rezulta prezenta la fata locului si a suspectilor Sindile Ionut Catalin si Cucos Gheorghe Sebastian.
Mai mult, desi la 10 iunie 2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor inregistrate pe mediile de stocare a datelor si s-a constat ca un hard disk pus la dispozitie de Politia locala Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri si 2 CD-uri reprezentand inregistrari inaintate de B1 TV sunt neinregistrate, un support optic tip CD inregistrat cu nr. 38/ 27 august 2018 nu poate fi accesat intrucat este deteriorat, un suport optic tip CD inregistrat cu nr. 147/15 octombrie 2018 nu poate fi acesat intrucat este deteriorate, nu s-au facut demersuri pentru obtinerea datelor continute de aceste suporturi optice de la sursa initiala (vol. 6 dosar 2122/D).
Cu toate ca suspectii nu au dat declaratii, iar perchezitia terminalelor mobile nu a putut fi efectuata, nu au fost solicitate mijloace de proba de natura tehnica, respective, obtinerea datelor de traffic si de localizare, prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii eletronice pentru a clarifica existenta comunicarilor intre suspecti,” se arata in ordonanta citata.
