Nicolicea face pe prostul, nu degeaba a cazut azi in Parlament: „Cu privire la sistemul judiciar, vreau si eu o definitie a independentei, nu stim ce este”

Deputatul PSD, Eugen Nicolicea, a cerut miercuri, in sedinta Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justitiei, definirea clara a sistemului judiciar, a carei independenta se cere aparata, in opinia lui nestiindu-se daca acesta este independent sau nu atat timp cat nu are o definitie.

„Cu privire la sistemul judiciar, nu am nimic impotriva termenului, numai ca vreau si eu o definitie. Pentru ca, nestiindu-se ce este, nu stim daca are independenta. Daca nu stim daca are independenta, nu stim daca CSM are ce sa apere. De asemenea, ne-am trezit prin toate MCV-urile, GRECO si asa mai departe sa aparam independenta sistemului judiciar. Sa ne dea cineva o definitie si atunci, daca are independenta, va asigur ca vom face totul ca sa ii aparam independenta. Daca o are. Neexistand o astfel de definitie, am tras o concluzie ca ar putea sa fie instantele plus parchetele – asta din butonul CSM-ului, cand am apasat si am vazut ca din sistemul judiciar lipsea CSM. Deci autoritatea judecatoreasca din care eliminam CSM ar putea sa fie sistemul judiciar. Daca e asa, nu cred ca putem sa vorbim de independenta sistemului judiciar, de aceea ma deranjeaza. Am cerut data trecuta sa veniti cu definitia sistemului judiciar. Niciun judecator sau procuror nu a propus aceasta definitie. Si cred ca judecatorii si procurorii stiu foarte bine ce inseamna folosirea unor termeni exacti si nu e voie sa se foloseasca sintagme de presa, niste notiuni care nu sunt definite nici in Constitutie, niciunde”, a declarat Nicolicea, in comisia speciala, la dezbaterile generale pe tema modificarii Codurilor penal, de procedura penala si de procedura civila, informeaza Agerpres.

Citeste si: Imaginile zilei, Nicolicea a cazut „cu zgomot” in Parlament in fata lui Tudorel Toader. Nimeni nu a sarit sa il ajute pe parlamentarul PSD – Video

In opinia presedintelui Comisiei juridice din Camera Deputatilor, nu exista o definitie nici pentru „pericol pentru ordinea publica”.

„Din nefericire, nu avem o definitie pentru pericol pentru ordinea publica si cred ca solutia este sa se aplice la toate faptele, dar sa dam o definitie corecta a pericolului pentru ordinea publica, pentru ca in momentul de fata fiecare scrie ce vrea despre acest pericol. Spre exemplu, constituie pericol pentru ordinea publica persoana respectiva care are o functie si pe aceasta chestiune isi pierde increderea lumea si populatia in justitie si in DNA – asta era pericolul pentru ordinea publica definit de cele mai multe ori. Deci, dupa ce vom avea o definitie foarte clara, nu vom mai avea nevoie de aceasta chestiune”, a argumentat Nicolicea.

El a semnalat apoi „o posibila infractiune” comisa de fostul ministru al Justitiei care „a prezentat date eronate Parlamentului” sustinand ca pune in acord Codul cu deciziile CCR. In realitate, potrivit lui Nicolicea, modificarea articolului 305 nu avea nicio legatura cu vreo decizie a Curtii Constitutionale.

„In ce priveste punerea in acord cu deciziile Curtii, reamintesc ca Ordonanta Pruna a venit imediat dupa ce am primit directiva cu prezumtia de nevinovatie. Evident ca in momentul acela trebuie sa aplici directiva, trebuia sa pui la dispozitia suspectului sau inculpatului dosarul penal si atunci s-au gandit cum sa fentam noi directiva. Au dat ordonanta zicand ca pun in acord cu niste decizii ale CCR si alte obligatii externe, dar a mai bagat doamna Pruna si din burta. (…) A spus ca se incepe urmarirea penala in rem, chiar daca persoana e cunoscuta sau indicata. (…) Am mai inlaturat si conditiile prevazute la art. 16, in asa fel incat in momentul de fata se poate incepe urmarirea penala daca fapta nu exista, daca fapta nu era prevazuta de legea penala, daca fapta a fost prescrisa, daca a fost dezincriminata, ba se poate incepe urmarirea penala si daca suspectul indicat e mort. Asta ca sa cheltuim asa bani de la stat si sa facem tevatura care am facut-o. Este chiar o infractiune, pentru ca a dezinformat Parlamentul cand a spus ca modifica pentru punerea in acord cu deciziile Curtii. Niciunde in deciziile CCR nu se spunea ca trebuie sa se inceapa urmarirea penala daca fapta nu mai exista. In momentul de fata cred ca singurele obligatii – or mai fi si altele, dar trei sunt foarte grele – sa spui care este Parchetul, spre exemplu Ploiesti, sa spui care este procurorul, Negulescu, si sa semneze – astea sunt conditii obligatorii ca sa incepi un dosar penal in rem”, a aratat Nicolicea.

Deputatul PSD s-a referit apoi la dezincriminare, apreciind ca sunt mai multe chestiuni de clarificat.

„Cu privire la modificarea articolului 4 – dezincriminarea -, dupa cum stiti in Constitutie un articol care e declarat neconstitutional isi inceteaza efectele juridice daca nu este pus in concordanta cu decizia Curtii, cu Constitutia, in termen de 45 de zile. De aici incolo intervin urmatoarele chestiuni care trebuie clarificate – acest articol mai e in vigoare, daca nu, mai produce efecte sau nu? Legea care are un articol ce nu produce efecte este o lege mai favorabila sau nu? Dati condamnari pe baza unui articol care si-a incetat efectele sau nu? Se inceteaza efectele condamnarii cu un articol care nu mai este in vigoare sau nu? Formularea pe care o vom gasi va inlocui aceasta formulare ce vorbeste de dezincriminare. Oricum cred ca in momentul de fata n-ar fi avut nevoie de aceasta chestiune daca judecatorii aplicau articolul 3 – activitatea legii penale, si anume legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cand ea se afla in vigoare. Nu cred ca daca un articol sau o lege isi inceteaza efectele juridice mai poate cineva totusi sa spuna ca este in vigoare. Daca exista o astfel de gandire trebuie reformulat textul – la asta ne referim”, a explicat Eugen Nicolicea.

In ceea ce priveste aplicarea pedepselor, presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor l-a ironizat pe fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu: „Cu privire la relaxarea pedepselor – l-am auzit pe dl Predoiu – Codul propus de domnia sa propunea darea si luarea de mita – cinci ani si asta daca erai functionar public, daca nu erai functionar public se reducea la jumatate – adica la 2 ani si jumatate. Mai relaxare de asa… Si n-am auzit de niciun judecator care in perioada aceea sa zica de relaxare, de favorizarea infractorilor, dosare si asa mai departe”.

Potrivit deputatului PSD, trebuie facute clarificari si in ceea ce priveste pedepsele si masurile preventive: „Cu privire la articolul 223 alin. 2, observati ca (…) – cineva face confuzie intre pedepse si masuri preventive – masurile preventive, asa cum le spune numele, sunt facute sa previna ceva in viitor. Nu au nicio legatura cu vinovatia persoanei respective, vinovatie care se va afla abia la sfarsitul procesului. Confuzia deriva din faptul ca la sfarsit, daca esti condamnat, din sanctiune se scade perioada de detentie ca masura preventiva. Dar masura preventiva n-are nicio legatura cu vinovatia. (…) La alin. 2 ar trebui sa fie o exceptie. La alin. 2 la „exceptie” atatea lucruri s-au bagat, atatea infractiuni s-au bagat, incat sunt foarte putine infractiunile care nu sunt incluse acolo. Eliminarea uneia sau mai multor infractiuni de acolo nu rezolva situatia acestui alineat. Dupa parerea mea, ar trebui sa se aplice la toate faptele, nu trebuie sa existe doar pentru anumite fapte. Conditia trebuie sa fie bine definita”.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.